Alegerile locale din România în linie dreaptă
Guvernul tehnocrat al
României a stabilit, miercuri, că alegerile localevor avea loc
duminică, 5 iunie. Pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii
a alegerii consilierilor locali şi judeţeni şi a primarilor, executivul a
alocat de la bugetul de stat mai mulţi bani decât în urmă cu patru
ani – peste 350 de milioane de lei, echivalentul a circa 75 de milioane de
euro. Candidaturile pot fi depuse în perioada 11 – 26 aprilie. Campania
electorală va începe pe 6 mai şi va dura 30 de zile. În caz de balotaj sau de
fraudă electorală, un nou tur de scrutin va fi organizat pe 19 iunie.
Nemulţumit de actuala Lege electorală şi cu scopul de a introduce votul în două
tururi, Partidul Naţional Liberal a anunţat că dă în judecată Guvernul. Copreşedintele
liberalilor, Alina Gorghiu: Nu există democraţie în România,
dacă nu vom reuşi să impunem două tururi de scrutin. Dacă vom avea un singur
tur, primarii care vor fi schimbaţi vor fi în jur de 15-17 procente. În condiţiile
în care legislaţia va permite şi un al doilea tur de scrutin, vom depăşi 70% de
primari noi în funcţie. De notat că alegerile locale din
vară vor fi urmate, în toamnă, de cele legislative.
Strategie guvernamentală antisărăcie
România – a
atras atenţia premierul Dacian Cioloş – are foarte mulţi oameni aflaţi sub
pragul sărăciei, iar 1,7 milioane dintre aceştia sunt copii. Pentru sprijinirea
lor, Executivul a aprobat, săptămăna aceasta, o strategie pe termen lung pentru
combaterea sărăciei. Şeful Executivului a propus un plan de măsuri care să
combine fondurile de la buget cu cele europene. Dacian Cioloş: La naştere, să asigurăm, dincolo de un sprijin pentru screening medical,
vaccinuri şi să ne asigurăm că toţi copiii pot primi identitate. Sunt cazuri de
copii ale căror familii nu au un domiciliu precis şi, din acest motiv, rămân fără
identitate şi sunt excluşi apoi. Să completăm Programul naţional Fiecare
copil în grădiniţă cu câteva măsuri care să ajute la achiziţia de
rechizite, îmbrăcăminte, vitamine. Totodată, la vârsta şcolară să reducem
abandonul şcolar.În plan mai sunt incluse, între altele,
programe de asistenţă socială şi integrare profesională.
Sănătatea
la români
Prevenirea bolilor
costă mai puţin decât tratarea lor, iar efectele unui program de prevenţie ar
fi vizibile în cinci-zece ani. Plecând de la acest
principiu, mai mulţi parlamentari liberali au depus o iniţiativă legislativă potrivit
căreia românii care ar refuza să participe la programele naţionale de prevenţie
în sănătate ar putea fi obligaţi să suporte, parţial sau total, costurile
tratamentelor, în cazul în care se îmbolnăvesc. Proiectul – controversat – se
află în dezbatere publică până la 1 martie. Pe de altă parte, Centrul Naţional
de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a anunţat că gripa porcină
a făcut 8 victime în prima săptămână a lunii februarie. În total, în acest
sezon, 9 români au murit după ce au fost infectaţi cu virusul AH1N1.
Autorităţile sanitare sunt în alertă şi după ce zeci de copii cu vârste sub doi
ani au fost internaţi în spitale din Bucureşti şi din judeţul Argeş cu
infecţii digestive grave, care le-au provocat unora dintre ei complicaţii
renale.
Conducerea ANAF, demisă
Daniel Diaconescu a preluat atribuţiile de preşedinte interimar al Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală din România.
Anunţul fost făcut după ce premierul Dacian Cioloş l-a demis, joi, pe Gelu
Diaconu din fruntea instituţiei. El şi
vicepreşedintele ANAF – şi el demis – Mihai Vătăşoiu sunt urmăriţi penal într-un dosar de corupţie în care sunt anchetaţi şi deputaţii Mădălin Voicu (PSD) şi
Nicolae Păun, reprezentant în Parlament al minorităţii rome. Pentru
aceştia doi din urmă, procurorii anti-corupţie
au cerut încuviinţarea
reţinerii şi arestării preventive. Mădălin Voicu şi Nicolae Păun sunt acuzaţi
de obţinere şi folosire incorectă a fondurilor europene în
cadrul unor proiecte destinate comunităţilor de romi. Potrivit procurorilor, în
perioada 2010-2015, sub
pretextul că vor ajuta mii de romi să îşi găsească un loc de muncă ori să
devină antreprenori, ei ar fi pus la cale un plan prin intermediul căruia ar fi
deturnat peste 6 milioane de euro în interes personal.
Primul torţionar român arestat
La cei 90 de
ani ai săi, fostul comandant al Penitenciarului de la Râmnicu Sărat, din
sud-estul României, Alexandru Vişinescu, a fost întemniţat, miercuri, la câteva
ore după ce fusese condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
la 20 de ani de închisoare pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Este prima
soluţie de acest fel pronunţată de instanţele româneşti care vizează fapte
petrecute în perioada comunistă. Între 1956 şi 1963, când Vişinescu s-a aflat la
conducerea penitenciarului, deţinuţi politici – opozanţi ai regimului comunist
– au fost supuşi unor condiţii inumane de existenţă.Judecătorul
Valentin Şelaru explică: În sarcina inculpatului Vişinescu
Alexandrus-a reţinut că,
în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a supus din motive
politice colectivitatea deţinuţilor la tratamente neomenoase, tortură fizică şi
psihică şi exterminare. Decesul
deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace de tortură
fizică şi psihică.Potrivit
istoricilor, peste 600 de mii de români au fost întemniţaţi din motive politice
în timpul dictaturii comuniste dintre 1947 şi 1989.
