Radio România Internațional

Tag: depreciere

  • Recomandările FMI pentru România

    Recomandările FMI pentru România

    Fondul Monetar Internaţional a anunţat, în cel mai
    recent raport, trei pericole pentru economia românească: continuarea
    reducerilor fiscale, încetinirea reformelor structurale şi legea dării în
    plată. Aceasta din urmă ar putea chiar să pună în pericol stabilitatea
    financiară şi ar putea îngreuna accesul populaţiei la credite. FMI apreciază,
    pe de altă parte, lupta împotriva corupţiei în România şi recomandă
    autorităţilor să nu cedeze presiunilor sociale în acest an electoral.

    Experţii
    Fondului confirmă îmbunătăţirea prognozei de creştere economică, dar semnalează
    că păstrarea circumstanţelor favorabile în care România se împrumută din
    exterior nu se poate face în absenţa reformelor. În plus, o revenire în
    procesul de absorbţie a fondurilor europene a contribuit la creşterea
    investiţiilor, astfel încât fondul estimează un avans economic de 4,2% în acest
    an şi de 3,6% în 2017.

    Analiştii semnalează, însă, că FMI are puţine mijloace
    de a forţa cu ceva autorităţile de la Bucureşti, în absenţa unui acord de asistenţă.

    Şeful misiunii pentru România, Reza Baqir, spune că mesajul principal pe care
    fondul vrea să-l transmită autorităţilor române este acela că actualele
    condiţii bune de finanţare, de care se bucură atât statul, cât şi sectorul
    privat, reprezintă rezultatul progreselor anterioare în implementarea
    reformelor şi că, printr-o încetinire sau inversare a acestor progrese, ţara
    riscă să piardă bunăvoinţa de care se bucură din partea investitorilor.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi este de părere că aceste recomandări
    sunt dificil de impus în lipsa unui program formal şi în condiţiile anului
    electoral. Constantin Rudniţchi: ‘Totdeauna
    acest tip de colaborare surprinde problemele pe care economia le are sau le-ar
    putea avea. Ceea ce cred însă că e punctul slab al acestui tip de colaborare cu
    FMI este acela că, de fapt, neavând un acord în adevăratul sens al cuvântului
    şi o supraveghere post-program, nu există pârghii concrete în a duce mai
    departe reformele din administraţie, din zona fiscalităţii, din zona salarială,
    din zona indicatorilor macroeconomici şi a indicatorilor fiscali. Guvernul, cel
    puţin în programul de guvernare, şi-a propus să continue toate aceste reforme
    rămase în suspensie după încheierea acordului – sigur, cu viteză mai mare sau
    mai mică, cu determinare mai mare sau mai mică şi funcţie şi de interesele
    electorale ale acestui an’.

    Pe plan extern, FMI avertizează că o
    deteriorare a percepţiei de risc asociată pieţelor emergente ar putea declanşa
    ieşiri de capitaluri, deprecierea monedei naţionale şi o creştere substanţială
    a datoriei externe raportate la Produsul Intern Brut.

  • Riscuri economice în viziunea BNR

    Riscuri economice în viziunea BNR

    România rămâne
    stabilă din punct de vedere financiar, dar riscurile care ar putea conduce la
    deteriorarea acestei situaţii au crescut faţă de anul precedent – reiese din
    raportul anual al Băncii Naţionale a României, în fapt o hartă a riscurilor la
    adresa stabilităţii financiare, respectiv a pericolelor care ameninţă performanţele
    economice.

    Anul
    acesta, la riscurile semnalate în 2015 Banca Naţională a adăugat două. Unul
    dintre ele: un risc sistemic sever privind cadrul legislativ incert.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat: În ultimele şase
    luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze
    domeniul financiar-bancar, prin intervenţia retroactivă în contractele încheiate
    între bănci şi clienţi. Legea privind darea în plată este cea mai cunoscută iniţiativă
    de acest gen. La reexaminarea legii au fost adoptate o serie de amendamente
    care corectează o parte din problemele semnalate, dar chestiunea de fond o
    reprezintă, pe de o parte retroactivitatea legii care se menţine şi, pe de altă
    parte, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ. În plus, am luat
    această decizie să considerăm că toate propunerile privind cadrul legislativ în
    domeniul financiar-bancar se concentrează într-un risc sistemic sever şi pentru
    faptul că ştim că există şi alte iniţiative legislative care pot afecta serios
    stabilitatea financiară, motivate, în parte, şi de faptul că anul 2016 este un
    an electoral.

    Un alt risc nou, ridicat, se referă la posibila ieşire a
    Marii Britanii din Uniunea Europeană, efectele unei astfel de situaţii punând în
    discuţie funcţionarea Uniunii, dar vizând şi eventuale ieşiri de capital,
    deprecierea monedei naţionale, reducerea fondurilor europene şi costuri de
    finanţare mai mari. Riscuri sistemice sunt considerate şi posibila reducere a încrederii
    investitorilor în pieţele emergente şi criza refugiaţilor din Orientul
    Mijlociu.

    Despre alte posibile probleme a vorbit viceguvernatorul BNR, Liviu
    Voinea: Incertitudinea în creştere pe plan extern nu trebuie
    agravată de vulnerabilităţi pe care să ni le creăm singuri pe plan intern.
    Sectorul bancar a continuat să se consolideze, iar riscul de contagiune s-a
    redus, stocul de credite în lei a devenit majoritar, disciplina la plată, deşi
    s-a îmbunătăţit, rămâne o vulnerabilitate pentru companiile nefinanciare şi
    accesul populaţiei la credite pentru achiziţia unei locuinţe s-a îmbunătăţit,
    dar riscă să se reducă din cauza iniţiativelor legislative recente.

    De
    anul viitor, raportul Băncii Centrale va fi bianual, urmând a se publica în
    lunile aprilie şi octombrie – a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Pe de
    o parte, este adoptat modelul Băncii Centrale Europene. Pe de alta, BNR doreşte
    să ofere mai repede date concrete despre provocările de natură internă sau
    externă la adresa stabilităţii financiare a României.

  • Efecte economice ale crizei din Ucraina

    Rusia a luat o decizie spectaculoasă pentru a salva rubla şi pentru a mai atenua criza monedei naţionale, care ameninţă economia. Banca Centrală a majorat dobânda de politică monetară la nivelul record de 17%, în condiţiile în care, în ultima perioadă, rubla a atins noi minime istorice în raport cu euro şi cu dolarul, pe fondul sancţiunilor economice occidentale legate de criza ucraineană si a scăderii preţului petrolului. Potrivit analiştilor de la Bloomberg, este cea mai mare creştere a ratei dobânzii cheie într-o singură zi, din 1998.



    De la începutul crizei, moneda rusă s-a depreciat cu peste 45% faţă de dolar, respectiv peste 40% faţă de euro. Decizia Băncii centrale a vizat limitarea deprecierii considerabile a rublei, care, în pofida intervenţiilor masive de susţinere, a coborat, luni, pentru prima dată, la 60 de unităţi pentru un dolar american, respectiv 75 de unitati pentru un euro. Pe de altă parte, luni, la Bruxelles,.premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a solicitat un nou ajutor financiar de urgenţă de la UE pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a ţării sale.



    În prezent, rezervele valutare ale Ucrainei sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, urmare a rambursării datoriilor pentru gazele naturale livrate de Rusia, dar şi a eforturilor de susţinere a cursului de schimb al hrivnei. În plus, economia ucraineană a fost afectată şi de costul luptelor cu separatiştii proruşi din estul ţării. Efectele crizei ruso-ucrainiene s-au facut simtite şi pe pieţele valutare din regiune, monedele nationale din Republica Moldova, Romania, Polonia, Ungaria înregistrând deprecieri semnificative în ultima perioadă. Guvernatorul Băncii Naţionale a Republica Moldova, Dorin Drăguţeanu, a spus că leul moldovenesc va continua să se deprecieze în raport cu principalele valute de referinţă.


    Piaţa este influenţată de anumiţi factori fundamentali şi aceştiai nu pot fi eliminaţi prin măsuri administrative. Noi suntem în nişte condiţii destul de dificile, cum se spune, dacă la Moscova cineva strănută, noi la Chişinău facem guturai.”



    Doar în ultima săptămână, leul moldovenesc a pierdut 1,4% în raport cu dolarul american, iar de la începutul anului, s-a depreciat cu aproximativ 18%. Şi leul românesc a atins, luni, cel mai slab nivel faţă de euro din ultimele 8 luni. Situaţia a fost generată într-un context de depreciere regională, determinată de atitudinea mai precaută a investitorilor străini, au explicat analiştii economici. Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Radu Crăciun, consideră că evoluţia cursului din ultimele zile s-a înscris într-o tendinţă regională. Mişcări similare au putut fi observate şi pe zlotul polonez sau pe forintul maghiar.