Bugetul
de stat al României s-a întors nemodificat
la preşedinte
Bugetul de
stat al României pentru 2019, subiect major de disensiuni între executivul
PSD-ALDE, pe de o parte, respectiv preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţie, de
cealaltă parte, a revenit, în această săptămână, la şeful statului, care a
epuizat toate căile de atac. Ajuns târziu în Parlament, abia în luna februarie,
documentul a fost trimis de preşedinte la Curtea Constituţională şi, ulterior,
în pofida verdictului de constituţionalitate dat de instanţă, Klaus Iohannis a
decis să retrimită în legislativ bugetul, pe care l-a numit al ruşinii naţionale. Acest buget este construit pe un scenariu fantezist,
fără garanţii privind punerea în aplicare, fapt confirmat de instituţiile
europene şi de alte instituţii internaţionale, spune preşedintele, în acord cu
opoziţia de dreapta.
Potrivit administraţiei prezidenţiale, este un buget care pune în discuţie
respectarea tratatelor internaţionale la care România este parte, precum şi
legislaţia în domeniu, şi care a fost gândit pentru a servi, în principal,
intereselor politice ale unui grup restrâns. Potrivit PSD, însă, bugetul pe
2019 asigură resursele necesare tuturor domeniilor importante din economie,
este un proiect de
buget revoluţionar, menit să sprijine sănătatea şi educaţia, iar demersul preşedintelui de
tergiversare este unul politicianist. Astfel că, legea bugetului a trecut,
din nou, de Parlament şi a revenit la preşedinte în formă intactă.
Vizita prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene la
Bucureşti
Premierul român, Viorica Dăncilă, şi
prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, s-au întâlnit, luni,
la Bucureşti, vizita înaltului oficial european survenind în contextul
deţinerii de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului UE.
Discuţiile, centrate pe buna funcţionare a Uniunii, s-au referit şi la modificările
aduse la Bucureşti legilor justiţiei, la început în Parlament şi apoi prin ordonanţă
de urgenţă – modificări cel puţin controversate.
După publicarea, toamna
trecută, a unui raport defavorabil în cadrul Mecanismului de Cooperare şi
Verificare pe justiţie, Frans Timmermans spune, acum, că nu a constatat niciun
progres, ci doar refuzul executivului de stânga de a lua în considerare
documentul. Înaltul oficial al Comisiei speră că experţi ai ambelor părţi vor
găsi, rapid, soluţii de punere în aplicare a recomandărilor din cadrul MCV.
Atunci când statul de drept este ameninţat, aproape în mod automat creşte
corupţia – este motivul pentru care Comisia Europeană a propus ca pe viitor să condiţioneze
acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în statele
membre, a explicat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.
Raportul Departamentului de Stat
Justiţia ocupă un loc central şi în raportul
Departamentului de stat privitor la situaţia
drepturilor omului în
România. Washingtonul constată că fenomenul
corupţiei a rămas larg răspândit, în pofida numeroaselor urmăriri penale, şi că
există numeroase rapoarte despre astfel de practici la nivel guvernamental. Insuficienţa personalului, a spaţiului
fizic şi a tehnologiei din sistemul judiciar împiedică celeritatea şi eficienţa
actelor de justiţie şi lungeşte excesiv procesele, potrivit Departamentului de
Stat. Totodată, corupţia a fost larg răspândită în
achiziţiile publice, iar mita reprezintă un lucru obişnuit în sectorul public,
în special în domeniul sănătăţii, se mai arată în document.
În acelaşi timp, discriminarea faţă de romi a continuat să fie
o problemă majoră, iar în privinţa libertăţii presei, Departamentul de Stat
notează că mass-media independente au fost active şi au exprimat o mare
varietate de puncte de vedere fără restricţii explicite. În schimb, în cazul
mijloacelor de informare controlate sau aflate în legătură strânsă cu
politicieni sau grupuri politice, ştirile şi orientarea editorială ar fi
reflectat frecvent opiniile proprietarilor, conţinând critici la adresa
oponenţilor politici şi a altor organizaţii media.
Consultări la Bucureşti privind Brexitul
Negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii
Europene, Michel Barnier, s-a aflat, joi, la Bucureşti, pentru consultări la
cel mai înalt nivel cu privire la ieşirea Marii Britanii din UE. Discuţiile,
inclusiv cu premierul Viorica Dăncilă, s-au axat pe definirea
strategiei Uniunii Europene în perioada următoare. Potrivit lui Michel Barnier,
respingerea, marţi, în parlamentul de la Londra, pentru a doua oară, a
acordului de retragere a Marii Britanii din blocul comunitar a complicat şi mai
mult lucrurile.
Negociatorul şef al Comisiei Europene pentru Brexit a susţinut
un discurs la summitul european al regiunilor şi oraşelor, de la Bucureşti,
prilej cu care s-a referit şi la elaborarea politicilor UE în următorii ani
pentru a construi o Europă mai puternică, mai ales după ieşirea Marii Britanii
din Uniune. Michel Barnier a subliniat că a avut o echipă extrem de competentă,
iar în cele 18 luni de negocieri s-a străduit să obţină un acord cu britanicii,
nu unul împotriva lor. Potrivit oficialului european, prioritară va trebui să
fie soarta celor 4,5 milioane de cetăţeni direct afectaţi de Brexit, din care
3,5 milioane de cetăţeni din UE27 aflaţi pe teritoriul britanic şi aproape 1
milion de cetăţeni britanici aflaţi în UE.
