Radio România Internațional

Tag: Delta Dunarii

  • Destinaţiile FIJET 2025

    Destinaţiile FIJET 2025

    Jurnaliștii FIJET România au vizitat aceste destinații, le-au documentat și votat, iar acum le prezintă publicului începând de la ediţia de primăvară a Târgului de Turism al României.

    Patru categorii turistice sunt reprezentate la superlativ în acest an: marile orașe: Iași, Brașov, Târgu Jiu, Timișoara; turism rural, cultural și ecologic: Cazanele Dunării, Oltenia de sub Munte, Arieșeni, Sfântu Gheorghe (Tulcea); stațiuni balneoclimaterice: Băile Herculane şi stațiuni montane: Rânca.

    Traian Bădulescu, vicepreşedinte FIJET România şi purtător de cuvânt, a precizat: “Toţi membrii FIJET au selectat din mult mai multe propuneri 10 destinaţii deosebite din ţară, cu scopul de a le face cunoscute atât în România, cât şi la nivel internaţional. Chiar dacă este un top, fiecare destinaţie din top merită atenţia, pentru că destinaţiile au fost vizitate de jurnaliştii de turism membrii FIJET, au fost propuse şi s-au şi votat.

    Merită subliniat care este topul din acest an, ceea ce nu înseamnă că nu sunt şi alte destinaţii care merită. An de an membri FIJET vor pune în primplan 10 destinaţii din România. Pe primul loc, Cazanele Dunării, apoi: Iaşi, Braşov, Rânca, Târgu Jiu, Oltenia de sub munte, Arieşeni, Băile Herculane, Timişoara şi Sfântu Gheorghe, Delta Dunării, judeţul Tulcea. Vom continua să propunem destinaţii şi chiar dacă avem un clasament, toate destinaţiile merită pe deplin promovarea şi respectul membrilor FIJET România.”

     

    Şi pentru că la înscrierea în competiţie jurnaliştii îşi motivează alegerea, vă propun să trecem în revistă prezentarea destinaţiei câştigătoare. Astfel, locul I, Cazanele Dunării, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase zone naturale din România, oferind peisaje impresionante și o moștenire culturală bogată.

    Situate în Parcul Natural Porțile de Fier, aceste formațiuni geologice unice sunt rezultatul întâlnirii dintre Munții Carpați și fluviul Dunărea, creând un defileu îngust cu stânci abrupte și ape tumultuoase. Regiunea găzduiește numeroase atracții turistice, printre care se numără Chipul lui Decebal, o sculptură monumentală în stâncă ce îl reprezintă pe regele dac, situată în Golful Mraconia.

    De asemenea, Peștera Ponicova și Grota Veterani oferă oportunități de explorare pentru pasionații de speologie și istorie. Drumețiile pe Ciucaru Mare dezvăluie panorame deosebite asupra defileului, iar vizitele la Mănăstirea Sfânta Ana și Muzeul Etnografic “Doina și Teodor Grigore” din Eșelnița permit o incursiune în cultura și tradițiile locale.

     

    Pentru a valorifica aceste comori naturale și culturale, a fost înființată Asociația “Descoperă Cazanele Dunării”, care își propune să promoveze Clisura Dunării ca destinație turistică durabilă și accesibilă tuturor.

     

    Vă reamintim că în 2023, topul 3 destinații FIJET România a fost condus de Fundata, urmată de Bucovina și de Delta Dunării, iar în 2024, liderul topului a fost Rimetea, urmată de Vatra Dornei și de Borsec.

    Şi ne propunem ca în fiecare an să evidenţiem tot mai multe destinaţii în topul nostru.

     

  • Ruta cultural-turistică a Merelor de Aur

    Ruta cultural-turistică a Merelor de Aur

    Ruta cultural-turistică „Merelor de Aur” cuprinde destinații precum Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu și Oradea. Aceste destinații sunt premiate de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism cu trofeul „Mărul de aur”. Primul premiu a ajuns în România în anul 1975 și a fost acordat Bucovinei, pentru mănăstirile cu picturi murale exterioare. Acesta poate fi admirat în Muzeul Mănăstirii Moldovița.

    Ruta destinațiilor premiate cu Mărul de Aur de către Federația Internațională a Scriitorilor și Jurnaliștilor de Turism (FIJET) a fost avizată de Ministrul Turismului în 2021, spune Laura Dragu Popescu, de la Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul, creatoarea acestei rute. „Scopul avizării acestor rute cultural-turistice a fost acela de a promova și dezvolta produsul turistic cu componentă culturală și de a prezenta publicului iubitor de turism în România un program turistic. Acesta prezintă destinațiile pe care FIJET le-a premiat în țara noastră. Sunt șapte destinații premiate în proiectul ruta Merelor de Aur. Începem cu Târgu Jiu, care a primit Mărul de Aur în 2014. Continuăm cu Oradea, apoi cu zona Sibiului. Mergem în Moldova, la Moldovița, unde este primul Măr de Aur primit de România, în 1975, iar, apoi, mergem în Delta Dunării și prezentăm publicului călător destinații care merită văzute.”

     

     

    Dintre destinațiile propuse prin această rută, Laura Dragu Popescu, de la Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul, ni le propune pe cele din vestul României, de la sud la nord. „ Târgu Jiul este, probabil, unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Este încărcat de unicitate, iar Axa Brâncuși, realizată de celebrul sculptor român Constantin Brâncuși, atrage mii de vizitatori lunar. După Târgu Jiu, mulți turiști aleg să călătorească în Timișoara, în Oradea și pe partea de vest a României. Timișoara a primit Mărul de Aur anul trecut, în 2023. Atunci a fost și Capitală Culturală Europeană. Este un oraș foarte aproape de Târgu Jiu. Este o rută frecventată atât pentru turismul cultural, pentru turismul medical, pentru turismul sportiv, cât și un element de atracție pentru tineri, pentru că Timișoara este un principal centru universitar.”

    În Timișoara, vă puteți opri și la Muzeul Revoluției din 1989, care a fost lărgit și diversificat cu diferite aspecte în urma cercetărilor privind revoluția anticomunistă din România. În plus, veți cunoaște o zonă multiculturală, în care comunitățile etnice conviețuiesc pașnic de foarte mult timp. Prin urmare, și agenda culturală este bogată. Aici remarcăm un eveniment îndrăgit de cei mici și de cei mari, Târgul de Crăciun. Acesta începe devreme și se termină târziu, pentru că, dincolo de Crăciunul românesc și de cel al minorității germane, se sărbătorește și Crăciunul sârbesc, care după ritul vechi are loc în ianuarie. Astfel, Târgul de Crăciun din Timișoara este cel mai lung astfel de târg deschis din România.

     

     

    Însă ne continuăm călătoria, alături de Laura Dragu Popescu, de la Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul. Aproape de Timișoara, pe drumul Merelor de Aur avem municipiul Oradea, din regiunea istorică Crișana.

    „Este un oraș interesant din punct de vedere turistic. Sunt 89 de obiective Art Nouveau, din care 26 de sunt clasate monumente istorice. Acest oraș are o vechime de peste 900 de ani. Este o destinație atât pentru turismul cultural, din punctul de vedere al unei agenții de turism, cât și pentru turismul balnear, fiindcă Oradea are în proximitate Băile Felix și stațiunea Băile 1 Mai. În Oradea, turiștii pot vedea Biserica cu Lună. În spatele bisericii este și un mic muzeu. Pot vedea Cetatea Oradei, Muzeul Țării Crișurilor, Palatul și Turnul Primăriei, de asemenea, Sinagoga Neologă Sion și își pot petrece patru, cinci zile de concediu în Oradea fără monotonie. Aproape de centru, există un aqua-park, iar pentru iubitorii de turism religios, foarte aproape de acest aqua park este Mănăstirea Sfânta Cruce, foarte interesantă. Axa aceasta, Târgu Jiu-Timișoara-Oradea, este mai mult decât atractivă. Este o parte din România, partea de vest, care este frecventabilă atât din București cu avionul cât și cu mijloace de transport terestre: tren, microbuz, autocare și autobuze cu program zilnic. Am gândit Drumul Merelor de Aur ca un mijloc de promovare dintr-o colecție mare pe care Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul o promovează, o colecție de programe turistice inedite. Noi o considerăm parte din România frumoasă.

     

     

    Drumul Merelor de Aur, un proiect turistic promovat de Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul se poate accesa de către turiști pe parcursul întregului an, spune Laura Dragu Popescu.

    „Poate fi cu preț de pornire de la 530 euro de persoană, presupunând de transport și șapte nopți de cazare cu mic dejun și servicii de ghid sau 670 euro, tariful incluzând transport, șapte nopți de cazare și șapte pensiuni complete, adică trei mese pe zi, plus ghid. Grupul trebuie să fie de minim 15 persoane. De asemenea, trebuie să ținem cont că nu avem incluse în acest tarif intrările la obiectivele turistice și alte cheltuieli personale pe care turiștii le pot realiza pe parcursul călătoriei: suveniruri, fotografii etc.

    Acest program, Drumul Merelor de Aur se realizează prin agențiile de turism, iar persoanele care nu sunt constituite într-un grup de minim 15 persoane pot suna la agenție și se pot înscrie la grupurile cu dată fixă de plecare, organizate de agenția respectivă. Cu alte cuvinte, Drumul Merelor de Aur este gândit ca un program turistic de grup. Turiștii pot să îl realizeze și pe cont propriu, însă cheltuielile pe cont propriu depășesc tariful pe care vi l-am comunicat anterior. În nota de prețuire pentru frumos, durabil și autentic, Nicolae Iorga spunea următoarele: «Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu rece ca să o auzi și trebuie un gram de iubire ca să o înțelegi. » Așadar, vă invit să descoperit povestea Merelor de Aur din România.”

     

     

    Programul Rutelor Culturale și apoi al Rutelor Cultural Turistice a fost creat în 1987 de Consiliul Europei, având ca obiectiv evidențierea existenței unui patrimoniu european comun. Drept urmare, responsabilii turismului din România au creat un sistem voluntar de recunoaștere a Rutelor Cultural Turistice dezvoltate de organizațiile de turism sau de autoritățile publice locale. Informații privind Ruta Merelor de Aur, destinațiile premiate de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, se pot găsi și pe site-ul Ministerului român al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

     

     

  • Calcan la cuptor

    Calcan la cuptor

    De asemenea, lacurile şi canalele deltei au o incredibilă claritate a apei care permite vizitatorilor să observe plantele subacvatice şi deplasarea peştilor. Delta Dunării are şi o gastronomie specifică deoarece peştele este aproape nelipsit din oferta culinară. În mod obişnuit, peştele este folosit pentru tradiţionalul borş pescăresc sau pentru a fi pus la fript, pe plită. Carnea de peşte poate fi tocată pentru pentru chifteluţe şi ardei umpluţi. De asemenea, peştele poate fi pregătit în cuptor, fie că acesta provine din Dunăre sau din lacurile deltei, fie că este capturat din Marea Neagră.

    În oferta pensiunilor şi restaurantelor din Delta Dunării figurează şi calcanul la cuptor. Calcanul este un peşte plat, care trăieşte pe fundul nisipos al mării şi care seamănă cu pisica de mare. În Marea Neagră este o specie de calcan (Scaphthalmus maeoticus – lat.) cu dimensiuni mai mici faţă de exemplarele întâlnite în Marea Mediterană sau în Atlanticul de Nord, dar la fel de apreciat pentru carnea sa. Calcanul are ambii ochi pe partea stângă a corpului şi se curăţă uşor pentru că nu are multe intestine. După ce a fost curăţat şi spălat, i se dă un praf de sare şi este lăsat la rece. Avem nevoie de o cantitate de cartofi egală cu cea a calcanului. Folosim cartofi care să nu se sfărâme uşor, pe care îi tăiem în bucăţi mai mari, cuburi sau rondele. Mai avem nevoie de un sfert de kg de măsline negre, de preferat fără sâmburi, de câteva roşii şi de câţiva căţei de usturoi.

     

    Ungem tava în care pregătim peştele cu puţin ulei de măsline sau de floarea soarelui. În tavă punem cartofii tăiaţi şi condimentaţi cu puţin piper negru măcinat, măslinele, roşiile tăiate cubuleţe, câţiva căţei de usturoi tocaţi mărunt, o foaie de dafin şi presărăm frunze tocate de pătrunjel. Deasupra punem calcanul, dar după ce l-am spălat pentru a îndepărta de pe el surplusul de sare, Peste calcan mai punem câteva măsline şi câteva cuburi de roşii. Turnăm în tavă un pahar de vin alb. Introducem tava în cuptorul încâlzit la 180 de grade Celsius şi, din când în când, stropim peştele cu sosul din tavă. Scoatem tava din cuptor după ce peştele începe să se rumenească, adică după maximum jumătate de oră.

     

    Calcanul se porţionează şi se serveşte împreună cu legumele din tavă şi, desigur, cu un pahar de vin alb sec sau demisec bine răcit.

  • Proiectul AfterLand

    Proiectul AfterLand

    Acesta își propune să sublinieze importanța conlucrării celor două domenii, concentrându-se pe sustenabilitatea ecologică și socială a Deltei Dunării. Proiectul propune o cercetare, o expoziție artistică și un simpozion, conlucrând la consolidarea dialogului dintre disciplinele artistice, științifice și umaniste. Proiectul a pornit de la premisa că abordările transdisciplinare care includ arta pot atinge probleme complexe într-o manieră integrativă. Expoziția din cadrul proiectului s-a desfășurat la Rezidența9 din București.

    Despre proiect și despre ce expune în cadrul acestuia, am stat de vorbă cu unul dintre artiștii participanți, Ioana Vreme Moser:

    „Expun o piesă care se numește „Fluid Alfabet” și e o lucrare care a rezultat dintr-o cercetare, cercetare pe care o fac de trei ani. Este legată de fluidică și am făcut câteva piese inspirate de aceste forme și geometrii computaționale care funcționează cu apă. Practic, e un calculator care funcționează cu lichid. Am fost invitat în această expoziție tocmai pentru că explorez ideea de apă și de fluiditate în tehnologie și în tehnologii alternative.”

     

    Modul în care funcționează computerul fluid creat de Ioana Vreme Moser ne-a fost explicat chiar de către artistă:

     „Funcționează cu „efectul Coandă”, denumit după Henri Coandă, care spune că, de exemplu, dacă ai un pahar și începi să torni jetul, se atașează uneori de pahar și acest efect este folosit în geometrie. Prin forme concave și convexe, jeturi de apă pot fi mutate dintr-o parte sau în alta sau pot face diferite interacțiuni. Și cu aceste interacțiuni poți stoca informație. Informația fiind absența sau prezența apei.

    Pot să spun despre lucrarea mea, eu investighez tehnologii alternative și mă uit la cum am putea să construim, de exemplu, sisteme computaționale, calculatoare din materiale alternative. Deci pentru mine e interesant, e o propunere, e un fel de prototip, să zic așa, pentru gândire. Și mă gândesc că poate anumitor oameni nu li se va părea interesant sau poate inspirativ, mai ales oamenilor care chiar sunt în domeniul tehnologic.”

     

    Un alt artist vizual din cadrul proiectului , Floriama Cândea, ne-a vorbit despre intenția și conceptul „AfterLand”, inclusiv despre ce a adus expoziția în fața publicului:

    „Este o expoziție care vizează diverse idei care au legătură cu ecologia apei și nu numai, și a pământului și ecologia în general. Cred că direcția generală pe care am încercat noi să o urmărim ar fi cum anume se uită artiștii la unele fenomene sau la unele lucruri care sunt puse în pericol de expansiunea asta a tehnologiei și a vieții oamenilor și economiei, și să vedem prin această lentilă artistică lucruri diferite sau interesante legate de zone acvatice sau forestiere și cum influențează omul viața naturală în anumite regiuni. Și avem artiști din Olanda, din Spania, din Germania, din România, Slovenia, fiecare cu o idee sau cu o lucrare, cu o optică foarte diferită, de la proiect la proiect. Avem artiști care s-au uitat atât prin telescop, cât și prin microscop, la cum influențează deforestarea, lumea micro și lumea macro a unor regiuni. Avem computere fluidice, Ioana Vreme Moser, care a pornit de la unele schițe pe care le-a găsit în lucrări de cercetare din anii 70 despre computere fluidice și a testat tot felul tranzistori fluidici, rezistori fluidici și tot felul de circuite. E o lucrare la care ea testează constant și o îmbunătățește constant. Avem microorganisme care trăiesc în apă. Avem viața artificială, lucrări video, instalații.”

     

    Floriama Cândea ne-a spus câteva cuvinte și despre propria lucrare prezentă în cadrul expoziției:

     „O lucrare care e încă „work in progress”, în care e o paralelă între viața naturală și viața artificială. Mă uit prin microscop la microorganismele care trăiesc în apă, după care am un algoritm care șterge pur și simplu tot ce este viu din acest environment și adaugă niște ființe artificiale care mimează viața naturală, fără să ajungă la această complexitate, desigur.”

  • Turism ecologic în Delta Dunării

    Turism ecologic în Delta Dunării

    Este considerată un paradis al naturii, dar și o destinație pentru turism sustenabil. Descoperim în această rubrică turismul ecologic, cu respect față de mediu, astfel încât vacanța noastră să păstreze intactă frumusețea zonei.

     

    Ghidul călătoriei noastre va fi Iliuță Goean, care se declară un turist îndrăgostit iremediabil de Delta Dunării de 20 de ani. De 15 ani are propria lui agenție și îi ajută și pe ceilalți să descopere, cu grijă față de natură, zonele pe care le iubește atât de mult.

    „Imaginați-vă paradisul! Aceea este Delta Dunării. Este ultimul loc sălbatic din Europa, ultimul loc în care chiar poți să simți că ești în mijlocul sălbăticiei. Este zona din Europa cu cea mai mare biodiversitate. Avem cel mai mare număr de specii de păsări, insecte, plante, pești. Dacă vreți să vedeți ceva mai mult decât oriunde în Europa, veniți în Delta Dunării, din punct de vedere al naturii. Turismul ecologic înseamnă acel turism în care tu nu intervii asupra naturii în vreun fel, lași o amprentă cât mai mică prin trecerea ta prin acea zonă și, mai ales, nu distrugi. Pentru asta ar trebui lucrat foarte mult în zona de educație, în special asupra tinerilor, pentru că acolo este viitorul și să-i învățăm să facă un turism ecologic.”

     

    Dacă vrem să trecem prin Deltă fără să simțim că am distrus ceva în urma noastră, ar trebui să alegem un program cu bărci de viteză medie sau mică, în niciun caz cu bărci rapide, spune Iliuță Goean. Bărcile rapide sunt deosebit de dăunătoare pentru ecosistemul Deltei. Pe de altă parte, dacă sunteți obișnuiți cu mișcarea, puteți să vă alegeți o tură cu caiace sau canoe.

    „Acestea sunt chiar cele mai ecologice mijloace de a explora Delta Dunării. Eu nu sunt de aici, din Deltă. Am venit acum 20 de ani ca să rămân. Veneam de foarte mulți ani, în fiecare vară, toamnă, pentru pescuit. Dar acum 20 de ani am decis să rămân aici și m-am așezat în Mila 23. După ce am stat în diverse locuri din Deltă, am ales Mila 23 pentru că mi se pare cel mai bun loc din care pot să explorezi Delta. Este pe fostul colț al brațului Sulina. Nu este influențată puternic de navigația comercială, cum se întâmplă pe brațele principale ale Dunării. Este un loc liniștit, un loc frumos și mai ales cu o bucătărie tradițională excepțională.

    Tot aici s-a deschis recent Muzeul Ivan Patzaichin. Este la ora actuală un punct de referință în Delta Dunării. Tot Asociația Ivan Patzaichin a reușit, după mulți ani, să stabilească și un traseu pentru bărcile cu vâsle și foarte curând se va lansa și o aplicație pe care o puteți folosi dacă vreți să explorați Delta Dunării. Pentru cei care își doresc o barcă cu motor, există programe luni, joi, duminică. Preluăm oamenii de la Tulcea și îi aducem la Mila 23. Știm exact cum să ne facem activitățile. Lucrăm cu unități locale de cazare, administrate de localnici, care știu să gătească mâncarea așa cum se face aici în Deltă.”

     

     

    Există tentația ca, înainte de a veni în Delta Dunării, să vă căutați singuri cazare, iar, apoi, să vă căutați transferuri și excursii. Garantat, unul dintre rezultate nu va fi cel care trebuie, spune Iliuță Goean.

    „Mulți își închipuie că, venind în mijlocul Deltei, găsesc o avalanșă de ghizi și de bărci care îi așteaptă să-i ducă undeva. Nu e deloc așa, pentru că, în general, unitățile de cazare sunt mici și au toată logistica dimensionată după casa proprie. Atunci, dacă tu ți-ai luat undeva o cazare și nu ai parte și de programele turistice cu bărcile, vei rămâne pe din afară. Astfel, eu recomand întotdeauna oamenilor să-și cumpere un pachet complet, fiindcă așa poți să studiezi cu ce fel de parcă vei fi dus. Dacă este acea izoletă închisă cu mușamale din care nu vezi absolut nimic, este de evitat total.

    Vă recomand cu multă căldură bărcile deschise din care puteți trăi o experiență autentică. Puteți să vedeți, puteți să auziți. Sunt sute de specii de păsări care cântă mai ales primăvara și pe care este păcat să nu le auziți. Și, mai ales, veți pierde spectacolul păsărilor în zbor. Jumătate din păsările pe care le veți vedea le veți vedea în zbor. Într-o barcă închisă, veți fi privați de această experiență.”

     

    Delta Dunării este destinația perfectă din România pentru a urmări unele specii deosebite de păsări. Birdwatching este o activitate recreativă, de cunoaștere a mediului înconjurător, de observare a condițiilor favorabile existenței pasărilor și a altor specii de faună. În timpul acestei activități, nu se recomandă o invazie prea apropiată de cuiburi, pentru a nu deranja pasările și a nu le speria. Fotografierea se face fără bliț, iar comunicarea între turiști este una liniștită, astfel ca toți să se bucure: și turiștii pasionați de natură, dar și pasările să-și continue rutina zilnică.

    „Programele de birdwatching pornesc de la 1.500 lei de persoană pentru patru zile și trei nopți, perioadă în care sunt incluse două transferuri. Prima și ultima zi sunt transferurile care se fac oprind pentru păsări, iar două zile pline de activități. Există inclusiv programe de inițiere pentru copii. Sunt foarte multe familii care își doresc să-și educe copiii și să îi ducă spre acest turism ecologic. Vin cu ei la o tură de inițiere în birdwatching. Sunt ghizi dedicați acestor proiecte, oameni foarte dornici să-i învețe pe copii ce înseamnă arta observării păsărilor, să le explice despre păsări. Copiii sunt fascinați de aceste informații și de ceea ce descoperă și își creează o cale frumoasă în viață prin aceste programe.”

     

    Fotografii sau cei pasionați de păsări pot veni oricând în cursul anului. Pe de altă parte, cei care vor să descopere natura și să se relaxeze, pot veni din aprilie până în octombrie. În restul anului, temperaturile nu sunt foarte prietenoase, spune Iliuță Goean, ghid de turism și patron al unei agenții de turism în Delta Dunării.

    „Toamna târziu mai vin pescarii, iarna mai vin fotografi și păsărari, pentru că există specii de păsări care doar iernează în România. Pot fi văzute doar iarna,  nu și vara. Dar să vii cu copilul în vacanță în Deltă iarna, dacă nu ai aceste pasiuni, nu e foarte confortabil. Eu vă recomand din tot sufletul să veniți să vedeți Delta Dunării, să o descoperiți. Fiți foarte vigilenți atunci când vă cumpărați un pachet turistic! Bărcile trebuie să fie descoperite, ca să aveți parte de o experiență minunată și să recomandați cu drag și altora să repete ceea ce ați trăit voi. Vă puteți bucura de natură, de gastronomie, de liniște, de tot ceea ce nu puteți găsi foarte des în alte părți. Dacă sunteți pasionați de păsări, veniți în intervalul 15 aprilie-15 iunie, dacă vreți să vă fie cald și să puteți să înotați, să mergeți și la mare, la Sulina, veniți vara. Dacă sunteți pasionat de migrația păsărilor, septembrie-octombrie, este iar o perioadă foarte bună.”

     

    Așadar, sezonul vacanțelor în Delta Dunării începe din luna aprilie și durează până în octombrie. Calendarul evenimentelor este amplu și cuprinde Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL, Tulcea Fest, Zilele orașului Sulina, Sărbătoare Satului Mila 23, Sărbătoarea Borșului de Pește din Crișan, Maratonul Delta Dunării din Sulina. Acestea sunt programate în sezon, în timpul verii.

     

  • ”Trenurile Soarelui” 2024

    ”Trenurile Soarelui” 2024

    În perioada 14/15 iunie – 7/8 septembrie se desfăşoară programul “Trenurile Soarelui” 2024. Programul estival de circulaţie a trenurilor este asigurat de operatorul naţional feroviar din România, CFR Călători. Turiştii au la dispoziţie 30 de trenuri care asigură zilnic legături directe din toată ţara cu staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării. CFR Călători oferă trenuri directe dinspre 14 mari oraşe din România, între care Arad, Timişoara, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov, Suceava, Iaşi, dar asigură şi conexiuni rapide din Gara Bucureşti Nord prin intermediul trenurilor care circulă la una-două ore pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur. Timp de 3 luni, 30 de trenuri directe (15 dus şi 15 întors, inclusiv ramurile aferente), din care 14 trenuri (7 dus şi 7 întors) au ca destinaţie sau punct de plecare Mangalia, cel mai sudic oraş al României. 36 de trenuri (18 dus şi 18 întors) asigură legătura Capitalei cu litoralul românesc al Mării Negre şi retur: 15 perechi din Gara Bucureşti Nord (din care 9 perechi trec şi prin Bucureşti Băneasa), două perechi numai din Gara Bucureşti Băneasa şi o pereche din Gara Bucureşti Obor.

    Pentru călătoria spre Delta Dunării, din 15 iunie 2024 există trenuri care asigură zilnic legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea şi retur pe întreaga durată a sezonului. De asemenea, în Medgidia va fi asigurată zilnic conexiunea spre Tulcea şi retur cu trenuri dinspre Bucureşti sau Constanţa.

    Durata călătoriei pe ruta Bucureşti – Constanţa este în medie de două ore şi 20 minute. Toate trenurile InterRegio estivale au în compunere vagoane climatizate, dotate cu prize electrice pentru încărcarea bateriei laptopului sau a telefonului mobil. Majoritatea vagoanelor sunt modernizate sau reconstruite integral în ultimii 14 ani. Trenurile cu parcurs lung au în compunere vagoane cuşetă şi vagoane de dormit.
    În perioada programului estival de transport, pe secţia Constanţa – Mangalia, turiştii aflaţi pe litoralul românesc pot călători între staţiunile de pe litoral cu trenurile Regio ale CFR Călători. De asemenea, trenurile de lung parcurs care vin din mari oraşe ale ţării vor asigura legătura directă cu staţiunile de pe litoral, până la Mangalia.

    Călătorii pot beneficia de reduceri: 10% reducere din tariful de transport la cumpărarea unui bilet cu oferta dus-întors; o reducere de până la 10% din tariful de transport la cumpărarea cu anticipaţie, 25% la cumpărarea în baza cardului TrenPlus. Elevii din România beneficiază de gratuitate, iar studenţii de 90% reducere la călătoria în vagoanele clasa a 2-a.

  • Cu caiacul în Delta Dunării

    Cu caiacul în Delta Dunării

    Astăzi vă propunem un program dedicat iubitorilor de fotografie, natură şi activităţi fizice, precum ture cu caiacul. Vă propunem irezistibila Deltă a Dunării, un paradis natural, situat în partea estică a României, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, acolo unde fluviul îşi încheie lungul drum de 2.860 km de la izvorul său din Munţii Pădurea Neagră din Germania.

    Din anul 1990, de la instituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, accesul cu autovehicule în zonă, se face în baza unui permis de acces pentru autovehicule, ce este condiţionat de plata unui tarif în valoare de 100,00 lei/autovehicul/an, respectiv 10,00 lei/autovehicul/zi. Permisul se obţine de la: sediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de la Centrele de Informare ARBDD, de la automatele de eliberare permise aflate în Tulcea sau în localitățile din RBDD sau limitrof, sau on-line (la adresa http://www.ddbra.ro/activitati/permise-online.)

    Şi pentru că turismul în Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se desfăşoară pe traseele aprobate, care exclud accesul turiştilor în zonele strict protejate, l-am întrebat pe Călin Ene, ghid de turism de aventură de aici cum ne putem bucura de ture cu caiacul:

    “Oferim ture de caiac, de la cursuri de iniţiere, pentru începători, de o oră şi jumătate, până la ture de cinci-şase zile, în sălbăticie, în funcţie de nivelul de pregătire şi de experienţă al grupului. La turele în sălbăticie, unul dintre trasee este Tulcea-Sulina, pe care îl face în cinci-şase zile, cu tot echipamentul de campare, cu cort, sac de dormit, haine pentru două-trei zile, mâncare, apă. Acestea sunt pentru oamenii cu experienţă, care au mai mers cu caiacul, care ştiu să monteze un cort, care ştiu că, fiind cald, te ciupeşte ţânţarul, te plouă. Sunt pentru oamenii obişnuiţi cu activităţile outdoor. Am făcut ture de cinci zile şi cu oameni care nu s-au mai dat cu caiacul, dar erau oameni care chiar trăiau outdoor, făceau multe alte activităţi, căţărări şi drumeţii lungi. Nu e important să te fi dat cu caiacul, ci să duci o viaţă sportivă şi să fii un om activ, fiindcă te adaptezi foarte uşor de la orice activitate de anduranţă la caiac.”

    După un scurt instructaj privind mânuirea padelelor (a vâslelor cu două capete) şi punerea unei veste de salvare potrivite, poţi porni uşor pe apă, însoţit de ghid, care te va conduce către canale mai înguste, unde ferit de perturbarea creată de ambarcaţiunile mai mari, poţi admira nuferii albi şi galbeni, sau păsările care îşi urmează liniştite activităţile.

    Iubitor pasionat al deltei, Călin Ene şi-a continuat descrierea:

    “Nu este un traseu de check-in, cum este turismul în ultimul timp. Este un traseu în care nu mergem pe ruta principală, mergem pe Şontea, între braţul Chilia şi Sulina, unde este o porţiune mai sălbatică, Mila 23, cu lacuri foarte sălbatice. Ce poţi vedea? Ai foarte multă informaţie: asculţi Delta, o miroşi, bagi mâna în apă şi o simţi, sunt experienţe aproape intime în Delta Dunării.”

    Dintre dificultăţi, una ar putea fi vâslirea în sensul invers al curgerii apei, dar se pot face popasuri pe parcurs, astfel încât turele cu caiacul să fie doar plăcute!

    Inutil să vă amintim că în zonă oferta gastronomică abundă în peşte, gospodinele locului tentând cu reţete tradiţionale, mai greu fiind să mănânci altceva.

    Aşadar, dacă aveţi condiţie fizică bună, puteţi plănui o vacanţă cu caiacul, iar dacă nu, oricum merită să alocaţi acestei experienţe măcar o oră.

     

     

     

  • Sulina

    Sulina

    Continuăm prezentarea celor zece destinaţii votate în Top 10 “Destinații FIJET România 2024”, proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit. Mergem astăzi în Delta Dunării, mai precis la Sulina, destinaţie situată pe locul al 5-lea în acest top.

    Port fluvial şi maritim, Sulina este cel mai estic oraş al României şi al Uniunii Europene. Este situat pe malul drept al Dunării şi a devenit o atracţie turistică estivală în anii 70 ai secolului trecut pentru cei care doreau să descopere frumuseţile Deltei Dunării şi să se bucure, totodată, de plaja sălbatică, cu un nisip foarte fin, de la Marea Neagră. Oraşul în care se poate ajunge doar pe calea apei, de la Tulcea, are şi o istorie interesantă.

    Primul izvor scris despre Sulina datează din anul 950 când aşezarea apare într-un document bizantin sub numele de Solina. Cele mai multe informaţii despre Sulina apar în secolul 18, când turcii transportau mărfurile din porturile dunărene la Constantinopol pe braţul din mijloc, al Dunării. În secolul al 19-lea, pe fondul scăderii influenţei Imperiului otoman în Europa, marile puteri au instituit libera navigaţie pe Dunăre, iar oraşul Sulina a început să se dezvolte.

    De gestionarea traficului fluvial se ocupa aşa-numita Comisiune Europeană a Dunării, cu sediul la Sulina. La sfârşitul secolului al 19-lea, Sulina devenise unul din cele mai prospere oraşe ale Regatului României. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport către oraşul port Constanţa a dus, în timp, la o scădere a importanţei economice a Sulinei şi a celorlalte oraşelor-porturi româneşti de pe cursul inferior al Dunării.

    Iulia Pascale, preşedinta Asociaţiei “Descoperă Sulina”, care promovează această destinaţie de vacanţă, ne-a prezentat programul de evenimente pregătit pentru cei vor să vină aici în perioada primăverii

    “Începem în forță! Semnalele sunt că sezonul va începe la mijlocul lunii aprilie. Vom deschide Vizitor Center-ul încă de la 1 aprilie, dar primele rezervări le avem începând cu data de 15 aprilie. Avem foarte multe evenimente în extrasezon, cum spunem noi, în luna aprilie-mai. Primul eveniment este Festivalul Scrumbiei Albastre, în jurul datei de 28 aprilie ,se leagă cu weekendul de 1 mai și 5 mai cu Paștele în acest an. Deci vom avea mulți turiști și ne pregătim, cum facem noi. Nu știu dacă știți, la Sulina pregătim, scoatem bărcile, așezăm faleza, efectiv ne facem curat în casă pentru a întâmpina oaspeții. Apoi urmează un eveniment foarte mare la noi la Sulina. Este vorba despre “Parastasul piraților nepomeniți”, un eveniment care durează 3 zile, în perioada 16 mai – 19 mai. Așteptăm undeva în jur de 5 mii de turiști în această primăvară la acest festival.”

    Cei mai mulţi turişti vin la Sulina în perioada sezonului estival, însă Iulia Pascale consideră că primăvara este cea mai potrivită perioadă pentru a descoperi frumuseţile Deltei Dunării, deoarece este perioada cuibăritului pentru păsările migratoare în această împărăţie a apelor şi stufului, care fascinează şi prin modul în care îşi schimbă culorile

    “Este cea mai frumoasă perioadă pentru a descoperi Delta Dunării, pentru că atunci înverzește natura, atunci vedem bobocii. Este vorba de stuful acela verde care iese pe lângă stuful uscat de anul trecut, este superb, vremea este blândă, nu este foarte cald. O vacanță reușită înseamnă o experiență, în primul rând. Recomandăm partea de istorie a orașului Sulina. Avem expoziții private – expoziția “Sulina Veche”. Avem Farul de la Sulina, așteptăm de la o zi la alta vestea că se va deschide și îl vom putea vizita din nou. De la noi se poate ajunge foarte ușor la Pădurea Letea, în satul pescăresc Letea. Putem ajunge la Mila 23 într-o excursie cu barca de o zi. Tot de la Sulina putem ajunge la Sfântu Gheorghe, la cealaltă ieșire a Dunării în Marea Neagră. Plimbări pe pe canale, Lacul Roșu, Roșuleț. Avem foarte multe lucruri de făcut la Sulina și de văzut și de experimentat.”

    O altă atracţie este cimitirul multiconfesional, înfiinţat în 1864 şi administrat atunci de Comisiunea Europeană a Dunării. Aici îşi dorm somnul de veci oameni de afaceri, femei de legendă, piraţi, marinari, localnici şi aventurieri din toată lumea, într-un cimitir comun pentru toate religiile. Nu în ultimul rînd, trebuie menţionată infrastructura turistică a oraşului Sulina. În fiecare an apar noi unităţi de cazare, unele clasificate la 3 şi 4 stele care alături de terasele şi restaurantele de pe faleza Dunării creează premisele unei vacanţe reuşite la Sulina.