Radio România Internațional

Tag: deficit bugetar

  • Defițit bugetaru ca tu pandemie

    Defițit bugetaru ca tu pandemie

    Defițitlu bugetaru ali Românie ti proțlli 11 meși di estanu agiumsi la 7,11% ditu Produslu Internu Brutu (PIB), vârâ 125,7 miliardi di lei (cama di 25 di miliardi di ivradz), uidisitu cu informațiili loati di mass-media di Bucureşti. Ținta di defițitu a Chivernisillei ti 2024 easti di 8,58% ditu PIB, 152 miliardi di lei, ți va s-dzâcâ că ș-tu andreu va s-facâ hărgi mări. Unu defițitu bugetaru ma mari ca PIB s-feați tora, tu ma nâpoi, tu 2020, anlu ali pandemie di COVID-19, cându indicatorlu fu di 9,6%.
    Defițitlu easti dyeafuraua anamisa di pâradzlli ți âlli llea statlu ș-hărgili ma mari ți lipseati s-li anvâleascâ. Di cara statlu nu ari aeșțâ pâradz, lipseaști s-amprumutâ. Cu câtu defițitili sunt ma mări și contractati ti chiro ma lungu, cu ahât ritmolu di crișteari a borgillei publicâ easti cama alarmantu. Deadunu cu unu ritmo di crișteari icunumicâ ma ayalnicu, cum s-așteaptâ s-hibâ ti Românie tu añilli ți yinu, defițitili bugetari mări potu s-ducâ la catastisi alarmanti, cumu easti ațea minduitâ ti 2031. Ti ațelu anu, planlu fiscal pruveadi că România va s-pâlteascâ ti tocuri la borgea a statlui 3,5% ditu PIB (100 di miliardi di lei), andicra di 2% cumu easti tora.
    Datili ufițiali ș-ațeali adunati di presâ scotu tu migdani că yinitorea Chivernisi va s-llia unâ catastisi icunumicâ greauâ: unu defițitu bugetaru mari, tocuri la âmprumuturli fapti di statu ți suntu nai ma mărli ditu Uniunea Europeanâ și fonduri ivropeani dânâsiti parțialu. Tora di oarâ, chivernisea di la puteari, PSD-PNL, nu poati s-adarâ Nomlu a Bugetlui ti anlu ți yini. Di cara năulu Leghislativu nu s-adună nica, nu easti limbidâ yinitoarea majoritati parlamentarâ, di cari suntu ligati ma multi capitoli bugetari.
    Fârâ bugetlu naționalu, primăriili/dimarhiili nu pot sâ-și adarâ bugetili a loru, iara țetățeñilli va s-ducheascâ cușia efectili. Ministrul liberalu a Finanților, Marcel Boloş, pricânâscu „că instabilitatea politicâ adarâ ma greauâ strateghia di âmprumuturi pi pâzărli ditu xeani, ti asiguripseara a finanțarillei a defițitlui bugetar ș-ali borgi publicâ, câțe, că nu poati s-hibâ bitisitu bugetlu ti anlu 2025”. Şeflu di la chivernisi al Boloş, premierlu suțialu-dimucratu Marcel Ciolacu, dzâsi, meșlli ți tricurâ, că âmprumuturli mări contractati di echipa a lui executivâ sunt, prota chi prota, ti investiţii. Elu dâdea paradigma a niscântoru vâsilii ditu ascâpitata ali Ivropâ, cata cumu Portugalia, Spania i Italia, ți âmprumutarâ para multu ninti sâ-și adarâ infrastructura ti mirachi ți u au adzâ.
    Comentatorilli dzâcu, ama, că mari parti ditu defițitu s-feați di itia a misurloru cu mizâ electoralâ – crișteri multu mări di pensii ş-di salarii tu sectorlu di stat -, vulusiti di chivernisi tu 2024, care, tu Românie lipsea s-hibâ anlu ti tuti alidzerli: locali, ivroparlamentari, leghislativi şi prezidenţiali.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Năi misuri bugetar-fiscali

    Năi misuri bugetar-fiscali

    Chivernisea ali Românie vulusi, pritu ordonanţâ di ananghi, unu singiru di misuri ți mutrescu prota ș-prota fâțearea ma bunâ a adunarillei a creanţiloru bugetari ş-loarea nâpoi ali unâ parti câtu cama mari ditu borgili a persoaniloru fiziți ş-giuridiți la bugetul di statu. Protlu-ministru Marcel Ciolacu nu apruche stepsurli ți yinu ditu partea a politițieñilor ditu opoziţie cum că easti „unâ ordonanţâ a austeritatillei”, ş-dzâsi că documentul acațâ tu isapi, ti prota oarâ, ş-bonificaţii ti contribuabilli ți au tuti taxili pâltiti.

    Tu arada a lui, ministrul a finanţiloru, Marcel Boloş, dzâsi că borgili a companiilor ş-a persoaniloru fiziți la bugetlu di stat nâstrițea, tu inșita a meslui ți tricu, 70 di miliardi di lei (vârâ 14 miliardi di evradz). El scoasi tu migdani că ari 330.000 di persoani giuridiți ș-cama di 840.000 di persoani fiziți ți suntu tu aestâ catastisi, iara, uidisitu cu ordonanţa, elli potu s-hârseascâ di scutiri, nica ș-di anulări cara va s-hibâ sinfuñi cu borgili te-a pâlteari pânâ tu dzuua di 25 di brumaru.
    Marcel Boloş: „Ti contribuabililli persoani giuridiți s-vulusi anularea a acțesoriilor tu proțentu di 100% ditu valoarea a loru, respectiv acțesoriili ânsemnândalui tocuri, penalităţ di amânari ş-penalităț di nispuneari/nideclarari, iara ti contribuabilli persoani fiziți avemu, dupâ câtu easti valoarea a creanţiloru, facilitățli fiscali, respectiv maca aesti creanţi suntu pânâ di 5.000 di lei, anularea acțesorilor easti tu proțentu di 100%. Tutnâoarâ, ditu borgili bugetari prințipali avem anularea tu proțentu di 50%, a dapoa cara debitlu ânreghistratu easti cama di 5.000 di lei, atumțea anularea borgiloru prințipali easti tu proțentu di 25%.”

    Unâ altâ pruvudeari a documentului vulusitu di executivlu di Bucureşti mutreaști ma buna ufiliseari a fondurlor ahârdzâti ti hărgi tu zona a servițiilor publiți. Ministrul a finanţilor exichisi că di la aestâ pruvudeari suntu scoasi investiţiili dizvârtiti di dimarhii şi consiliili giudețeani ş-că, ma multu, plafonlu di amprumut la trezorerie ti aesti proiecti fu criscutu.
    Marcel Boloş: „Ti autorităţli publiți locali, ti andruparea aluștoru ş-a proiectiloru di investiţii ți li implementeadzâ, fu criscutu plafonlu di contractari ditu Trezoreria a Statlui di amprumuturi ti implementarea a proiectilor di investiţii la pâradz tu valoari di 2 miliardi di lei ş-fu vulusitâ criștearea a plafonlui di trâdzeri cu suma di 700 di miliuni di lei şi, tutnâoarâ, unâ categorie di âmprumuturi spețiali/ahoryea fu criscutâ cu suma di 1,5 miliardi di lei.”

    Fiscul luyurseaști că meatrili vulusiti ñiercuri di chivernisi va s-ñicureadzâ defițitlu bugetar ali Românie cu vârâ 9 miliardi di lei (anvârliga di 1,8 miliardi di evradz) ş-aestu lucru s-fați anda vâsilia ari unlu ditu nai ma mărli defițiti bugetari ditu Uniunea Evropeanâ. Economişțâlli antițipeadzâ că aesta va s-nâstreacâ 7% ditu Produslu Internu Brutu, tu bitisita a anlui.

    Autoru: Marian Chiriță
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

    Alidzeri turlii-turlii!

    Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Stâmâna ți tricu, Executivlu apufusi ş-calendarlu a alidzerloru leghislativi, pruvidzuti ti 1 di andreu, di Dzuua Naţionalâ. Estanu, s-feațirâ, tu cirișaru, alidzeri evroparlamentari ș-locali. Candidaţlli PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, s-poati s-intrâ tu doilu turu a alidzerlor prezidenţiali, maca duminicâ va s-andreagâ scrutinlu – ascoati tu migdani unu sodaj CURS faptu tu kirolu 6-22 di agustu. Tu ți mutreaști alidzerli parlamentari, PSD easti tu vrearea a electoratlui, dapoaia yini partenerlu a lui la guvernari, PNL.

    Suțata di tora PSD-PNL poati s-ducâ ninti ș-tu yinitoru, mindueaști premierlu român Marcel Ciolacu, liderlu a suțialu-dimocraţlor. Elu pistipseaști că Kivernisea ți va s-yinâ poati s-intrâ pi potisi ninti di Cârciunu, tu 23 di andreu. Dupâ spusa a lui, a că declaraţiilli serti ți vinirâ di dauli părţi di furnia a scutearillei tu padi a candidaturlor ti scrutinul prezidenţialu, Executivlu di Bucureşti va s-lucreadzâ tu formula di tora pânâ la alidzerili ghenerali. Premierlu dzâsi nica că, tu yinitoru, PSD nu veadi altâ suțatâ la puteari di Partidlu Naţionalu Liberalu. Ș-prezidentul a liberallor, Nicolae Ciucă, s-aspusi ti duțearea ma largu a guvernarillei ițido lucru ți va s-facâ tu suțatâ.

     

     

    Haos la pensii

    Stâmâna ți tricu Românie yinși tu migdani pritu haoslu ți s-feați pritu aprukearea a năului nomu di indexari a pensiilor di statu. Pritu aestu lucru, guvernanțâlli vrea s-andreagâ niscânti dyeafurei ditu sistemu, ama rezultatlu adră nihârsiț suti di ñilli di oamiñi. A că unâ mari parti ditu pensii criscurâ, mulțâ aprukearâ documentul cu naua isapi, iu pâradzlli loaț suntu ma ñiț i multu ma ñiț di ațelli ți âlli loa pânâ tora. Ma multu, niscânti categorii di pensionari dzâcu că dupâ naua isapi nu mata va s-hârseascâ mulțâ añi di aoa ș-ninti di indexărli ți s-facu cându ș-cându. Elli suntu aspâreaț ș-că aesti apofasi ți lâ adarâ pensiili ma ñiț tora, va s-facâ ș-tu yinitoru, a că emu premierlu, emu ministrul di resortu deadirâ multi asiguripseri că, iți cumu s-hibâ rezultatlu a nauâllei isapi pi carti, niți unâ pensie nu va sâ scadâ. Oamiñilli dzâcu că ari ș-alatusi tu isapi.

    Ama nu s-minti ici la ași-spusili “pensii spețiali/ahoryea” ți li au niscânti categorii di arugaț, multu ma mări ș-ți nu au ligâurâ cu câț pâradz deadirâ elli. Ta s-isihâseascâ niheamâ duñeaua, praglu di impozitari a pensiilor va s-creascâ, ditu 1 di sumedru, di la 2.000 di lei (400 di evradz), câtu easti tora, la 3.000 di lei (600 di evradz), dupâ cum deadi tu șteari ministrul a Lucrului, Simona Bucura-Oprescu. Va s-videmu maca haoslu di la pensii va s-alâxeascâ i nu alidzerli ți yinu.

     

     

    Deficitu bugetaru ma mari di cum suntu aștiptârli

    Deficitlu bugetaru ali Românie tricu, dupâ proțlli 7 meși di estanu, praglu di 4% ditu Produslu Internu Brutu, uidisitu cu datili a Ministerlui di Finanţi. Analiza a execuţillei bugetarâ scoati tu migdani că Statlu avu, tu kirolu yinaru-alunaru, pâradz acutotalui di cama di 331 miliardi di lei (cama di 66 di miliardi di evradz), pi crişteari cu cama di 15 proțenti andicra di proțlli 7 meși ditu 2023. Hărgili, ama, criscurâ cu cama di 23%, agiungândalui la cama di 402 miliardi di lei (cama di 80 di miliardi di evradz). Aduțeamu aminti că bugetlu ti estan easti adratu pi un deficitu di 5 proțenti ditu PIB. Pi di altâ parti, ministrul a Investiţiilor ş-Proiectilor Evropeani, Adrian Câciu, deadi tu șteari că România lo, pânâ tora, fonduri ditu Politica di Coeziuni di aproapea 24 miliardi di evradz tu exerciţiul financiar 2014-2020 şi avu unu gradu di absorbţie di cama di 99%.

     

     

    Câñina și xerea

    Fermierlli româñi a curi câmpuri furâ asparti di xeri va s-aproaki pâradz di la kivernisi. Misurli, ți va s-llia stâmâna ți yini, va s-hibâ ti dare adi pâradz ti zñiili di veara aesta, ama ș-unu mecanismu di asiguripseari di toamnâ ş-primuvearâ. Ministrul a Agriculturâllei, Florin Barbu, dzâsi că va s-hibâ daț pânâ di 3.000 di lei pi ihtaru (vârâ 600 di evradz), lucru ți va s-ducâ la deblocarea a creditarillei ti fermieri, uidisitu cu moabețlli ți li avu cu reprezentanţâlli a bănțâloru. Pâradzlli di cari au ananghi va s-hibâ daț ditu contribuţia naţionalâ, iu s-adavgâ 17 miliuni di evradz ditu fondul di riscu ali Uniuni Evropeanâ. Tutnâoarâ, schema di agiutoru di Statu numâsitâ „Creditlu a fermierlui” va s-hibâ suplimentatâ cu 400 di miliuni di lei (vârâ 80 di miliuni di evradz). Xerea pedologicâ s-feați tu Românie tu ma multi zoni dupâ unâ vearâ para câldâroasâ ș-uscatâ.

     

     

    Dauâ hâbări buni

    România apruke, ufițialu, avizlu tu dumenea a antrițearillei tu proțeslu di aderari la Organizaţia ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ. Uidisitu cu un comunicat a Consiliului a Antrițearillei, avizlu fu scosu tu padi dupâ bitiseara a proțeslui di evaluari a activitatillei ditu kirolu 2018-2022. Câtu kiro s-feați analiza, Consiliul lipsea sâ scoatâ tu migdani că turlia cum acţioneadzâ easti uidisitâ cu sârțâllia ali organizaţie internaţionalâ. S-feațirâ ș-pripuniri, iara pisti unu anu va s-hibâ spusu stadiul a implementarillei a loru. Aderarea la OCDE easti unâ prioritati ti Românie, hiindalui luyursit treilu mari obiectiv strateghicu dupâ aprukearea tu NATO ş-tu Uniunea Evropeanâ. Pi di altâ parti, Administraţia di Washington va s-da tu șteari, tu 15 di sumedru, unâ apofasi ți mutreaști scutearea a viziloru ti româñi, ți va s-hibâ bâgatâ tu practico ahurhindalui cu 2025, spunu sursi guvernamentali di Bucureşti.

     

     

    Autor: Eugen Coroianu

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan