Radio România Internațional

Tag: deficit comercial

  • Dombrovskis: UE nu vrea să se decupleze de China, dar trebuie să se protejeze

    Dombrovskis: UE nu vrea să se decupleze de China, dar trebuie să se protejeze

    Uniunea Europeană a înregistrat un comerţ record cu China anul trecut, dar acesta este foarte dezechilibrat – a afirmat vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, într-un discurs susţinut la o conferinţă din Shanghai. Acesta a făcut referire la un deficit comercial de aproape 400 de miliarde de euro.

    Valdis Dombrovskis, care este şi comisar european pentru Comerţ, s-a aflat într-o vizită de patru zile în China, în încercarea de a pune bazele unor legături mai echilibrate cu Uniunea Europeană. El a ajuns în China după ce Comisia Europeană a anunţat că va investiga dacă să impună tarife punitive pentru a proteja producătorii europeni de importurile de maşini electrice chineze mai ieftine, despre care susţine că beneficiază de subsidii de stat.

    Deplasarea a fost menită să reînnoiască dialogul cu China după pandemia de COVID-19, ambele părţi încercând să diminueze tensiunile provocate de chestiuni precum investiţiile străine, comerţ şi geopolitică, precum şi de criticile occidentale ale legăturilor mai strânse ale Beijingului cu Moscova după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Crearea unei pieţe deschise între membrii săi a fost unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene. Suntem de asemenea angajaţi pentru a asigura un comerţ global liber şi corect. Şi corect este cuvântul cheie aici – a subliniat Valdis Dombrovskis.

    Dând exemplu deficitul comercial al blocului comunitar, el a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să se protejeze în situaţii în care încrederea sa este abuzată.

    Comisarul Dombrovskis a explicat că acest lucru înseamnă reducerea la minimum a dependenţelor strategice pentru un anumit număr de produse strategice, dar strategia economică a Uniunii Europene este axată pe reducerea riscurilor, nu pe decuplare. El a îndemnat, de asemenea, China, să ia poziţie împotriva tacticii de a folosi alimentele ca armă a Rusiei şi să-şi folosească influenţa pentru a resuscita iniţiativa de transport al cerealelor ucrainene şi ruse prin Marea Neagră, care a încetat să funcţioneze în iulie, după retragerea Moscovei.


  • Deficit comercial în scădere

    Deficit comercial în scădere

    În mod tradiţional importator net, economia României post-comuniste cumpără mai mult decât vinde, iar deficitul balanţei comerciale e o problemă cronică. Primele șapte luni ale anului 2023 promit, totuşi, uşoare corecţii. În acest interval, deficitul a fost de 15,6 miliarde euro, mai mic cu 17% faţă de aceeași perioadă a anului trecut – relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică. Exporturile României au însumat 55 de miliarde de euro, mai mari cu 4,6% faţă de perioada similară a anului precedent.



    Totodată, între 1 ianuarie şi 31 iulie 2023, România a importat bunuri în valoare de 70 de miliarde euro, în scădere cu 1,1% faţă de perioada similară din 2022. Ponderi importante în structura schimburilor comerciale sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (44,8% la export şi 36,3% la import) şi de alte produse manufacturate (30,3% la export şi 29,2% la import).



    Economia românească rămâne puternic ancorată în fluxurile comerciale ale Uniunii Europene. Valoarea schimburilor de bunuri intra-UE27 în primele şapte luni ale lui 2023 a fost de peste 40 de miliarde euro la exporturi şi de 52 miliarde la importuri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de aproape 15 miliarde euro la exporturi şi de peste 18 la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 26,4% din total importuri.



    Acum câteva zile, agenţia Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB minus, cu perspectivă stabilă. Decizia este susţinută de fluxurile de capital de la Uniunea Europeană, care sprijină investiţiile şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare ţărilor din aceeaşi grupă de rating. Potrivit Fitch, economia românească va înregistra o creştere de 2,9% în acest an şi de 3,2 procente anul viitor.



    Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, a scris pe pagina sa de Facebook că decizia Fitch de a reconfirma ratingul suveran al României este un semnal puternic că ţara se află pe drumul cel bun şi e privită cu încredere de investitorii internaţionali. Experţii susţin, însă, că ratingul României ar putea fi îmbunătăţit, dacă autorităţile vor reuşi să scadă deficitul bugetar şi datoria publică pe termen mediu.



    Presa economică internaţională notează că România vrea acum să strângă aproximativ trei miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin cea de a treia vânzarea de obligaţiuni din acest an. Guvernul de la Bucureşti îşi depăşeşte ţinta de împrumuturi, în condiţiile în care, cel mai probabil, va avea nevoie de mai multe fonduri pentru a finanţa un deficit bugetar mai mare — conchid experţii străini.






  • Comerțul exterior cu produse farmaceutice

    Comerțul exterior cu produse farmaceutice


    Dacă în urmă cu două decenii exporturile Uniunii ajungeau la suma de 50 de miliarde de euro, în 2022 acestea au atins valoarea de 287 de miliarde, potrivit datelor publicate de Eurostat. Suma este cu 22% mai mare și în comparație cu situația din 2021, când comerțul exterior de produse medicale și farmaceutice a adus 235 de miliarde statelor membre.



    Diferențele sunt mai mici în cazul importurilor care au urcat de la 32 miliarde de euro la 112 miliarde de euro în perioada 2002-2022. Diferența față de anul 2021 când s-au importat produse în valoare de 100 de miliarde de euro este de 12 puncte procentuale.





    Anul trecut, Germania a fost cel mai mare exportator UE în afara blocului comunitar cu un total de 68 miliarde de euro, urmată de Belgia (56 miliarde de euro), Irlanda (42 miliarde de euro), Ţările de Jos şi Italia (fiecare cu 22 miliarde de euro).



    Tot Belgia (21 miliarde de euro) și Germania (19 miliarde de euro) se află în topul importatorilor de produse medicale şi farmaceutice din afara blocului comunitar. Cele două țări sunt urmate de Ţările de Jos (18 miliarde de euro), Spania (10 miliarde de euro) şi Italia (nouă miliarde de euro).

    Comerțul exterior cu produse medicale și farmaceutice al UE (2002-2022) / Sursa: Eurostat

    medicamente-exim-ue-2002-2022-eurostat.jpg



    Exporturile României de produse medicale și farmaceutice au însumat 1,01 miliarde euro în 2022, în creștere cu 2,7% față de anul precedent, arată Institutul Național de Statistică (INS). Cu toate că exporturile din țara noastră au depășit pentru prima oară valoare de 1 miliard de euro, deficitul comercial a atins valoarea-record de 3,61 miliarde de euro, din cauza importurilor de 4,62 miliarde euro, mai mari cu 11,4% față de 2021.





    Revenind la datele pentru UE27, principalele destinații ale exporturilor UE de produse medicale şi farmaceutice din afara granițelor UE în 2022 au fost SUA (33%), Elveţia (13%), Marea Britanie (7%), China şi Japonia (fiecare cu 6%). De cealaltă parte, cele mai multe importuri au sosit în blocul comunitar din SUA (35%), Elveţia (34%), Marea Britanie (9%), China (5%) şi Singapore (4%).



    Datele Eurostat mai arată că în ultimele două decenii comerţul UE-SUA a crescut anual cu peste 9% în ceea ce privește exporturile Uniunii de produse medicale şi farmaceutice au crescut anual cu peste 9%, iar importurile UE au urcat cu aproape 7% pe an. Excedentul comercial a fost în favoarea UE care a raportat un surplus de 54 miliarde de euro în 2022.





    Tot în perioada 2002-2022, exporturile UE de produse medicale şi farmaceutice către Elveția – al doilea cela mai mare partener al UE pe acest segment – au crescut anual cu aproape 10%, în timp ce importurile au avansat cu aproape 8% pe an. Dacă deficit comercial era de minus 9 miliarde de euro în 2021, acesta a coborât anul trecut la minus un miliard de euro.

    Principalii parteneri ai UE în comerțul cu produse medicale și farmaceutice / Sursa: Eurostat

    medicamente-exim-parteneri-ue-eurostat.jpg




  • Deficit comercial în scădere

    Deficit comercial în scădere

    Deficitul comercial al României
    s-a redus cu 5% în primele două luni, potrivit Institutului Naţional de
    Statistică, iar tendinţa s-ar menţine şi în următoarea perioadă, pe fondul
    creşterii exporturilor, dar mai ales al diminuării preţurilor la energia
    importată, estimează analiştii economici. Scăderea deficitului comercial vine
    după ce anul trecut urcase foarte mult, cu 44% faţă de 2021. În primele două
    luni ale anului, valoarea exporturilor României a depăşit 15 miliarde de lei, cu 9% mai mult decât în perioada similară din 2022, iar
    importurile au însumat peste 19,4 miliarde, în creştere cu
    numai 5,4 procente. Astfel rezultă un
    deficit comercial de aproape 4,4 miliarde de euro, mai mic
    cu 232 de milioane faţă de perioada ianuarie-februarie a
    anului trecut.


    Analistul financiar Adrian Codirlaşu, spune că reducerea
    deficitului se datorează în principal evoluţiilor din sectorul energetic: Preţurile la energie au scăzut, România importă
    energie, prin urmare cred că, în specia,l este vorba de partea de energie care
    a avut preţuri ceva mai mici. Pentru acest an, în continuare vom plăti mai
    puţin pe energia importată decât anul trecut, şi asta se va vedea în valoarea
    importurilor. Exporturile probabil vor continua să crească şi vom ajunge la un
    deficit comercial şi implicit un deficit de cont curent uşor mai mic decât în
    anul trecut. Dacă în anul trecut am avut peste 9% s-ar putea să ajungem în
    acest an la un deficit poate în jur de 8% sau chiar uşor sub 8%. Este ajutat şi
    de creşterea uşoară a PIB-ului.


    Conform specialiştilor, pentru a reduce şi
    mai mult deficitul de cont curent, este necesar să fie micşorat
    deficitul bugetar, dar şi să fie încurajată producţia în sectoare în care
    România are tradiţie, dar care acum produc deficit comercial, cum ar fi
    industria alimentară sau cea chimică.


    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă
    a declarat recent că Guvernul trebuie să înceapă să facă economii din
    cauza deficitului bugetar mare. El
    le-a cerut miniştrilor să găsească soluţii pentru reducerea cheltuielilor, dar
    a reafirmat că nu se pune problema de concedieri masive sau reduceri de
    salarii. Nicolae Ciucă: Am solicitat ca la nivelul fiecărui
    ordonator de credite să se ia măsuri astfel încât cheltuielile să fie mult mai
    bine chibzuite, mai responsabile, pentru că, din păcate, la finalul primului
    trimestru avem un deficit bugetar de 1,4% la nivelul Guvernului şi am
    precizat foarte clar, inclusiv în scris, când am cerut să vină cu propuneri
    pentru reducerea acestor cheltuieli, ca domeniile salarizare şi investiţii să
    nu fie afectate.


    Premierul a mai spus că în 2022 economia şi bugetul de
    stat au înregistrat o evoluţie pozitivă, bazată pe creşteri nominale
    substanţiale, cu investiţii străine şi o rată de absorbţie a fondurilor
    europene record, însă, în acest an, atât România, cât şi celelalte ţări de pe
    continent resimt consecinţele nefaste ale războiului din Ucraina, ale inflaţiei
    şi problemelor logistice create pe lanţurile de aprovizionare.



  • Inflaţie tru creaştire

    Inflaţie tru creaştire


    Tru brumaru 2022, rata anuală ali inflaţiei agiumsi tru România la 16,8%. Cifrele năstriţea prognoza de inflaţie tră bitisita a anlui, pi cari u avea dimăndată işiş guvernatorlu a Băncăllei Naţionale, Mugur Isărescu – 16,3%. Eara, tutunăoară, nai ma marea rată ditu aţeali dauă dekenii ditu soni: tru 2002, inflația anuală agiumsi la 22,5%, a deapoa, ditu 2005 până anul tricut, s’armână la ună goală ţifră. Ahurhita di anu dimănda ună lişoară ayăliseari ali inflaţiei, a deapoa, meslu ţi tricu, rata anuală criscu, diznou, comparativ cu yianaru, la 15,52%, di la 15,07%, maxus pi fondul a scunkearillei părmătiili alimentare şi a serviciilor.



    Cifrele publicate, luni, di Institutul Naţional de Statistică spunu că produsele di thimelliu avură nai ma importanti scunkeri tru proţlli meşi a anlui, ama specialiştilli spun că aesta nu lipseaşti s’altereadză prognoza BNR că inflaţia va să scadă, dizou, la ună ţifră până la bitisita a anlui 2023.



    Tru meslu şcurtu nai ma multu cirscură păhadzlli la părmătiili alimentare, cu aproapea 3,4 procente, şi aţeali a serviciilor, cu aproapea 2,5%, kiro tru cari tarifele a produsilor nealimentare scădzură lişoru, tru medie, cu circa 0,5%. Scunkiri semnificative s-nregistrară meslu tricutu tru cazlu a grupăllei zărzăvăţ şi conserve de zărzăvăţ, cu 6,35%, a cdeapoa yii arada a yimişiloru proaspiti, cu aproape 4,9%, şi serviţiile tră confecţionat şi znuitu strañili şi ncălţăminte, cu pisti 3,5%. Creastiri di păhadz anamisa di 2% şi 3% s-nregistrară şi tră pesculu proaspitu, caşlu, articolele di igienă şi cosmetiţi şi tră categoria alti părmătii nialimentare.



    Iftiniri ma yilipsitoari consemnară serviţiili di transport aerian, cu pisti 12%, ntulemnulu şi energhia electrică şi termică, cu scăderi di pisti 1%, tru medie. Prognozele spunea ună continuare a tendinţăllei di ñicurari a creastirilor di păhadz, ama analiştilli independenţă spun că aestu proţes nu easti unu liniar. Tamam idyea situaţie s-vidzu şi tru alte văsilii ditu Uniunea Europeană, inflaţia ditu şcurtu hiinda pisti aţea ditu yinaru.



    Proceslu dezinflaţionistu, spunu experţăllii, continuă, ama nu va s’hibă unu linear, cu scăderi constante di la mesu la mesu. Ideea fu spusă, tră Radio România, şi di consilierlu a guvernatorlui Isărescu, longevivul analist financiar Adrian Vasilescu. Tu aestu kiro, tut uidisitu cu datili furnizate de INS, deficitul a ziyăllei comerciale ali Românie tru meslu yinaru 2023 fu di 2,338 miliarde euro, ma mari cu 203,6 miliuñi di euro (+9,5%) andicra di atelu nreghistratu tru meslu yinaru 2022.



    Creastirea fu determinată, parţial, di nivelu multu mari ali inflaţie, cari alină valoarea importurilor, ama itia principală ămâne aţea că producţia autohtonă nu poate s’anvălească căftarea internă, niţi barimu tru sectoari cu tradiţie, cum easti industria agroalimentară, industria chimică ică industria auto. Experţălli spun că statlu român lipseaşti s-minduească ntrăoară misuri, atea turlie că situaţia s’nu hibă ma lae.



    Autoru: Bogdan Matei

    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Inflaţie în creştere

    Inflaţie în creştere

    În noiembrie 2022, rata anuală a inflaţiei a ajuns în România la 16,8%. Cifrele depăşeau prognoza de inflaţie pentru finalul anului, pe care o anunţase însuşi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu – 16,3%. Era, de asemenea, cea mai mare rată din ultimele două decenii: în 2002, inflația anuală a ajuns la 22,5%, pentru ca, din 2005 până anul trecut, să rămână la o singură cifră. Începutul de an anunţa o uşoară domolire a inflaţiei, pentru ca, luna trecută, rata anuală să crească, din nou, comparativ cu ianuarie, la 15,52%, de la 15,07%, în special pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare şi a serviciilor.



    Cifrele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică dovedesc că produsele de bază au suferit cele mai importante scumpiri în primele luni ale anului, dar specialiştii spun că aceasta n-ar trebui să altereze prognoza BNR că inflaţia va scădea, din nou, la o singură cifră până la finalul lui 2023.



    În februarie, cel mai mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu aproape 3,4 procente, şi cele ale serviciilor, cu aproximativ 2,5%, în timp ce tarifele produselor nealimentare au scăzut uşor, în medie, cu circa 0,5%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat luna trecută în cazul grupei legume şi conserve de legume, cu 6,35%, urmate de fructele proaspete, cu aproape 4,9%, şi de serviciile pentru confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte, cu peste 3,5%. Creşteri de preţuri cuprinse între 2% şi 3% s-au înregistrat şi pentru peştele proaspăt, brânză, articolele de igienă şi cosmetice şi pentru categoria alte mărfuri nealimentare.



    Ieftiniri mai relevante au consemnat serviciile de transport aerian, cu peste 12%, uleiul comestibil şi energia electrică şi termică, cu scăderi de peste 1%, în medie. Prognozele sugerau o continuare a tendinţei de reducere a creşterilor de preţuri, însă analiştii independenţi spun că acest proces nu este unul liniar. Exact aceeaşi situaţie s-a observat şi în alte ţări din Uniunea Europeană, inflaţia din februarie fiind peste cea din ianuarie.



    Procesul dezinflaţionist, afirmă experţii, continuă, însă nu va fi unul linear, cu scăderi constante de la lună la lună. Ideea a fost împărtăşită, pentru Radio România, şi de consilierul guvernatorului Isărescu, longevivul analist financiar Adrian Vasilescu. Între timp, tot potrivit datelor furnizate de INS, deficitul balanţei comerciale a României în luna ianuarie 2023 a fost de 2,338 miliarde euro, mai mare cu 203,6 milioane euro (+9,5%) decât cel înregistrat în luna ianuarie 2022.



    Creşterea a fost determinată, parţial, de nivelul foarte ridicat al inflaţiei, care a urcat valoarea importurilor, însă cauza principală rămâne faptul că producţia autohtonă nu poate acoperi cererea internă, nici măcar în sectoare cu tradiţie, cum ar fi industria agroalimentară, industria chimică sau industria auto. Experţii spun că statul român ar trebui să gândească rapid măsuri, pentru ca situaţia să nu se agraveze.






  • Salariul minim în România

    Salariul minim în România

    Începând cu 1 ianuarie 2019, în România
    salariul minim pe economie s-a majorat. De la 1.900 de lei pe lună cât era până acum – adică echivalentul a aproximativ 405 euro,
    acesta a sărit la 2.080 de lei, deci la aproximativ 442 de euro. Pentru persoanele cu studii
    superioare, salariul minim a devenit chiar mai mare – 2.350 de lei pe lună, cu alte
    cuvinte în jur de 500 de euro.

    Unui european occidental, aceste cifre i se par, desigur,
    infime. Spre comparaţie: salariul minim brut în Franţa este de aproximativ 1.500 de euro. Să nu
    uităm, însă, de unde au plecat românii, mult timp consideraţi cei mai săraci
    din Uniunea Europeană! În 2016, ei aveau un salariu minim situat doar în jurul
    a 250 de euro. Or, în circa doi ani, majorarea acestuia este consistentă. Un
    statut aparte le-a fost
    rezervat, în 2019, muncitorilor din domeniul construcţiilor, sector ce se
    confruntă cu o acută penurie de personal. Salariul lor minim s-a dublat faţă de anul trecut.

    Iată ce a
    declarat Darius Vâlcov, consilier al primului ministru: În urma acordului
    semnat cu patronatele din construţii, salariul minim în domeniul construcţiilor
    a crescut la 3.000 de lei brut şi, totodată, taxele pe muncă în acest sector au
    fost diminuate după cum urmează: impozitul pe venit – de la 10% va fi zero,
    CASS-ul – de la 10% va fi zero, CAS-ul – de la 25% va fi 21,25% şi contribuţia
    angajatorului – de la 2,25% va fi 0,337%. Cu alte cuvinte, salariul minim net
    în domeniul construcţiilor va fi de 500 de euro, aşa cum Guvernul s-a angajat
    la 1 decembrie, prin acordul cu patronatele din zona construcţiilor.

    Unii salută măsurile Executivului, pentru că aduc mai mulţi
    bani în mână angajaţilor, ceea ce înseamnă forţă de muncă mai bine plătită, mai
    uşor de recrutat şi, în consecinţă, productivitate mai mare. Alţii vin cu argumente contra: creșterea
    salariului minim – spun ei – va da peste cap planurile de afaceri ale
    majorității companiilor din România. Micile firme care au, poate, o bună parte
    din salarii la nivel minim vor trebui să le crească și, odată cu salariile, vor
    crește și cheltuielile totale. Pentru unele din aceste mici companii creșterea
    cheltuielilor va însemna intrarea pe pierderi financiare.

    Apoi, sunt păreri şi că este foarte probabil ca
    o creștere a costurilor cu forța de muncă să se reflecte în prețurile produselor
    și serviciilor, că s-ar da un nou impuls creșterii consumului, ceea ce va
    însemna o creștere a importurilor și implicit a deficitului comercial. De
    aceea, sunt voci care pledează
    pentru un algoritm de creștere a salariului minim bazat pe câțiva
    parametri economici – poate pe productivitatea muncii, poate pe creșterea
    salariului mediu, poate pe rata inflației. Orice numai ca ritmul de creștere să
    aibă logică și predictibilitate, nu să fie doar rezultatul unor decizii politice.

  • Productos alimenticios rumanos buscados en el extranjero

    Productos alimenticios rumanos buscados en el extranjero

    Este año, sobre las mesas de extranjeros de todas partes del mundo han llegado productos rumanos por un valor de mil millones de euros. Según señala la prensa rumana, entre ellos figuran los ´´pufuleti´´ que son una especie de gusanitos, el queso de leche de oveja y varios vinos rumanos.

    Rumanía exporta productos alimenticios a Alemania, EE.UU., Reino Unido o España e Italia, y los primeros que los han promovido son nuestros compatriotas que se han radicado en el extranjero.

    Así los gusanitos hechos de harina de maíz, han llegado a las tiendas no solo en los Estados Unidos, sino también en Suecia y Países Bajos, mientras que las galletas Eugenia son muy buscadas por los alemanes. Grandes consumidores de productos lácteos, los italianos aman el queso hecho en rediles rumanos, un queso llamado ´´branza de burduf´´ que también lo compran los británicos, los españoles y los austriacos. Por su parte, España , un país famoso por las variedades de vinos, ha puesto a la venta vinos rumanos.


    La Fábrica de gusanitos de Baicoi, Prahova, tiene una capacidad de producción diaria de más de 1 millón de paquetes, una de las más grandes de Europa. De esta producción, una parte de aproximadamente 2 millones de dólares cada mes se destina a la exportación. Alrededor del 10 % de la producción es para el mercado internacional. Los gusanitos se venden en países como España, Italia, Alemania, Grecia, Bulgaria, Moldavia, Suecia, Países Bajos, Irlanda, Inglaterra y Bélgica.



    ¿Cómo se fabrican estos gusanitos de maíz? El primer paso comienza con la siembra del grano de maíz en la que se utilizan sólo algunas variedades. Las variedades de maíz se mezclan y entran en los expansores. A continuación, la masa pasa por un proceso de acristalamiento, dependiendo de la variedad ( gusanitos con chocolate, queso, pizza o sal ). Por último, los gusanitos se rocían con aceite de palma natural.



    Branza de burduf es un queso típico de Transilvania y se hace en variedades moldeadas, saladas y sazonadas. El nombre proviene de los envases de maduración: botellas de piel de oveja o de cabra que se cosen después de meter el queso bien por dentro y se perforan un poquito para que el aire pueda salir y el suero, drenar.

    Es un queso blanco — amarillo, de consistencia suave, de buen aspecto, sin espacios. El queso desmenuzable se considera de menor calidad. El sabor del queso madurado es específico: un poco salado, con matices picantes.


    Tradicionalmente , el queso se produce en los rediles de las montañas, de leche de oveja cuajada o requesón mezclado con leche de oveja, cabra o vaca sin grasa cuajada, sobre todo en verano y en otoño. Se añade la sal, y la pasta se deja a madurar durante 14 días.

    Este queso se puede almacenar hasta 3 meses en el contenedor adecuado, en un lugar fresco y seco.

    Hay variantes de queso en corteza de abeto, que tiene un sabor específico y olor a resina.

    Se utiliza en la comida tradicional, especialmente en combinación con polenta de maíz: Bulz, estofado, huevos, papas al horno.



    Una marca rumana por excelencia, las galletitas Eugenia se fabrican desde principios de los años 60 , y han obtenido una amplia audiencia de consumidores, desde estudiantes hasta adultos. Uno de los principales fabricantes es la empresa Bega de panadería, que tiene una tradición en el campo de más de 50 años. Esta fábrica de Timisoara incluso exporta el producto en Canadá, dado que las principales categorías de productos que se han ganado a la empresa la mayoría de los ingresos son panes, galletas y bizcochos. Aunque el producto no se ha beneficiado de una gestión de márketing especial, la marca se ha convertido en un nombre común, el producto ya no se llama ” galletas con relleno de chocolate ” sino simplemente ” eugenia ” . Aunque la Eugenia nunca ha destacado por altos estándares de calidad, sino por los precios muy baratos, la marca ha conocido una evolución similar a la de las grandes marcas internacionales como Adidas o Xerox. En ambos casos, la marca ha gozado de gran popularidad en sí mismo para transformar los productos, hoy en día se dice que los consumidores compran “adidas” y ” xero copian ” varios documentos.



    De hecho, las exportaciones rumanas de alimentos están creciendo. En 2013, Rumanía ha exportado frutas del bosque por un valor de algunos millones de euros a los países de Europa occidental. Además, se buscan mucho las setas rumanas, especialmente por los italianos.

    Las exportaciones FOB en el primer semestre de este año ascienden a más de 23 mil millones de euros, según datos del Instituto Nacional de Estadística.

    El FMI ha mejorado recientemente el pronóstico de crecimiento económico de Rumanía para este año del 1,6% al 2 % y al 2,25 % el próximo año, debido al aumento de las exportaciones en el primer semestre y a una buena producción agrícola.


    El déficit comercial FOB -CIF fue de casi 2.550 millones, es decir unos 2 mil millones menos en comparación con la cifra registrada en el primer semestre de 2012 .


    Los datos del Ministerio de Agricultura muestran que los principales mercados extranjeros donde están llegando los vinos rumanos son Alemania, donde en los ocho primeros meses se exportaron vinos que ascienden a 1,36 millones de euros, seguida por Italia con 796 millones de euros. En terceros países, es decir, fuera de la UE , las exportaciones más grandes en términos de valor, en los primeros ocho meses han sido para China, por un valor de 1 millón de euros, seguida por los EE.UU., donde se exportaron vinos por un valor de 978 millones de euros. Según decía Valeriu Cote, el presidente de la Patronal la Viña y el Vino, el vino es el embajador más “sabroso” .



    Por último, pero no menos importante, cabe mencionar la cerveza rumana. Las exportaciones de cerveza fabricada en Rumanía van especialmente a los países en que hay emigración rumana, como Italia, España, EE.UU. o Australia, según declaró el presidente de los “Cerveceros de Rumanía” , Jan van Derck Karnebeek, en el evento de lanzamiento de la campaña “Los rumanos aman la cerveza” .


    Yo soy Simona Sarbescu y este ha sido el programa Desde Rumanía hacia el mundo, con una edición dedicada a los productos rumanos que mas éxito tienen ahora en el extranjero. Les invitamos a probarlos y ¿por qué no?, a enviarnos sus opiniones sobre este tema. Les esperamos el próximo martes en RRI.