Radio România Internațional

Tag: depreciere leu

  • Efectele pandemiei asupra economiei

    Efectele pandemiei asupra economiei

    Conform metodologiei UE, ponderea datoriei guvernamentale brute în România va fi de 40,9% din PIB la sfârşitul acestui an, față de 35,2% din PIB în 2019, se arată în Programul de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice de la București. Valoarea rezultă în condițiile în care se estimează o contracţie a economiei de circa -1,9%, o depreciere a monedei naţionale faţă de euro – principala valuta în care este denominată datoria publică – şi un deficit de peste 3% din PIB, ca urmare a efectelor generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.



    Calculat pe metodologia europeană ESA, deficitul bugetar al României este prognozat pentru finalul acestui an la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019. Majorarea ar urma să survină pe fondul sporirii cheltuielilor bugetare la 39,5% din PIB – o creștere de 3,5 puncte procentuale față de 2019. Aceasta ca urmare a majorării semnificative a ponderii transferurilor sociale în PIB, precum şi e creşterii ponderii subvenţiilor, potrivit Ministerului Finanțelor.



    În același timp, veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la 31,7% din PIB anul trecut, la 32,7% din PIB în 2020, proiecţia având la bază evoluţia pozitivă moderată a fondului de salarii şi scăderea consumului privat, în contextul crizei pandemice. Finanțiștii amintesc că aceasta a dus, pe de o parte, la pierderea de venituri ca urmare a încetinirii activității economice, iar pe de altă parte, la creșterea cheltuielilor cu echipamente medicale şi asistenţa socială, precum şomaj tehnic sau indemnizaţii pentru părinţii care stau acasă, cu copiii, după ce cursurile au fost suspendate.



    Ministerul reamintește, în același timp, că, independent de criza pandemică, pentru România fusese declanşată procedura de deficit excesiv, deoarece deficitul ESA depășise pragul de 3% din PIB în anul 2019, iar recomandarea a fost ca revenirea să se facă până în 2022. Pe fondul situației sanitare speciale, Comisia Europeană a declanşat, între timp, Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la ţintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special.



    În practică, pentru România acest lucru va însemna că atunci când va fi evaluată în legătură cu atingerea ţintei privind deficitul bugetar, aceasta se va face prin excluderea costurilor generate de COVID-19. În documentul ministerului se mai arată că Investiţiile brute se vor reduce cu 2,6% în 2020, acest lucru fiind influențat înclusiv de faptul că exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra dinamici negative. În ceea ce priveşte inflaţia, pentru anul 2020 se estimează că aceasta va fi la sfârşitul anului de 3%. În același timp, pe termen mediu, scenariul cel mai plauzibil privind creșterea economică este, în opinia finanțiștilor, că aceasta va reveni în zona potenţialului său estimat înainte de pandemia COVID-19, respectiv în intervalul 3-4%.

  • Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    În România va avea loc duminică al doilea
    tur al alegerilor prezidenţiale


    Aceasta a
    fost ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din
    România. Duminică, pe 24 noiembrie, românii îşi vor afla preşedintele pentru
    următorii 5 ani. În runda decisivă s-au calificat actualul şef al statului,
    Klaus Iohannis, susţinut de Partidul Naţional Liberal, la guvernare, şi Viorica
    Dăncilă, liderul social-democraţilor, trecuţi recent în opoziţie. La fel ca la primul tur de scrutin, românii
    din afara graniţelor au la dispoziţie tot trei zile pentru a vota. Noile măsuri
    au fost adoptate pentru a se evita cozile interminabile care s-au înregistrat
    la alegerile prezidenţiale din 2014 şi la recentele alegeri europarlamentare
    din luna mai. Pentru a elimina riscul aglomeraţiei la secţiile de votare,
    numărul acestora în diaspora s-a dublat practic faţă de scrutinul
    europarlamentar, ajungând la 835. Votarea in turul doi se desfăşoară tot în
    835 de secţii, dar sediile unora dintre acestea au fost mutate, din cauza unor
    situaţii obiective. Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe
    secţii de votare se numără Spania, Italia, Germania Marea Britanie şi Franţa.
    În ţară se votează doar duminică, 24 noiembrie.



    Moneda naţionala a României, la un minim istoric în raport cu euro


    Moneda naţională
    a României a depăşit în această săptămână pragul psihologic de 4,78 lei pentru
    un euro, ajungând la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Leul
    se află într-o tendinţă de depreciere de circa două luni şi jumătate. Evoluţia cursului valutar din ultima perioadă
    este o oglindire a economiei româneşti, a declarat la Radio România purtătorul
    de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu. El a explicat că importurile
    crescute şi implicit deficitul comercial sunt principala cauză a scăderii
    leului. La începutul lunii, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu, a precizat că variaţiile leului sunt minore în comparaţie cu
    evoluţiile forintului în Ungaria sau cu ale zlotului în Polonia, care au
    înregistrat fluctuaţii mult mai mari. Pentru anul viitor, specialiştii
    estimeaza că moneda naţionala va continua să se deprecieze. Iar un euro
    puternic în raport cu leul înseamnă scumpiri în lanţ, de la rate mai mari
    pentru cei care au credite în moneda europeană la facturi mai mari la utilităţi
    şi locuinţe mai scumpe.



    Audierile
    celor 26 de comisari europeni desemnaţi s-au încheiat


    Parlamentul European va organiza votul de
    validare a noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, pe 27
    noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a anunţat joi
    preşedintele PE, David Sassoli, în cadrul unei conferinţe de presă. Conferința
    președinților din Parlamentul European, care îi reunește pe David Sassoli,
    președintele instituției, dar și pe liderii grupurilor politice, a încheiat,
    joi, procesul audierilor celor 26 de comisari europeni desemnaţi și a dat undă verde ultimei
    proceduri necesare pentru ca noul executiv european să își poată începe
    mandatul la 1 decembrie, cu o lună mai târziu decât fusese stabilit initial. Comisia
    va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plen. Luni, Comisia de Afaceri externe a Parlamentului European l-a
    aprobat pe candidatul Ungariei, Oliver Varhelyi, pentru postul de comisar
    european pentru Extindere, ultimul dintre cei 27 de candidaţi. Pe 14 noiembrie
    au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate candidaţii
    desemnaţi de România – Adina Vălean, pentru Transporturi şi de Franţa – Thierry Breton, pentru Piaţă Internă.



    Noul ambasador al SUA la Bucureşti


    Avocatul
    newyorkez Adrian Zuckerman va fi noul ambasador al SUA la Bucureşti, în locul
    lui Hans Klemm. Zuckerman a fost confirmat, miercuri, în funcţia de ambasador
    în România de Senatul american, cu 65 de voturi pentru şi 30 împotrivă. Acesta
    a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent
    limba română. În 1984, a fost admis în Baroul din New York. A mai ocupat
    funcţia de co-coordonator al departamentului de servicii naţionale imobiliare
    şi pentru cateva companii, iar anterior a fost coordonator pentru proprietăţi
    imobiliare. Activ în domeniul filantropic şi educaţional, Adrian Zuckerman este
    membru al consiliului Kids Corp şi face parte din consiliul absolvenţilor New
    York Law School.





    Târgul de carte Gaudeamus Radio România


    La Bucureşti se încheie duminică cea de a
    26-a ediţie a Târgului de Carte
    Gaudeamus, organizat de Radio România, o ediţie consacrată Revoluţiei
    anticomuniste din 1989.Iniţiat de
    Radio România în urmă cu un sfert de secol, odată cu Târgul Gaudeamus Carte de
    Învăţătură, proiectul Gaudeamus Radio România a devenit un reper solid şi
    constant al pieţei de carte din ţară. Cele peste două decenii de dialog între
    carte şi radio au diversificat şi extins permanent componentele programului, al
    cărui palmares numără astăzi 116 evenimente culturale de tip expoziţional,
    peste 3 milioane de vizitatori şi peste 13.600 de manifestări. 900 de evenimente
    editoriale şi profesionale evenimente şi peste 250 de expozanţi sunt
    cifrele actualei ediţii.

    Poetul Mircea
    Dinescu, opozant deschis al regimului dictatorial, şi actorul Ion Caramitru,
    ambii figuri emblematice ale Revoluţiei, sunt copreşedinţi de onoare ai Târgului.
    Se vor acorda Trofeele Gaudeamus, pentru trei dintre expozanţi, şi premiul Cea mai râvnită carte a târgului, toate
    pe baza votului publicului. Premiul de excelenţă va fi decernat uneia din
    editurile prezente la târg şi este destinat finanţării totale sau parţiale a
    unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale. Nu
    vor lipsi premiul pentru traducere, cel legat de educaţie – acordat uneia
    dintre instituţiile de învăţământ prezente la târg – şi Premiul Miss Lectura, acordat
    de organizatori celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.

  • Minim istoric al monedei naţionale

    Minim istoric al monedei naţionale

    Moneda naţională a României a depăşit pragul psihologic de 4,77 lei pentru un euro, ajungând la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Leul se află într-o tendinţă de depreciere de circa două luni şi jumătate, perioadă în care a pierdut cinci bani în faţa monedei europene. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara la începutul acestei luni, când leul fluctua între 4,72 — 4,76 unităţi pentru un euro, că variaţiile acestuia sunt minore în comparaţie cu evoluţiile forintului în Ungaria sau cu ale zlotului în Polonia, care au înregistrat fluctuaţii mult mai mari.



    Despre mişcările pe cursul leu/euro, şi noul ministru al Finanţelor, Florin Cîțu, spune că nu au fost foarte mari, în condiţiile în care acestea depind mult de contextul internaţional, susţinând însă că sunt şi alte cifre negative, precum cele legate de sectorul industrial naţional despre care se poate spune că a intrat în recesiune. Potrivit lui, economia românească crește cu 3% versus 5,5%, cât era estimarea în buget, investițiile străine sunt mai mici după nouă luni decât anul trecut, industria are deja trei trimestre pe negativ.



    Florin Cîţu este de părere, însă, că moneda natională este cel mai bine să fie liberă. Iar cifrele arată acest lucru. Amintim că, la începutul anului, cotaţia minimă record din luna ianuarie a acestui an a fost de peste 4,76 lei pentru un euro, foarte apropiată de cotaţia de zilele acestea. De notat că moneda naţională a pierdut teren atunci şi în faţa dolarului american, dar şi a francului elveţian.



    Pe de altă parte, analiştii notau, într-un raport adresat investitorilor în octombrie, că dacă presiunea asupra leului se menţine cu un curs situat peste 4,73 şi se ajunge ulterior la pragul de 4,77, am putea asista la continuarea deprecierii monedei naţionale până la 4,8 lei pentru un euro pe termen scurt sau mediu. Acelaşi lucru îl spun şi acum, după atingerea de către leu a unui nou record negativ. Totuşi, analiştii mai precizează că este bine că aceste minime istorice înregistrate atât săptămâna aceasta, cât şi săptămâna trecută sau la începutul anului, sunt foarte mici, deprecierile faţă de ziua precedentă fiind de circa jumătate de ban.



    Per total, de la începutul lunii până acum, deprecierea monedei naţionale faţă de cea europeană a fost de peste 1,5 bani. Pentru anul viitor, sunt estimări că euro va depăsi 4 lei și 82 de bani. Iar un euro puternic în raport cu leul înseamnă scumpiri în lanţ, mai spun specialiştii, de la rate mai mari pentru cei care au credite în moneda europeană la facturi mai mari la utilităţi şi locuinţe mai scumpe.

  • Retrospectiva săptămânii 05.11.2017 – 11.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 05.11.2017 – 11.11.2017

    Măsuri fiscale şi efecte în România


    În pofida criticilor şi protestelor, Guvernul român a adoptat, în această
    săptămână, ordonanţa de urgenţă cu noile măsuri fiscale, aplicabile de la 1 ianuarie
    2018. Conform
    aşa-numitei revoluţii fiscale, contribuţiile sociale vor trece integral în
    sarcina angajatului, iar impozitul pe venit va scădea de la 16 la 10 la sută.În acelaşi timp, companiile
    vor plăti o contribuţie de 2,25 la sută din fondul total de salarii. Alte
    schimbări urmăresc să limiteze posibilitatea scoaterii din ţară a profitului de
    către unele companii multinaţionale. De asemenea, se reduc contribuţiile la
    Pilonul II de pensii administrate privat de la 5,1 la 3,75 la sută. Măsura vine
    la pachet cu majorarea pensiei minime cu 120 de lei (26 euro), de la 1 iulie
    anul viitor şi a punctului de pensie cu 100 de lei (22 euro). Temerile
    contestatarilor ţin de faptul că în urma aplicării acestor prevederi veniturile
    angajaţilor vor scădea, fiind puse în pericol, în acelaşi timp, locurile de
    muncă. Coaliţia PSD-ALDE aflată la guvernare susţine, însă, că modificările
    aduse Codului Fiscal se vor solda cu beneficii atât pentru cetăţeni, cât şi
    pentru firmele care activează în România – va creşte venitul
    net al angajatului fără ca angajatorul să plătească mai mulţi bani la bugetul
    de stat şi contribuţia pentru pensie a angajatului, asigurându-i-se astfel o
    pensie mult mai mare în viitor. Premierul Mihai Tudose consideră că unele masuri vor aduce
    fonduri mai mari la bugetul de stat pentru finanţarea educaţiei, sănătăţii şi a
    infrastructurii. Din opoziţie, liberalii au adus critici vehemente şi au anunţat
    că vor începe demersurile pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. Ei spun că efectele deja se văd – dobânzile sunt mai
    mari, moneda naţională este slăbită, inflaţia creşte, iar semnalele de la Banca
    Naţională sunt îngrijorătoare. Marile confederaţii sindicale
    au anunţat că protestele la nivel naţional vor continua şi că vor apela la Avocatul
    Poporului în încercarea de a bloca constituţional ordonanţa incriminată. Nemulţumiţi,
    oamenii au ieşit în stradă în Bucureşti şi în alte mari oraşe din România.


    Date privind economia
    românească


    Comisia Europeană
    şi-a revizuit, în sus, estimările referitoare la creşterea economiei şi a
    deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând totodată, că incertitudinile
    cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică.
    Conform previziunilor economice de toamnă publicate, joi, de Executivul
    comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în
    2017, în creştere faţă de estimările din primăvară care indicau un avans de
    4,3%. Şi pentru 2018, CE şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul
    economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară. În ceea
    ce priveşte deficitul public, acesta ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017,
    pentru ca în 2018 să atingă 3,9% din PIB, iar în 2019 4,1%. Aprecieri privind
    indicatorii economici au fost făcute, în aceeaşi zi, şi la Bucureşti. Leul are o
    tendinţă de depreciere, a confirmat guvernatorul BNR, după coborârea monedei
    naţionale la cel mai slab nivel din ultimii cinci ani. Mugur Isărescu a atras
    atenţia că evoluţia cursului este influenţată de deteriorarea balanţei
    comerciale, la valori care deja reprezintă o problemă: Per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu
    cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă şi este categoric asociată cu
    situaţia balanţei de plăţi a României. Şi aici avem o situaţie în deteriorare a
    balanţei comerciale. Chiar astăzi s-au anunţat cifrele, numai pe cele opt sau
    nouă luni avem deficit comercial de peste opt miliarde de dolari. Aici se
    conturează o problemă!     Guvernatorul a mai declarat că inflaţia va creşte
    mai rapid decât se anticipase până la primăvară, apoi, se va înregistra o
    revenire la valori mai scăzute. De la 1,9 prognoza de inflaţie a crescut la 2,7
    pentru acest an şi urmează să ajungă în 2018 de 3,2, potrivit estimărilor
    Băncii Naţionale.




    Proiectul de modificare
    a Legilor Justiţiei


    Consiliul Superior al Magistraturii din
    România a dat un aviz negativ în cazul proiectului de modificare a Legilor
    justiției, variantă trimisă spre analiză de către Parlament. Anterior, DIICOT (parchetul antimafia), DNA și Parchetul General s-au pronunțat
    împotriva proiectului. Aceeași opinie au avut-o și Asociația Procurorilor din
    România și Forumul Judecătorilor. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a
    criticat proiectul. El consideră că unele dintre prevederi sunt bune,
    oportune și necesare    , spre deosebire de altele precum pragul valoric impus
    pentru a defini abuzul în serviciu. Potrivit formei actuale a proiectului, şeful statului rămâne
    în procedura de numire a şefilor de parchete, după ce iniţial fusese scos, însă
    nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de
    investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General, ceea
    ce ar reduce atribuţiile DNA. Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma
    să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi
    Procurorilor, o structură care ar urma să se înfiinţeze. Subiectul
    a fost discutat, în această săptămână, şi de ministrul român
    al Justiţiei, Tudorel Toader, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans.