Dacă implicarea civică
este o condiţie necesară a democraţiei îndeplinită de cât mai mulţi cetăţeni,
este la fel de adevărat că ea trebuie stimulată încă de la vârste cât mai
fragede. Mai ales când, conform
statisticilor, tinerii europeni par a se contrazice: Eurobarometrul realizat în luna aprilie a acestui an arată că la
nivelul UE 51% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani
consideră că participarea la alegerile europene este cel mai important mod de a
se implica în viaţa civică europeană. Însă comportamentul electoral real arată
o diferenţă semnificativă între fapte şi vorbe. Doar 27,8% dintre tinerii europeni
au participat în fapt la alegerile pentru Parlamentul European care au avut loc
în mai 2014. În acelaşi timp, acelaşi Eurobarometru ne arată că o medie
europeană de 90% dintre aceşti tineri consideră că este important să înveţe
lucruri despre UE, despre instituţiile sale. Iar în privinţa României,
lucrurile sunt şi aici îmbucurătoare: 89% dintre respondenţii de aici sunt de
acord cu acest lucru. În consecinţă, Biroul Parlamentului European din România
s-a decis să vină în întâmpinarea dorinţei de învăţare, dar şi de implicare, a
tinerilor prin proiectul Promotori pentru democraţie europeană. În 2016, a
avut loc cea de-a două ediţie a acestui eveniment prin care 30 de tineri, membri ai unor organizaţii de tineret,
să fie învăţaţi cum să conceapă şi să aplice proiecte de promovare a valorilor
care-i unesc pe cetăţenii UE. Promotori
pentru democraţie europeană a fost
susţinut prin implicarea unor organizaţii non-guvermanentale precum Asociaţia
ProDemocraţia şi GEYC (Group of the European Youth for Change). Managerul
general al acestei asociaţii a fost şi unul dintre formatorii tinerilor
promotori şi, la final, a putut formula câteva concluzii, adresându-se foştilor
săi învăţăcei.
Gabriel Berzoiu: Mulţi
dintre ei, la discuţia iniţială despre obstacolele care i-ar putea împiedica
să-şi pună în aplicare ideile de evenimente, au spus că banii sunt motivul
principal. După-aceea, am avut un brainstorming creativ despre modalităţile de
eliminare a obstacolelor şi de realizare a unor parteneriate locale cu
instituţii-cheie care ne-ar putea ajuta. Mulţi v-aţi pus ideile în aplicare,
profitând de toate resursele pe care le-aţi avut sau le-aţi găsit. Mă bucură
componenta de incluziune a acestui proiect. Am avut promotori din comunităţi
rurale şi din comunităţi urbane mici şi astfel am ajuns acolo unde nu ajunge
mai nimeni, unde se ajunge foarte greu cu informaţia europeană şi unde oamenii
au atâtea probleme încât informaţia europeană este printre ultimele priorităţi
de pe agenda lor.
După selecţia iniţială, tinerii
promotori au participat la un atelier intensiv unde au descoperit modalităţile
practice de aplicare a unui proiect pe care apoi au trebuit să-l implementeze
în comunităţile de unde provin. Subiectele proiectelor din acest an au fost: 9
mai, Ziua Europei, şi simularea Parlamentului European. După etapa de aplicare,
cei 30 de tineri au fost invitaţi la sediul legislativului comunitar de la
Bruxelles pentru a vedea pe viu cum se desfăşoară activitatea
parlamentară. La finalul proiectului,
cei 30 de tineri şi-au împărtăşit opiniile cu publicul larg într-o conferinţă
de presă. Să o ascultăm pe Maria-Mădălina Ifrim, membră în Asociaţia pentru
Dezvoltare Activă din Bacău şi elevă la liceul Ferdinand I din oraş: Noi
am decis, împreună cu cadrele noastre didactice şi cu ajutorul formatorilor
noştri, să realizăm o simulare a Parlamentului European în amfiteatrul
colegiului nostru, astfel încât trei clase au fost implicate şi au simulat cele
trei instituţii UE. Au învăţat multe datorită acestei simulări, de la sistemul
legislativ al modului în care se adoptă directivele până la punerea în practică
a unei idei.
În viaţa cetăţii au învăţat să se implice şi trei
promotori ai democraţiei din Republica Moldova. Unul dintre ei este Elena Prohniţchi, de la Centrul Naţional Anti-Corupţie Studenţesc din Chişinău: În cadrul acestui eveniment am avut parte de
câteva momente foarte importante. Unul din ele a fost să văd entuziasmul
colegilor mei încă de la prima întâlnire care s-a păstrat pe parcurs şi care
m-a motivat foarte mult. Deşi ni s-au expus de la început riscurile
implementării proiectelor noastre, eu le-am descoperit şi pe altele, dar am
învăţat că putem să implicăm chiar şi ministerele din Chişinău. Aşa am reuşit
să organizăm două evenimente, în liceul meu şi în alt liceu. Primul eveniment a
fost un atelier şi acesta a fost mai formal, iar al doilea fiind în aer liber a
avut mai multă priză.
Lucrul în echipă, dar şi
depăşirea reticenţelor în colaborarea cu autorităţile, sunt principalele câştiguri
obţinute de tinerii participanţi la proiectul Promotori pentru democraţie
europeană. Dar nu doar atât. Ei au învăţat şi cum să treacă peste anumite
limite personale şi sunt gata să împărtăşească din experienţa lor şi celor care
anul viitor vor dori să se înscrie în proiect. Ionuţ-Iulian Rotaru,
de la Centrul pentru Drepturile Omului şi Migraţie din Bucureşti, are trei
sfaturi pentru viitorii promotori pentru democraţie: Să nu vă
fie frică să greşiţi, să nu fie frică să gândiţi proiecte mari aplicabile la
nivel european şi încercaţi să ieşiţi din zona voastră de confort, căci în
afara ei se întâmplă lucruri foarte interesante.
Astfel,
organizarea celei de-a treia ediţii a proiectului Promotori pentru democraţie
europeană pare a fi deja garantată.
