Radio România Internațional

Tag: demisii

  • Năi miniştri la Ministerlu a Lucărlui şi ali Familie

    Năi miniştri la Ministerlu a Lucărlui şi ali Familie



    Nominalizate la ahurhita a stămânăllei di cătră PSD, protlu partid ali coaliție aflată la guvernare, tra s’cumăndusească ministerili ali Familiei şi a Lucărlui, deputatele Natalia Intotero și Simona Bucura-Oprescu deadiră guratlu ti intrari pi ipotisi, ñiercuri dupu prăndzu dituintea prezidentului Klaus Iohannis. Portofoliile avea armasă vacante stămâna tricută, după ţi Gabriela Firea şi Marius Budăi demisionară, tru contextul a căvgălui ligat di neregulile grave aflati tru ma multi ţentri rezidenţiale tra persoanele tu ilikie şi persoane cu dizabilităţ. Cama di 2.000 di ahtări ţentri fură verificate di autorităţ tru kirolu ditu soni, iara ndauă dzăţ- nai cama multi tru Bucureşti — fură ncllisi dupu tratamentili niumineşti constatati. Tru idyiulu kiro, fu curmată lucărlu la alti ndauă dzăţ şi fură dati amendză tru valoare di aproape 10 milioane di lei (circa 2 milioane di euro). Fură adrati și ndauă dosare penale, tră infracţiuni contra persoanei ică di natură economică, iar doi inspectori ali Agenţie Judeţenă tra Plăţi şi Inspecţie Socială Ilfov ncllişi di itia că nu feaţiră cum lipsea isapea la catandisea ditu ţentru di mutreari a persoanelor cu dizabilităţi. Viniră deapoa demisiile di la aţeali dauă ministere, demisii cari viniră după ţi titularllii zburără cu premierlu Marcel Ciolacu. Şeflu a Executivlui spunea atumţea că easti ananghi di asumare politică şi ditu partea a primarilor, a prezidenţăloru di consilii giudeţeane, a directorilor di instituţii locale ică a şefilor di poliţie, cari avură ligătură cu azilele cari fac subiectul ali anchetă DIICOT.



    Tru idyiulu kiro, purtătorlu di zboru a PSD, Lucian Romaşcanu, spunea că, dupu controalili fapti la ţentrili tra persoane tru ilikie, lipseaşti ca şi alţăllii s’facă ună jgllioată năpoi. “Tru aestă oară, cadealihea easti s’mindueşţă că iuva borgea nu easti maş tru zona ministerială, ama easti şi tru zona autorităţlor locale. Cadealihea va si s’llia apofasi la nivel guvernamental, ama, tru idyiulu kiro, aţelli cari suntu aflaţ căbati, nai ma pţănu politic, cara nu şi administrativ, lipseaşti s’facă ună jgllioată năpoi. Easte un gest di nămuzi politică”, spunea purtătorlu di zboru a PSD. Toradioară, năilli miniștrii intrară pi ipotisi. Simona Bucura-Oprescu, aflată la treilu mandat di deputat ditu partea social-democraților, ari 43 di ani și easti năulu titular la ministerul a Lucărlui şi Solidaritatillei Socială. Ea ngrăpsea luni, pi un şingiru di socializare, că nomlu a pensiilor speciale, nomlu a pensiilor şi nomlu a tiñiiloru di cafi mesu suntu priorităţ a mandatlui a llei di ministru tra realizarea reformelor asumate pritu Planul Național di Redresare și Reziliență. Tru ilikia di 47 di ani, năulu ministru ali Familiei, Tineretului şi Egalităţii di Şanse, Natalia Intotero easti, idyealui, la treilu mandat di parlamentar ditu partea PSD.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Noi miniştri la Muncă şi Familie

    Noi miniştri la Muncă şi Familie

    Nominalizate la începutul săptămânii de către PSD, principalul partid al coaliției aflată la guvernare, pentru a conduce ministerele Familiei şi Muncii, deputatele Natalia Intotero și Simona Bucura-Oprescu au depus miercuri după-amiază jurământul de învestitură în fața președintelui Klaus Iohannis. Portofoliile rămăseseră vacante săptămâna trecută, după ce Gabriela Firea şi Marius Budăi au demisionat, în contextul scandalului legat de neregulile grave descoperite în mai multe centre rezidenţiale pentru persoanele vârstnice şi persoane cu dizabilităţi. Peste 2.000 de astfel de centre au fost verificate de autorităţi în ultima perioadă, iar câteva zeci- cele mai multe în Bucureşti – au fost închise în urma tratamentelor inumane constatate. În acelaşi timp, a fost suspendată activitatea altor câtorva zeci şi au fost date amenzi în valoare de aproape 10 milioane de lei (circa 2 milioane de euro). Au fost întocmite și câteva dosare penale, pentu infracţiuni contra persoanei sau de natură economică, iar doi inspectori ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Ilfov au fost reținuți pentru că nu ar fi evaluat corespunzător situaţia dintr-un centru de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi. Au urmat demisiile de la cele două ministere, demisii care au venit după ce titularii au discutat cu premierul Marcel Ciolacu. Şeful Executivului arăta atunci că este nevoie de asumare politică şi din partea primarilor, a preşedinţilor de consilii judeţene, a directorilor de instituţii locale sau şefilor de poliţie, care au avut legătură cu azilele care fac subiectul anchetei DIICOT.

    În același timp, purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, spunea că, în urma controalelor efectuate la centrele pentru persoane în vârstă, ar trebui ca şi alţii să facă un pas în spate. În momentul de faţă, e firesc să te gândeşti că undeva răspunderea nu este numai în zona ministerială, ci este şi în zona autorităţilor locale. Cu certitudine se vor lua decizii la nivel guvernamental, dar, în acelaşi timp, cei care sunt vinovaţi, cel puţin politic, dacă nu şi administrativ, vor trebui să facă un pas în spate. Este un gest de demnitate politică, afirma purtătorul de cuvânt al PSD. Deocamdată, noii miniștrii și-au preluat portofoliile. Simona Bucura-Oprescu, aflată la al treilea mandat de deputat din partea social-democraților, are 43 de ani și este noul titular la ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Ea scria luni, pe o reţea de socializare, că legea pensiilor speciale, legea pensiilor şi legea salarizării reprezintă priorităţi ale mandatului său de ministru pentru realizarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În vărstă de 47 de ani, noul ministru al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Natalia Intotero se află, de asemenea, la al treilea mandat de parlamentar din partea PSD.


  • Poliţia Română, rateuri în serie

    Poliţia Română, rateuri în serie

    Cei pe care o parte a presei române adoră să-i
    numească oamenii legii sunt, de câteva zile, vedete în spaţiul public, tocmai
    pentru grosolane încălcări ale legii. Ministrul de Interne, Lucian Bode, a
    anunţat schimbarea din funcție a conducerii Inspectoratului Judeţean de Poliţie
    Bacău şi a Poliţiei din Oneşti, după o
    dublă crimă comisă în acest oraş din estul ţării. El
    a dispus și sesizarea Parchetului pentru neglijenţă în serviciu: a fost ignorată
    gravitatea incidentului, nu au fost valorificate toate datele şi nu a fost
    informat complet şi corect eşalonul superior.


    Luni, doi muncitori care renovau
    un apartament din Oneşti au fost omorâţi de fostul proprietar, furios că fusese
    evacuat din locuință. După ce negocierile cu forţele de ordine au eşuat,
    poliţiştii au deschis focul pentru a intra în apartamentul unde agresorul,
    aproape septuagenar, îi ţinea ostatici pe cei doi muncitori. Ucigaşul a fost
    împuşcat în picioare şi spitalizat. Ministerul de Interne promite un raport complet despre acest
    caz, în care există suspiciuni că tocmai lipsa de profesionalism a forţelor de
    ordine a condus la moartea ostaticilor. Astfel, a apărut informaţia că una
    dintre victime ar fi fost atinsă de gloanţele de cauciuc trase de poliţişti,
    fapt confirmat de ministrul de resort.


    Lucian Bode: Pe corpul uneia dintre victime erau urme de
    la muniţie neletală. Este posibil să fi fost împuşcată în momentul intervenţiei
    trupelor speciale. Avem o anchetă penală în curs, s-au tras două cartuşe,
    fiecare cartuş are în compoziţie 15 bile de cauciuc. Din anchetă va rezulta
    exact poziţia de tragere, unde era criminalul, unde era victima.


    Între
    timp, Tribunalul
    Bucureşti a dispus arestarea preventivă a trei agenţi de la o secţie din
    Capitală şi plasarea sub control judiciar, pentru 60 de zile, a altor trei.
    Purtătorii de uniforme sunt acuzaţi că, în septembrie 2020, au bătut, torturat
    şi abandonat pe un teren viran doi tineri, care le atrăseseră atenţia că nu
    poartă mască de protecţie şi dau amenzi fără temei. Incidentul e doar unul
    dintr-o lungă serie de abuzuri comise după instituirea, acum un an, din cauza
    epidemiei de COVID-19, a stării de urgenţă, urmată, din mai, de starea de alertă.

    Dă-i prostului un ciocan şi va vedea cuie peste tot – citează comentatorii o
    veche butadă, cu trimitere la sporirea, în tot acest timp, a prerogativelor
    poliţieneşti. Ei consideră că, mai ales în ceea ce priveşte poliţiile locale, populate
    cu inşi de o calitate îndoielnică, reforma de acum mai bine de 15 ani a fost un
    eşec evident şi nu puţini primari aleşi anul trecut promit să desfiinţeze
    aceste structuri costisitoare şi ineficiente. Foştii gardieni publici, care
    doar patrulau prin pieţe şi parcuri, au devenit, atunci, poliţişti comunitari,
    li s-au dat maşini, arme, cătuşe şi dreptul de a amenda şi reţine oameni. Nu
    şi de a-i tortura, dar pentru multe astfel de personaje diferenţa e
    insesizabilă.

  • Conducere interimară la PSD după ce Viorica Dăncilă a demisionat

    Conducere interimară la PSD după ce Viorica Dăncilă a demisionat

    Viorica Dăncilă, preşedintele PSD, Eugen Teodorovici, preşedinte executiv, şi Mihai Fifor, secretar general, au demisionat.



    Comitetul Executiv (CEx) al Partidului Social Democrat a hotărât marţi noaptea, după o şedinţă maraton, dizolvarea Biroului Permanent al PSD, în urma pierderii alegerilor prezidenţiale de către fostul premier.



    Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a fost numit preşedinte interimar, Paul Stănescu preia funcția de secretar general al partidului. Au fost desemnaţi şi 8 vicepreşedinţi regionali interimari.



    Am înţeles opinia colegilor mei, faptul că se doreşte o resetare a partidului, faptul că trebuie cineva să îşi asume rezultatul alegerilor. Nu este un moment de slăbiciune, este un moment de demnitate şi eu consider că a trebuit a să îmi dau demisia din funcţia de preşedinte al PSD. Este un gest pe care l-am făcut pentru partid. Consider că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă ca să obţinem un rezultat bun, ca să mobilizăm electoratul, dar acum, în urma discuţiilor am înţeles că se doreşte o resetare a partidului şi că această resetare presupune o echipă care să preia conducerea partidului, o altă viziune, un alt program, a arătat Dăncilă, într-o declaraţie de presă.



    Viorica Dăncilă a fost numită șefa Organizației de femei a PSD, luând locul Rovanei Plumb. Gabriela Firea a fost votată vicepreședinte la organizația PSD București.



    S-a stabilit organizarea unui Congres al partidului în ianuarie-februarie.

  • Demisii din Guvernul României

    Demisii din Guvernul României

    Trei miniştri și-au prezentat demisia



    Miniştrii Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, Fondurilor Europene, Rovana Plumb, Transporturilor, Răzvan Cuc, și-au prezentat demisia în ședința Comitetului Executiv Naţional al PSD.



    Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că toți cei din CExN, inclusiv premierul, au apreciat profesionalismul și calitatea de membri ai Guvernului arătate de Rovana Plumb și Sevil Shhaideh. Şi ministrul Răzvan Cuc a avut o susținere foarte serioasă în CexN, a adăugat liderul PSD.



    Miniştrii demisionari au spus că nu vor să pună sub semnul întrebării posibilitatea ca PSD să rămână la guvernare și de a afecta activitatea guvernamentală”, a adăugat Dragnea.



    El a mai spus că discuțiile din ședință au fost “destul de profunde” despre programul de guvernare şi despre faptul că PSD nu dorește și nu acceptă ca instituții care nu trebuie să aibă competențe în a influența decizii guvernamentale sau remanieri guvernamentale să facă, totuşi, acest lucru.



    Premierul Mihai Tudose a declarat, referindu-se la situația din PSD din ultimele zile, că nu a fost un război și nu este un câștigător. Încercăm să fie câștigător partidul și prin partid, Guvernul și țara, a spus premierul, la finalul ședinței Comitetului Executiv Național al PSD.




    Noi şedinţe anunţate



    Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat că în cursul zilei de vineri va avea loc o nouă ședință a Comitetului Executiv Național pentru a fi stabiliți înlocuitorii miniștrilor demisionari. Tot vineri este programată o şedinţă a coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, pentru discuţii privind situaţia ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie.



    Miniştrii Shhaideh, Plumb şi Ilie sunt cercetaţi de DNA, iar ministrul Cuc şi-a prezentat demisia pentur că nu a comunicat suficient ceea ce a realizat în activitatea ministerială.

  • Criză politică la Bucureşti (update)

    Criză politică la Bucureşti (update)

    Încăpăţânarea premierului Sorin Grindeanu de a nu îşi da demisia, cerută insistent de propriul partid, PSD (principala formaţiune aflată la putere), şi forţată, teoretic, de demisiile în masă ale miniştrilor, a deschis calea unei premiere cu adevărat bizare în istoria post-comunistă a României. Joi, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva propriului Cabinet, instalat după victoria eclatantă a partidului la alegerile parlamentare din decembrie, la care a cules aproape 45% din voturi. În plus, ca tacâmul să fie complet în cazul lui Grindeanu, Comitetul Executiv Naţional a decis să-i taxeze atitudinea rebelă printr-o excludere, altminteri, previzibilă.



    În ajun, coaliţia PSD – ALDE retrasese sprijinul politic Guvernului său, însă, pentru că Grindeanu a fost de neclintit, formaţiunea sa de baştină a fost nevoită să meargă şi mai departe, odată cu deciziile luate joi. Liderii coaliţiei, social-democratul Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi liberal-democratul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, au afirmat că schimbarea garniturii executive a fost impusă de restanţele înregistrate în aplicarea programului de guvernare. Lipsa de eficienţă este un argument respins ferm de premier, pentru care termenul scurs de la instalarea Cabinetului său – şase luni – a fost unul prea restrictiv pentru aplicarea unor reforme ample.



    În plus, Grindeanu, impus chiar de Dragnea ca premier, acuză că raportul în care i-a fost evaluată activitatea, întocmit în interiorul partidului, este lipsit de obiectivitate şi că nici măcar nu i-a fost accesibil. Cel din urmă, lucru valabil şi în cazul miniştrilor. Pentru analişti, debarcarea lui Grindeanu este o doleanţă expresă a lui Dragnea, nemulţumit, pe de-o parte, că premierul, dintr-un executant docil, aşa cum a lăsat impresia la debutul mandatului, s-a transformat într-un personaj ce tânjeşte după o autonomie deranjantă.



    Pe de altă parte, Executivul Grindeanu nu a reuşit să impună o legislaţie penală care să-i facă viaţa mai uşoară lui Dragnea, cu sabia lui Damocles deaspura capului, după ce a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, iar într-un alt dosar situaţia sa este extrem de complicată. Pe de altă parte, de la înalţimea funcţiei prezidenţiale, Klaus Iohannis solicită coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE soluţionarea urgentă a crizei politice, pentru a se evita riscul destabilizării ţării. Administraţia Prezidenţială a precizat că este obligaţia partidelor componente să găsească o rezolvare. După ce şi-a dat cu stângu-n dreptul, rămâne de văzut cum va gestiona PSD situaţia şi dacă Opoziţia de drepta, în genere, absentă, va încerca să profite de un moment la care, până acum ceva timp, nici măcar nu îndrăznea să spere.

  • Schimbări în guvernul tehnocrat

    Schimbări în guvernul tehnocrat

    Guvernul tehnocrat român al
    fostului comisar european, Dacian Cioloş, suferă pierdere după pierdere. După
    recentele demisii ale miniştrilor Muncii, Ana Costea, şi Fondurilor Europene,
    Aura Răducu, a venit rândul deţinătorului portofoliului Culturii să părăsească
    Executivul. Marţi, premierul Cioloş l-a revocat pe Vlad Alexandrescu din funcţie.

    Profesor universitar şi
    fost ambasador al României la Luxemburg, acesta a fost criticat pentru modul în
    care a gestionat scandalul de la Opera Naţională din Bucureşti, unde, într-o
    singură lună, au fost schimbaţi trei directori şi unde situaţia continuă să fie
    tensionată. Or, în viziunea lui Dacian Cioloş, modul în care un oficial
    reacţionează într-o situaţie de criză cum este cea de la Operă este decisiv
    pentru capacitatea de a-şi gestiona domeniul. Lui Vlad Alexandrescu i se
    reproşează, în egală măsură, controversa pe care a generat-o prin decizia de a
    demisiona, asupra căreia, apoi, a revenit, declarând că aşteaptă să fie
    revocat. El a acuzat, în plus, membri ai Guvernului de intimidare. Mai mult! Fostul ministru susţinea, într-o
    scrisoare, că, prin acţiunile sale în nici şase luni de mandat, a deranjat
    grupuri de interese foarte variate.

    Printre numeroasele personalităţi culturale care şi-au
    anunţat susţinerea pentru Vlad Alexandrescu s-a numărat Andrei Pleşu, el însuşi
    fost ministru al Culturii. Într-un articol despre cum trebuie să fie un
    ministru în România, el a trecut în revistă meritele profesorului Alexandrescu:
    între altele, a
    salvat, prin intervenţie directă, monumente de patrimoniu, a iniţiat, pentru
    prima dată în România ultimelor decenii, o campanie de subscripţie publică
    pentru achiziţionarea capodoperei Cuminţenia pământului a sculptorului
    Constantin Brâncuşi.

    Nu în ultimul rând, a reuşit să introducă Roşia Montană pe
    Lista Indicativă a UNESCO, prin aceasta fiind anihilate orice tentative de
    mutilare a acestei localităţi din centrul României, veche de aproape 1900 de
    ani, care risca să fie transformată într-o gigantică exploatare minieră
    auriferă modernă. Departe de a-l idealiza pe Vlad Alexandrescu, care va fi
    făcut şi greşeli ca rezultat al ofensivei sale, în opinia lui Andrei Pleşu
    fostul ministru ar fi deranjat prin prea multă acţiune şi iniţiativă. Nu e mai
    puţin adevărat şi că miniştrii tehnocraţi sunt, în principiu, mai vulnerabili
    decât cei susţinuţi politic, în special de un partid mare. Partidul îi propune,
    partidul îi susţine, îi acoperă şi doar în cazuri de gravă avarie, îi retrage.
    Or, mai constată Andrei Pleşu, nesusţinut de Parlament, guvernul tehnocrat al
    lui Dacian Cioloş este taxat pentru puţinul pe care, în ciuda statutului lui
    precar, încearcă să îl facă. E împiedicat să acţioneze şi este certat că nu
    acţionează.

    Aspru criticaţi sunt, la ora actuală, şi deţinătorul portfoliului
    Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, pentru numeroasele nereguli din sistem, şi
    cel al Agriculturii, Achim Irimescu,
    care, în doar şase luni de mandat, a reuşit să iasă în evidenţă în două
    scandaluri. Ei vor fi următorii debarcaţi?

  • Retrospectiva săptămânii 24.04- 30.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.04- 30.04.2016

    Alegeri locale în România


    În România, până pe 1 mai, candidaturile pentru
    alegerile locale din 5 iunie pot fi contestate. Termenul până la care partidele
    politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
    minorităţilor naţionale şi independenţii şi-au putut depune candidaturile a
    expirat marţi. Acestea vor rămâne definitive pe 4 mai, iar campania electorală
    va începe pe 6 mai şi se va încheia pe 4 iunie. Este pentru a treia oară în
    istoria post-comunistă când un guvern tehnocrat organizează alegerile, după
    cele conduse de Theodor Stolojan, în perioada 1991-1992, şi Mugur Isărescu, în
    1999-2000.



    2 demisii în 3
    zile


    După prima demisie din cabinetul tehnocrat al
    premierului Dacian Cioloş – cea a ministrului muncii, Ana Costea – în această
    săptămână alţi doi miniştri au decis
    să demisioneze. Este vorba despre ministrul Fondurilor
    Europene, Carmen Aura Răducu, de activitatea căreia premierul s-a declarat
    nemultumit, şi de cea a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, pe fondul
    scandalului de la Opera Naţională. În ultimele zile, trei reprezentaţii au fost
    anulate pe fondul nemulţumirilor vocal exprimate de angajaţi privind nominalizările succesive făcute
    pentru funcţia de director general al Operei Naţionale din Bucureşti, dar şi
    privind discrepanţa dintre salariile balerinilor români şi ale celor străini.
    Corpul de control al premierului a iniţiat o acţiune de control la Operă, care
    are mai multe obiective, printre care se numără şi verificarea modului în care
    s-a făcut angajarea persoanelor care au ocupat sau ocupă funcţii de conducere. Demisiile din cabinetul Cioloş au loc la mai puţin de şase luni de
    la investirea executivului.



    Augustin Lazăr -
    noul procuror general al României


    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat numirea în funcţia
    de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Anterior avizată
    favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii, propunerea fusese trimisă
    şefului statului de ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Printre priorităţile lui
    Augustin Lazăr se numără combaterea infracţionalităţii în domeniile
    vulnerabile, lupta împotriva corupţiei în administraţia locală, aprofundarea
    unor investigaţii care au ca obiect spălarea de bani şi evaziunea fiscală, dar
    şi a celor privind infracţiuni împotriva umanităţii, precum dosarul Revoluţiei
    anti-comuniste din 1989.



    Discuţii la
    ministerul Muncii


    La Ministerul Muncii din Bucureşti au avut loc,
    săptămâna aceasta, discuţii cu sindicatele pe tema noii ordonanţe de urgenţă
    privind salarizarea în sistemul bugetar. Noul ministru de resort, Dragoş
    Pîslaru, a declarat că se lucrează la mai multe variante ale documentului, al
    cărui principiu de bază este înlăturarea dezechilibrelor din sistem.
    Reprezentanţii marilor confederaţii sindicale au cerut să fie majorate toate salariile
    bugetarilor, nu doar cele mici, cum intenţionează Executivul, şi au avertizat
    că, în caz contrar, vor recurge la proteste. Potrivit lui Pîslaru, ordonanţa ar
    putea fi elaborată, împreună cu partenerii sociali, până pe 15 mai. Proiectul
    se va afla timp de două săptămâni în dezbatere publică după care ar putea fi
    adoptat de Executiv, la 1 iunie. Aceasta este data limită, şase luni înainte de
    alegerile generale din România, până la care, potrivit legii, poate fi adoptată
    o ordonanţă de urgenţă.



    Avioane americane
    la Bucureşti


    Cele mai avansate avioane de luptă din lume, considerate
    imbatabile în lupta aeriană, au aterizat pentru prima oară în Europa de
    Sud-Est, în România, la baza Mihail Kogălniceanu de la Constanţa, în cadrul
    operaţiunii Atlantic Resolve. Operaţiunea a fost concepută de SUA după
    izbucnirea conflictului din Ucraina în 2014, în vederea protejării statelor din
    flancul estic al NATO. Avioanele F22 Raptor sunt aparate din generaţia a
    cincea, invizibile pe radar, care ating o viteză de două ori mai mare decât cea
    a sunetului. Un asemenea avion costă 143 de milioane de dolari, are o rază de
    acţiune de 3.000 km şi capacitatea de a lupta inclusiv împotriva sistemelor de
    apărare antiaeriană. Aflat în vizită la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu
    preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul apărării, Mihnea Motoc, adjunctul
    secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, a apreciat rolul activ al
    României în cadrul Alianţei şi a menţionat participarea semnificativă a
    forţelor armate române la eforturile de prevenire şi combatere a riscurilor şi
    provocărilor de securitate. În aceeaşi zi în care au aterizat cele două aparate
    F-22 americane în România, preşedintele Barack Obama insista la Hanovra asupra
    necesităţii ca ţările membre NATO să susţină aliaţii din linia
    întâi, adică România, Polonia şi ţările baltice, cele mai expuse
    tensiunilor din partea Rusiei.



    6 luni de la
    tragedia Colectiv



    La jumătate de an de la producerea incendiului
    devastator din clubul bucureştean Colectiv, dosarul a fost trimis în instanţă.
    139 de persoane, 11 spitale şi 5 instituţii s-au constituit părţi civile în
    acest caz. Patronii localului şi reprezentanţii firmei de efecte pirotehnice -
    patroana, directorul şi angajatul care a montat artificiile – sunt acuzaţi de
    ucidere şi vătămare corporală din culpă şi de faptul că nu au luat măsurile
    legale de securitate şi sănătate în muncă. În acest dosar sunt trimise în
    judecată şi două persoane juridice – firma care deţine clubul bucureştean
    Colectiv şi cea de artificii. Potrivit procurorilor, extinctoarele din club
    erau expirate, iar materialele folosite la renovare nu erau ignifuge. În incendiu s-au atins
    temperaturi de 900 de grade Celsius, iar
    focul s-a propagat până la tavan în 33 de secunde. În incendiul din 30
    octombrie au murit 64 de persoane şi peste 100 au fost rănite.

  • Justiţia şi calitatea de parlamentar

    Justiţia şi calitatea de parlamentar

    Fenomen recunoscut şi respins, potrivit sondajelor, de 96% dintre români, corupţia este considerată, de unii observatori, ca endemică în România. Ea a atins numeroase sectoare ale vieţii sociale şi politice, determinând o percepţie negativă cu privire la evoluţia societăţii, în ansamblul ei.



    Ales în noiembrie 2014, ca preşedinte al ţării, Klaus Iohannis s-a declarat, foarte repede, un adversar al acestui fenomen pe care s-a angajat, politic, să-l oprească.



    În doar cateva luni, zeci de dosare de coruptie au fost inaintate justitiei de către organul specializat, Direcţia Naţională Anticorupţie. Din acest spectacol nu lipsesc personaje politice de prim rang, din zona de stânga dar şi de dreapta, precum Elena Udrea, Marian Vanghelie, Darius Vâlcov, aflate, acum, în stare de arest. Presiunea pe care justiţia o exercită asupra corupţilor i-a determinat pe unii parlamentari aflaţi în cercetare să demisioneze din camera din care fac parte. Este cazul deputaţilor Ion Diniţă, de la Partidul Conservator şi Dănuţ Culeţu, de la PNL. Diniţă este acuzat de procurorii anticorupţie de dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, iar plenul Camerei Deputaţilor a încuviinţat cererea DNA de arestare preventivă a acestuia. La randul lui, Dănuţ Culeţu a fost trimis în judecată, sub acuzaţia de abuz în serviciu, în perioada când era prefect al judeţului Constanţa.



    Pe de altă parte, Camera Deputaţilor a fost nevoită să scoată, temporar, de pe ordinea de zi cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Marko Atilla. Acesta şi-a înaintat demisia prin email, procedeu neacceptat de regulamentul camerei. El este acuzat de abuz în serviciu dar se află, din decembrie, la Budapesta, unde a plecat înainte ca plenul să voteze pentru o altă cerere de arestare formulată de procurorii anticorupţie.



    Tot miercuri, senatorii au ridicat, pentru a doua oară, imunitatea lui Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe, acuzat în mai multe dosare de corupţie.



    Un alt senator, Dan Şova a reusit să-şi păstreze, in extremis, imunitatea, după votul controversat al colegilor săi. Această decizie a Senatului a fost atacată, însă, la Curtea Constituţională, care se va pronunţa, pe 8 aprilie. Toate aceste frământări din corpul legislatorilor împuţinează numarul de aleşi din cele două camere parlamentare şi arată că schimbarea clasei politice şi a mentalităţilor, deşi este un proces de durată, a început. Iar rezistenţa la schimbare, cum spunea preşedintele Iohannis, este primul semn că aceasta se întâmplă.

  • Jurnal românesc – 3.03.2015

    Jurnal românesc – 3.03.2015

    Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi-a înaintat, luni, demisia. Preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi l-au anunţat pe premierul Victor Ponta printr-un memoriu că au luat această decizie din cauza nenumăratelor amenzi primite de ANRP pentru că nu ar fi plătit în termen titlurile de despăgubire. Preşedintele George Băeşu a explicat că, în momentul învestirii sale în funcţie, în 2013, existau, deja, peste două mii de hotărâri judecătoreşti, care trebuiau puse în executare în 30 de zile. Primul ministru le-a dat dreptate angajaţilor ANRP şi a promis că situaţia va fi rezolvată, miercuri, la şedinţa de guvern. El a afirmat că asupra actualei conduceri a ANRP nu planează nicio suspiciune privind restituiri ilegale.



    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a mulţumit pentru sprijinul acordat de autorităţile de la Madrid în vederea integrării comunităţii româneşti în Spania, care contribuie la viaţa economică şi socială din această ţară. El l-a primit pe ambasadorul spaniol la Bucureşti, Ramiro Fernandez Bachiller, care a evidenţiat, la rândul său, nivelul ridicat de integrare a comunităţii româneşti din regat. Potrivit unui comunicat al ministerului român de Externe, Aurescu şi Bachiller au discutat şi despre pregătirea primei reuniuni comune a guvernelor celor două ţări.



    Accesul la vot al românilor care trăiesc in străinătate şi stadiul organizării, la sfârşitul anului, a Congresului Românilor de Pretutindeni au figurat pe agenda discuţiilor dintre ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, si reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Sicilia. În cursul vizitei pe care a făcut-o pe insula din sudul Italiei, unde sunt peste 40 de mii de cetăţeni români, ministrul Tîlvăr i-a îndemnat pe aceştia să apeleze la posibilităţile pe care Bucureştiul le oferă pentru păstrarea indentităţii lor, să îşi promoveze cultura, tradiţiile, obiceiurile, religia. El a discutat şi cu autorităţile locale din regiunile Catania si Ragusa despre situaţia românilor din aceaste zone şi problemele lor legate de piaţa muncii. În Italia trăiesc circa un milion de conaţionali, cea mai numeroasă comunitate din diaspora românească.



    Un nou punct de trecere a frontierei cu Ucraina ar putea fi deschis, peste o lună, la Vama Racovăţ din judeţul Botoşani, după finalizarea lucrărilor care au început în urmă cu cinci ani, dar care au stagnat o perioadă din cauza insolvenţiei constructorului. Tot în Botoşani, anul acesta va deveni funcţional pentru tranzitul de mărfuri alimentare şi punctul de trecere spre Republica Moldova de la Stânca-Costeşti. Potrivit corespondentului Radio România, cele două puncte de trecere au fost modernizate potrivit standardelor europene. Pentru vama de la Rădăuţi-Prut încă se aşteaptă fonduri pentru modernizare.



    Statele Unite vor continua să sprijine Republica Moldova, atât în domeniul securităţii regionale, cât şi în plan economic – a promis ambasadorul american la Chişinău, James D. Pettit, în cursul unei întrevederi cu premierul Chiril Gaburici. Şeful Executivului a repetat că printre priorităţile sale figurează continuarea parcursului european, promovarea reformei justiţiei şi asigurarea unei creşteri economice stabile.

  • Demisii şi suspendări în PSD

    PSD e vioara întâi a Executivului. Are, alături de partenerii-juniori din coaliţia guvernamentală, UDMR, UNPR şi PC, o majoritate confortabilă în Parlament. Conduce cele mai multe consilii judeţene şi primării din ţară. Nu-i lipseşte decât Preşedinţia, dintotdeauna perla coroanei într-un sistem semiprezidenţial, cu un electorat, în bună parte, tributar mentalităţii paternaliste şi pentru care şeful statului poartă meritul sau vina pentru tot ce se întâmplă în ţară.



    În faţa unei opoziţii de centru-dreapta divizată şi cu candidaţi lipsiţi de anvergură, liderul social-democraţilor, premierul Victor Ponta, e, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, marele favorit al alegerilor prezidenţiale de luna viitoare. Dar, în termeni sportivi, meciul nu e, încă, tranşat, fiindcă stânga greşeşte tot mai des şi pare la un pas de autogol. Pentru a-şi ameliora imaginea, social-democraţii au decis, marţi, în cadrul unei reuniuni de urgenţă, să-şi suspende trei dintre liderii emblematici din toate funcţiile pe care le deţin în partid. Preşedintele PSD, Victor Ponta: “Toţi trei se vor suspenda din toate funcţiile pe care le au în partid şi la primul Comitet executiv vom discuta dacă acţiunile lor au prejudiciat în vreun fel sau altul campania electorală. Cei care greşesc, plătesc, cei care au probleme, trebuie să şi le lămurească şi toţi ceilalţi se concentrează pentru ceea ce avem de făcut în actul de guvernare, în actul de conducere la nivel local şi în campania electorală.”



    Pitorescul primar de sector bucureştean Marian Vanghelie şi deputatul, milionar în euro, Sebastian Ghiţă au fost sancţionaţi pentru schimbul de replici injurioase din ultimele zile.



    A fost, de asemenea, suspendat însuşi purtătorul de cuvânt al partidului, senatorul Dan Şova, pus, luni, sub acuzare de procurorii DNA pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. În acelasi dosar este urmărit penal şi deputatul Viorel Hrebenciuc – deja, fost lider al grupului parlamentar social-democrat din Camera. Acesta a demisionat din Parlament, după ce procurorii l-au acuzat că şi-ar fi folosit influenţa faţă de Şova pentru a-l determina să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse pentru fapte de coruptie şi i-a promis că, în schimb, îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului.



    Unul dintre cei mai influenţi şi longevivi lideri ai stângii post-comuniste, Hrebenciuc este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi în dosarul retrocedărilor ilegale a zeci de mii de hectare de pădure, prin care statul ar fi suferit un prejudiciu de peste 300 de milioane de euro.



    Salutându-i demisia, premierul Ponta afirmă că fostul deputat a luat această decizie pentru a proteja PSD şi Parlamentul de atacurile electorale.



    Analiştii cred că, dacă va mai fi nevoie, partidul va recurge şi alte asemenea sacrificii rituale, pentru a-şi maximiza şansele la Preşedinţie, pe care n-a mai câştigat-o de exact 14 ani.

  • Demisii şi demiteri

    Era oarecum previzibilă demisia ministrului român de Interne, Radu Stroe, după tragedia aviatică petrecută la începutul săptămânii, în munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, în care şi-au pierdut viaţa două persoane şi cinci au fost rănite. Avionul, de mici dimensiuni, transporta de la Bucureşti la Oradea o echipă medicală specializată în operaţii de transplant.



    Opinia publică a calificat drept inacceptabil faptul că victimele au fost găsite după ore intregi de căutari, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti şi localnici. Ironia este că, în era tehnologiei ultrasofisticate, primul care a găsit victimele a fost un pădurar. Aşadar, autorităţile care au coordonat acţiunea de salvare a supravieţuitorilor şi-au arătat din plin incompetenţa, iar aceasta a scandalizat opinia publică.



    Urmările în plan politic nu au întârziat. Criticat vehement pentru modul în care ministerul de Interne pe care îl conducea a acţionat în orele care au trecut de la momentul prăbuşirii până când victimele au fost găsite, liberalul Radu Stroe a demisionat. El a subliniat că este un gest făcut în semn de onoare şi pentru apărarea demnităţii pompierilor din Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta: Aceşti salvatori de meserie nu trebuie să pătimească din cauza decidenţilor politici. Se va demonstra foarte repede faptul că obligaţiile şi responsabilităţile în problema alertării, a întocmirii planului de căutare şi a localizării epavei aparţin exclusiv altor instituţii ale statului român.



    Demisia lui Radu Stroe a fost precedată de cele ale directorului general şi directorului de operaţiuni al ROMATSA ( Administraţia română a Serviciilor de Trafic Aerian), precum şi a şefului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.



    Premierul Victor Ponta, care a catalogat drept un eşec acţiunile de salvare a supravieţuitorilor, a demis şi un secretar de stat din Ministerul de Interne. El a declarat ca Guvernul va modifica actualul sistem de coordonare a instituţiilor în situaţii de urgenţă.



    Nu poate fi păstrat în continuare sistemul actual, în care ministrul de Interne încearcă şi reuşeşte, uneori, să coordoneze instituţii care ţin de alte ministere sau care ţin, de fapt, de alte puteri ale statului, cum este cazul Serviciului de Telecomunicatii Speciale.



    La rândul său, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anuntat că ia în calcul anchetarea modului în care au acţionat autorităţile în cazul accidentului aviatic.



    Între timp, specialiştii au declanşat anchete în teren pentru a afla cauzele tragediei, dar investigaţiile ar putea dura câteva luni. Anchetatorii spun că, deocamdată, nu sunt clare cauzele care au dus la prăbuşirea avionului, dar iau în calcul vremea rea, o eroare de navigaţie sau probleme tehnice ale aparatului.