Experţii FMI se află la
Bucureşti
O delegaţie a FMI a avut, la Bucureşti, întâlniri cu
autorităţi la cel mai înalt nivel. Fondul estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în
2016 şi peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe şi
impozite şi a majorărilor salariale anunţate. Recomandarea
instituţiei financiare internaţionale privind deficitul pentru anul viitor este
ca acesta să se limiteze la 1,5%.După întâlnirea cu
preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Fondului şi-au exprimat rezerve
referitoare la aprobarea unui nou acord. În faţa senatorilor şi a deputaţilor din comisiile de buget, ei
au prezentat concluziile discuţiilor cu reprezentanţii guvernului. Singurele
obiecţii ale misiunii FMI ţin de reformele structurale şi de o eventuală
depăşire a deficitului bugetar. Premierul Victor Ponta a subliniat că România va respecta
ţinta de deficit de 1,86% aprobată de Parlament. Ultimul acord cu Fondul, care a expirat în 2015, a avut o
valoare de două miliarde de euro, însă autorităţile de la Bucureşti nu au
accesat fonduri.
Şeful diplomaţiei române a
făcut o vizită în Palestina şi Israel
Ministrul de externe,
Bogdan Aurescu, a făcut luni si marti o vizită oficială în Israel şi Palestina. Luni,
Aurescu a fost primit, la Ramallah, de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ei au discutat
despre situaţia actuală din Orientul Mijlociu şi despre perspectivele reluării
negocierilor de pace dintre palestinieni si Israel. La
Ierusalim,şeful diplomaţiei române a avut o întrevedere cu
premierul şi
ministrul de externe israelian, Benjamin Netanyahu. Aurescu asubliniat
importanţa reconstruirii încrederii, ca premisă necesară pentru reluarea
negocierilor directe de pace ale Israelului cu partea palestiniană
şi a reiterat apelul la detensionarea situaţiei. Totodată,
cei doi au reconfirmat existenţa
relaţiilor bilaterale privilegiate şi au vorbit despre dezvoltarea cooperării
în diverse domenii, precum cel militar şi al securităţii cibernetice. Bogdan Aurescu s-a întâlnitşi cu
membri ai comunităţii cetăţenilor israelieni originari din România.
Legea votului
prin corespondenţă este în dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti
Proiectul de lege privind
votul prin corespondenţă se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor de la
Bucuresti, cu rol decizional. Propunerea legislativă a fost adoptată cu largă
majoritate de Senat, atât social-democraţii, care domină Guvernul de coaliţie,
cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Această
modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi
europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în
străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, alegătorii trebuie să se
înscrie în Registrul Electoral. Potrivit documentului, elaborat de Autoritatea
Electorală Permanentă, se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin
corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători. Din cauza disfuncţiilor
organizatorice, în urmă cu aproape un an, la alegerile prezidenţiale din
noiembrie 2014, mii de românii
din diaspora au aşteptat ore în şir la secţiile din străinătate şi nu au reuşit
să voteze.
Fostul
preşedinte Ion Iliescu şi alţi foşti deminitari sunt cercetaţi penal pentru evenimentele din iunie
1990
Fostul
preşedinte Ion Iliescu este cercetat penal pentru săvârşirea de infracţiuni
contra umanităţii în dosarul asa-numitei mineriade din 13-15 iunie 1990,
ce a pus capat unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate
după căderea dictaturii comuniste. În acelaşi dosar, printre demnitarii din epocă, sunt vizaţi fostul şeful
SRI, Virgil Măgureanu, fostul premier
Petre Roman dar şi foştii miniştri Victor Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican
Voiculescu. Pe
fondul unor incidente violente care au avut loc la Bucureşti, pe care armata
reuşise, deja, să le înăbuşe, Iliescu a invocat o tentativa de puci de extrema
dreaptă şi a cerut populaţiei sa apere instituţile democratice. A urmat
descinderea minerilor din Valea Jiului la Bucureşti, unde au atacat
Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare
independente, care s-a soldat cu patru decese înregistrate oficial, sute de
raniţi şi peste o mie de persoane arestate abuziv. Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie care
impune României să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei din
iunie 1990.
La
Bucureşti, Executivul face a doua rectificare bugetară din acest an
Guvernul român
a adoptat cea de a doua rectificare bugetară din acest an. Potrivit proiectului
Ministerului Finanţelor, veniturile şi cheltuielile vor creşte fiecare cu câte
aproximativ 2,6 miliarde de lei, iar deficitul va rămâne la 1,85% din PIB.
Ministerul Agriculturii va primi cei mai mulţi bani, circa 770 de milioane de
lei. Totodată, va fi majorat bugetul Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate pentru susţinerea majorărilor salariale aprobate de la 1
octombrie. Bani în plus vor mai avea Ministerele Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, Fondurilor Europene, Educaţiei şi Muncii. Ministerul Transporturilor
va pierde 1,61 miliarde de lei, dar vor fi alocaţi bani în plus Companiei
Naţionale de Căi Ferate şi Companiei Metrorex. Liberalii critică faptul că,
prin rectificarea bugetară, se taie din nou fonduri de la infrastructura
rutieră.
Bugetarii care au avut
salariile reduse în 2010 primesc sumele restante
Profesorii,
magistraţii şi funcţionarii publici care au câştigat procese îndreptate
împotriva fostului Guvern condus de Emil Boc pentru plata unor drepturi
salariale îşi vor primi anticipat sumele stabilite de instanţă ca titluri
executorii. Premierul Victor Ponta a anunţat că excedentul bugetar de anul
acesta permite alocarea în avans a banilor, astfel că bugetarii nu trebuie să
mai aştepte până în 2016 plata diferenţelor salariale. În 2010, salariile
acestora au fost reduse cu 25% din cauza crizei.