Starea economiei României
La solicitarea principalului partid de opoziţie din România, PNL, premierul
social-democrat Mihai Tudose a prezentat în plenul Parlamentului starea economiei.
Primul ministru a subliniat că anul acesta s-a atins o creştere economică de
5,8%, cea mai mare din Europa, şi că investiţiile sunt mai mari faţă de anul
trecut. În sectorul privat au fost create mai multe locuri de muncă şi toate
măsurile adoptate în plan bugetar şi fiscal au ţinut cont de angajamentele
externe ale României – a mai spus Mihai Tudose, amintind, în acelaşi timp, că
salariile şi pensiile au crescut. Social-democraţii spun că actualul guvern
investeşte în dezvoltare, asumându-şi un program care oferă o imagine extrem de
realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani.
Reprezentanţii opoziţiei au contestat, însă, modul în care guvernul gestionează
economia ţării. Ei susţin că situaţia economică reală nu ar fi cea prezentată
de PSD şi că, pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat, executivul va
sacrifica o serie de măsuri din programul de guvernare.
Vizita comisarului european pentru Politică
Regională, Corina Creţu, la Bucureşti
Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu,a venit, în această săptămână, la Bucureşti, unde a atras
atenţia că trebuie accelerat ritmul de pregătire şi implementare a proiectelor.
Sunt însă şi semnale pozitive că gradul de absorbţie a fondurilor europene va
creşte, iar bani europeni au început să vină în România, a mai spus comisarul: Au fost acreditate toate
autorităţile de management şi contol a bugetului de 23 de milirde de euro care
a fost alocat României pentru perioada de programare 2014-2020. Peste vară,
Comisia a rambursat deja 95 de milioane pentru iniţiative, pentru intreprinderi
mici si mijlocii şi pentru asistenţă tehnică şi mai avem în analiză facturi,
adică cereri de plată de 350 de milioane de euro care urmează a fi plătite cât
mai curând posibil. România ar putea atrage, până la finele anului, un miliard de euro din fondurile de dezvoltare şi
de coeziune, a apreciat Corina Creţu.
Demisie în guvernul de la Bucureşti
Social-democratul Adrian Ţuţuianu a
demisionat, în această săptămână, din funcţia de ministru al Apărării, pe care
o deţinea în guvernul PSD-ALDE. Demisia i-a fost cerută de premierul Mihai
Tudose după ce Ministerul Apărării dăduse un comunicat, în care, răspunzând
unei solicitări a ziariştilor, se preciza că, pe 15 septembrie, angajaţii MApN
ar fi urmat să primească doar salariile, dar fără norma de hrană şi banii de
chirie şi fără a fi virate la bugetul de stat contribuţiile la asigurări şi
impozitul pe venit.. Situaţia ar fi urmat să fie reglementată până pe 25
septembrie, când ar fi fost achitate restanţele. Presa şi opoziţia de dreapta
au conchis imediat că nu mai sunt bani pentru salariile militarilor. Premierul
i-a reproşat lui Adrian Ţuţuianu comunicarea defectuoasă:
Vorbim despre un element important de siguranţă naţională, vorbim despre
armata României, membră NATO. Cum să ieşi pe piaţă cu un asemenea mesaj?
Mihai Tudose a dat asigurări că la buget sunt suficienţi bani pentru ministerul
Apărării, căruia, de altfel, i-au fost alocate două procente din PIB. Analiştii
economici se tem, însă, că neînţelegerea de la MapN ar putea fi un simptom al
penuriei reale de fonduri, în pofida unei creşteri economice record.
Reacţii la noua lege a învăţământului din Ucraina
Ministerul roman
al Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de forma noii Legi a
Învățământului adoptată pe 5 septembrie de către Rada Supremă a Ucrainei,
considerând că aceasta pune în pericol învăţământul în limbile minorităților
naționale. Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni urmăreşte cu
îngrijorare evoluţia modificărilor legislative, prin care se prevede
introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii materne
de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi. În acest context,
ministrul de resort Andreea Păstîrnac a reiterat importanţa învăţământului în
limba maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti
din Ucraina – una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural şi istoric. Subiectul va
fi prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa
la Kiev, săptămâna viitoare, pentru a discuta despre minoritatea română din
Ucraina.
Festivalul Enescu
Până pe 24 septembrie, la Bucureşti şi în
alte şapte oraşe mari din ţară, peste trei mii dintre cei mai apreciaţi
muzicieni români şi străini susţin mai bine de 80 de concerte în cadrul
celebrului Festival Internaţional George Enescu. La ediţia din acest an, preşedinte onorific este celebrul dirijor Zubin
Mehta, iar director artistic un alt dirijor, Vladimir Jurowski. Opera Oedip a compozitorului român a deschis Festivalul, în
programul căruia au fost programate pentru această săptămână concerte susţinute
de Orchestra Naţională Rusă, Orchestra Filarmonicii Cehe, Orchestra Română de
Tineret, Pittsburgh Simphony Orchestra şi Orchestra de Cameră din Lausanne. Societatea
Română de Radiodifuziune este singura instituţie media din România care
transmite în direct concertele din cadrul Festivalului Enescu – organizat pentru prima dată în 1958, întrerupt în 1971 de
regimul comunist şi reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se
desfăşoară din doi în doi ani.
