Radio România Internațional

Tag: dependenta

  • Generaţia Z: Tinerii europeni şi drogurile

    Generaţia Z: Tinerii europeni şi drogurile

    Europa a devenit un punct central al traficului de droguri. Un mesaj cheie din analiza Raportului european privind drogurile din 2023 este că impactul consumului de droguri ilicite este acum observat aproape oriunde în societatea noastră. Aproape tot ce are proprietăți psihoactive are potențialul de a fi folosit ca drog. Aceasta înseamnă că oricare dintre noi, direct sau indirect, poate fi afectat de consumul ilicit de droguri și de problemele asociate cu acesta”.



    În România, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 de ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut — 13 ani – fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive, potrivit Raportului Național privind situația drogurilor în România, realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Cu precizarea că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.



    “Suntem singura ţară care a transferat responsabilitatea pentru tratament şi prevenirea abuzului şi dependenţei de substanţe către poliţie, prin ANA. În momentul de faţă, Ministerul de Interne este responsabil şi de tratare şi de prevenire, dar şi de urmărirea şi încarcerarea consumatorilor şi dealerilor de droguri. Din acest punct de vedere suntem foarte mult în urmă şi nu avem capacitatea de a construi un sistem de prevenire şi de tratament, pentru că Poliţia Română nu este în măsură să furnizeze resursa umană de psihologi, asistenţi sociali, psihiatri şi, în general, specialişti necesari pentru a construi un sistem de tratament”. (Eugen Hriscu, psihoterapeut)



  • Raportul anual european 2023 despre droguri

    Raportul anual european 2023 despre droguri

    Raportul anual european pe 2023 despre traficul și
    consumul de droguri pe teritoriul blocului european arată tendințe
    îngrijorătoare. Așa cum a comentat Alexis Goosdeel, directorul Centrului
    European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri, situația poate
    fi rezumată în trei cuvinte: oriunde, totul și toți. Primul cuvânt înseamnă că
    drogurile sunt peste tot în Uniunea Europeană. Niciodată nu s-a înregistrat o
    asemenea mulțime și diversitate de droguri în spațiul european la o îndemână
    atât de simplă, la o puritate atât de mare, la o forță atât de mare și la
    prețuri atât de mici. Al doilea cuvânt se referă la faptul că aproape orice
    poate deveni un obiect de care se leagă comportamentul de dependență. Astfel,
    consecințele pot fi observate în daunele potențiale și în nevoia de a adapta
    prevenția, tratamentul și intervenția împotriva daunelor pe care le poate
    produce dependența. Al treilea cuvânt care caracterizează starea actuală de
    fapt, și anume toți, înseamnă că oricine poate avea episoade de adicție ori se
    poate confrunta cu efecte ale consumului de droguri și cu violența generată de
    ele în spațiul european.


    Ylva
    Johansson este comisar european pentru afaceri interne. Ea a punctat ce droguri
    actuale au cel mai mare impact și cum luptă Comisia Europeană împotriva lor și
    a controlării porturilor, căile prin care ele intră pe teritoriul Uniunii.

    O îngrijorare
    specială o reprezintă acum creșterea opioidelor sintetice, și anume fentanilul.
    Fentanilul și alte opioide sintetice sunt ușor de făcut, pot fi făcute pe loc,
    nu e nevoie să fie traficate de pe un continent pe altul, cantități mici sunt
    suficiente pentru mii de doze, poate fi ușor de transportat și sunt extrem de
    puternice, periculoase și mortale. Drogurile nu numai că distrug sănătatea
    oamenilor, ele distrug și societatea noastră. Infractorii folosesc profiturile
    din traficul de droguri pentru a cumpăra oameni, pentru a cumpăra polițiști și
    pentru a comanda asasinate. Violența crește pe scară largă și în brutalitate. Este
    timpul să realizăm că crima organizată este o amenințare la fel de mare la
    adresa societății noastre precum terorismul. Am lansat o evaluare a traficului
    de droguri în porturile europene. Pentru a învinge criminalitatea pe plan
    local, trebuie să luptăm cu ea pe plan internațional prin cooperare poliției și
    prin schimb de informații.


  • Strategia rusească a livrărilor de gaze

    Strategia rusească a livrărilor de gaze

    UE depinde în proporţie de 30% de Rusia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze, iar derularea evenimentelor din Ucraina sporeşte cu fiecare zi temerile Europei privind o eventuală întrerupere în această iarnă. Moscova a redus deja livrările, iar statele din Europa de Est, de la Polonia până la Serbia, îşi suplimentează stocurile. În ceea ce pare tot mai mult un război al nervilor, fără a-şi motiva deciziile, Gazprom a anunţat, luni, autorităţile de la Bucureşti că până duminică va diminua cu 10% cantitatea de gaze naturale livrată României, revenind ulterior si anunţând că marţi, miercuri şi joi, livrările vor fi, totuşi, la parametri normali.



    “Se pare că va trebui să ne obişnuim cu această situaţie, care probabil se va repeta şi în lunile următoare. Totuşi, gazele importate din Rusia reprezintă o cantitate nesemnificativă şi nu afectează siguranţa furnizării de gaze naturale, nici dacă Gazprom ar opri în totalitate livrarea de gaze şi ar reporni-o în primăvară. Suntem pregătiţi pentru orice situaţie, iar populaţia României nu va suferi de frig nici dacă iarna va fi deosebit de grea” – a declarat ministrul român al energiei, Răzvan Nicolescu.



    Declaraţia a fost făcută în condiţiile în care România are o producţie internă anuală considerabilă – de 11 miliarde de metri cubi -, iar depozitele, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pline pe jumătate. Potrivit lui Răzvan Nicolescu, în această perioadă România consumă zilnic 16 milioane de metri cubi de gaze naturale, dar produce o cantitate dublă, de 31 de milioane de metri cubi. Nu la fel de bine stau vecinii săi, Bulgaria şi Serbia, expuse în mod special la întreruperi, deoarece sunt aproape complet dependente de gazele ruseşti care vin prin Ucraina, relevă o analiză Bloomberg.



    Săptămâna trecută, companiile de gaze din Polonia şi Slovacia au anunţat că livrările de gaze din Rusia au fost reduse cu 24%, respectiv cu 10% faţă de cantitatea din contracte. Depozitele subterane din Cehia şi Polonia sunt pline, în timp ce Slovacia îşi va majora capacitatea de stocare în următoarele zile, au anunţat companiile energetice din aceste state. Doar Lituania are suficiente capacităţi de stocare pentru a supravieţui în timpul iernii fără gaz rusesc, spune analistul Mikhail Korchemkin de la East European Gas.



    Rusia şi-a suspendat la mijlocul lui iunie livrările de gaz spre Ucraina, care după instalarea la Kiev a liderilor prooccidentali refuză creşterea de preţ impusă de Gazprom şi care a acumulat, potrivit Moscovei, datorii în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În acest context, analiştii văd deciziile Rusiei drept modalităţi prin care Moscova încearcă să limiteze orice excedent de gaz disponibil în regiune pentru a opri fluxul invers spre Ucraina.