Radio România Internațional

Tag: depresie

  • Pericolele stresului asupra organismului

    Pericolele stresului asupra organismului

    Stresul i-a însoțit pe oameni dintotdeauna și are, până la un punct, un rol protector. Problemele apar însă atunci când stresul devine cronic, durează de prea mult timp și ajunge să dea peste cap buna funcționare a organismului. Sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce ne face mai susceptibili la infecții și alte afecțiuni. Și tot stresul cronic poate duce la apariția sau agravarea unor maladii precum hipertensiune arterială, diabet, tulburări digestive sau cardiovasculare. Profesor universitar doctor Diana Păun explică repercusiunile stresului cronic:

    “Stresul continuu crește secreția de cortizol. Cortizolul este un hormon foarte bun pentru noi, e un hormon salvator de viață, numai că în momentul în care el se secretă timp îndelungat, continuu, are și reacții adverse. Induce o serie întreagă de patologii. Induce hipertensiunea arterială, induce diabet zaharat, induce obezitate pe model insulinic, obezitatea aceea pe burtă, care este asociată, de asemenea, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, crește nivelul de colesterol și de grăsimi din sânge, deci practic induce ceea ce numim sindrom metabolic. Toate aceste modificări îți scurtează viața, deci au repercusiuni în timp, motiv pentru care organismul supus stresului îndelungat trebuie să se odihnească”.

    Pentru că dacă noi supunem prea des glandele noastre stresului, la un moment dat ele își pierd busola, explică Diana Păun, amintind că acest hormon de stres, cortizolul, este produs de glanda suprarenală și eliberat în situații de pericol, în momente de stres, pentru a ajuta organismul să se adapteze la situațiile respective:

    ”E un așa-numit sindrom de disprotecție, care a fost descris chiar de endocrinologii români, și care astăzi cumva își regăsește definiția în ceea ce numim burnout. După o perioadă lungă de muncă, de stres, de preocupare, de griji, suprarenala nu mai vrea să mai răspundă și se culcă, adoarme. Or, condiția asta în care suprarenala nu mai reacționează înseamnă o oboseală cronică echivalentă sindromului burnout. În care, practic, nu mai ai chef să faci nimic, ești permanent obosit, deci, e ca o depresie.”

    Pentru a menține un nivel optim al cortizolului în organism, este important să adoptăm o abordare holistică, un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și suficient timp pentru odihnă și relaxare. De asemenea, tehnici precum meditația, yoga sau respirația profundă pot ajuta la reducerea nivelurilor de stres și implicit la scăderea producției excesive de cortizol. Toate acestea pot ajuta la menținerea echilibrului hormonal, esențial pentru o bună sănătate și o stare de bine. Secrețiile hormonale nu sunt precum apa de la robinet, dai drumul și hormonul curge, toate au o pulsatilitate, un bioritm, explică profesor universitar doctor Diana Păun, iar cel mai evident bioritm îl are hormonul cel mai important, hormonul de stres:

    ”Cortizolul are un bioritm, zicem noi, circadian, adică nivelul cel mai mare al cortizolului este dimineața, la ora 8:00 când noi ar trebui să fim foarte activi – începe o zi de muncă, avem nevoie de resurse și ca atare secreția de cortizol este crescută. După care, de-a lungul zilei nivelul de cortizol începe să scadă, treptat, iar seara la ora 9:00 e prăbușit. Acest bioritm al cortizolului, care este foarte interesant, se instalează de obicei pe la vârsta de doi ani ai copilului, nu chiar de la naștere, și se menține toată viața, bioritmul cortizolului fiind un semn al funcționalității normale a hormonilor, a aparatului endocrin. Tot așa există un bioritm veghe-somn, un bioritm lumină-întuneric, al cărui hormon principal este melatonina – un hormon foarte mult studiat și foarte puțin cunoscut, din păcate. E un hormon care induce somnul, pentru că se descarcă în condiții de întuneric.

    Dacă dorești să adormi mai repede poți să iei o tabletă de melatonină, care e un hormon natural și care te poate ajuta să inducă somn, cu condiția ca după administrare persoana respectivă să stea în întuneric. O secreție normală a acestui hormon explică somnul liniștitor, odihnitor pe care oricare dintre noi trebuie să-l aibă.”

    Din păcate, adaugă Diana Păun, stresul cotidian, toate condițiile în care astăzi trăim și muncim ne perturbă somnul și perturbă aceste bioritmuri, motiv pentru care apar o serie de boli. Medicina stilului de viață, despre care se vorbește tot mai mult, se estimează, însă, că poate preveni 80% din bolile cronice și netransmisibile. Aceasta se bazează pe șase piloni: nutriție, activitate fizică constantă, somn reparator, managementul stresului, evitarea substanțelor riscante și conexiunile sociale pozitive.

     

     

  • Strategia UE privind sănătatea mintală

    Strategia UE privind sănătatea mintală

     

    Cel mai recent raport privind profilurile de țară în domeniul sănătății, oferă o sinteză a situației sănătății mintale în toate statele membre ale Uniunii Europene, Norvegia și Islanda. Îngrijorările, anxietatea și sentimentul de depresie, cauzate de efectele devastatoare ale pandemiei, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de schimbările climatice și pierderea biodiversității, de șomaj sau de creșterea costului vieți au degradat nivelul deja precar al sănătății mintale, în special în rândul copiilor și al tinerilor.  Problemele de sănătate mintală afectează în mod diferit grupurile de populație, depresia fiind mai răspândită în rândul femeilor și al grupurilor de populație cu venituri și niveluri de educație mai mici.

    Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viață european, numește prima strategie comunitară pentru sănătatea mintală, unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii Europene a Sănătății. Prin acest document strategic important, s-au conturat 20 de inițiative emblematice pentru a-i ajuta pe cei care suferă.

    „În primul rând, știm că digitalizarea și rețelele de socializare pot avea un impact puternic asupra sănătății noastre mintale, prin izolare și, în special, prin limitarea socializării tinerilor europeni. De aceea, noul program „Joint Action Mentor”, care a început recent, se va concentra tocmai pe acest subiect. Vom oferi îngrijire și tratament persoanelor aflate în dificultate. Am sprijinit statele membre cu finanțare, în principal prin programul nostru dedicat UE pentru sănătate. Ajutăm statele membre să își reformeze sistemele de sănătate mintală și să îmbunătățească accesul pacienților la tratament și îngrijire.”

    De asemenea, în statele membre se lucrează la formarea de specialiști în îngrijirea mintală, care să poată ajuta pacienții.

    „Din acest an, am pus în aplicare „EU Promens”, un program multidisciplinar de formare și schimb pentru asistența medicală și alți profesioniști. Avem 30 de țări participante, inclusiv Ucraina, cu un buget total de nouă milioane de euro. Am organizat un webinar specific pentru a ajuta la pregătirea profesioniștilor media pentru a relata mai bine despre probleme de sănătate mintală. Așa cum se întâmplă adesea, persoanele vulnerabile și cele aflate în situații dezavantajate socioeconomic sunt mai afectate decât ceilalți și, de aceea, avem nevoie de mai mult ajutor. Una dintre inițiativele emblematice are impact asupra muncii noastre cu copiii. Avem nevoie de mai multe măsuri în acest domeniu sensibil. Avem nevoie de o mai bună protecție a copiilor în lumea digitală și, de asemenea, trebuie să oferim autorităților, în special autorităților școlare, seturi de instrumente de prevenire.”

    Există un numitor comun al tuturor programelor, spune Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viață european.

    „Fiecare european, indiferent de vârstă, condiție socioeconomică sau loc de reședință ar trebui să aibă acces la cineva cu care să poate vorbi, care poate sprijini, care poate solicita sfaturi și îngrijire. Aceasta este cea mai europeană garanție pe care trebuie să o asigurăm pentru toată lumea și, în strategia noastră, avem o listă cu puncte de contact specifice pentru a respecta acest angajament. Și există un al doilea principiu european, la fel de important, în toată strategia noastră în domeniul sănătății mintale, care este de a depăși stigmatizarea, de a aborda discriminarea. Este timpul ca toată lumea să înțeleagă că în Europa este OK să nu fii OK. Și avem nevoie de muncă suplimentară pentru asta, trebuie să discutăm, să dezbatem, să publicăm și să lansăm o campanie de conștientizare a stigmatizării.”

  • “Gala Părinților – Educație pentru Viitor”

    “Gala Părinților – Educație pentru Viitor”


    Statisticile arată că peste 50% dintre copii din România sunt copleșiți de depresie și anxietate, pierduți ore în șir în fața ecranelor, erodându-și empatia, motivația și performanța academică, prizonieri ai propriei lor incertitudini.


    În fața acestei realități, Gala Părinților – Educație pentru Viitor s-a concretizat nu doar ca un eveniment caritabil, prin care banii strânşi în urma vânzării de bilete să susţină copiii din mediile defavorizate în continuarea parcursului educaţional, ci şi ca un catalizator al schimbării.


    Răzvan Vasile, organizatorul acestui eveniment ne-a spus cum a fost Gala: Absolut fantastic! Ştiam că aşa va fi, dar parcă a fost peste ce am anticipat. Şi pot să spun şi de ce: în primul rând, acolo, părinţii împreună cu noi, cu toţi partenerii, am învăţat care e cea mai mare problemă a unui copil. Ce cred 88% dintre copii: că ei nu sunt suficient de buni, că ei nu merită, automat, că ei nu pot, că e greu, că nu e pentru mine. Şi toate astea vin de la faptul că noi părinţii, care nu ne-am educat, nu ne-am pregătit, nu din lipsă de iubire, ci din lipsă de resurse şi timp, le-am furat cea mai mare putere a lor, care este unicitatea. Unicitatea copiilor este cea mai mare putere, pentru că, în viaţă, dacă eşti cel mai bun, sau dacă tinzi să fii cel mai bun, întotdeauna va fi cineva care va fi mai bubn decât tine. Pe când dacă eşti unic ai rămas unic pe drumul tău, nu ai concurent!



    Cum îi pregătim pe copiii noștri pentru un viitor împlinit, cum îi încurajăm să-și descopere adevăratul potențial interior, să privească înainte cu încredere? Răzvan Vasile: Părinţii s-au raportat la viitor. Am spus că 85% din joburile anului 2030 nu există astăzi, am spus că degeaba le furăm puterea de care vorbeam şi îi comparăm, criticăm pentru nişte note, când joburile viitorului sunt total altele. Şi atunci, am adus pe scenă şi un robot, cu Inteligenţă artificială, care a bătut palma cu toată lumea, a primit oamenii pe scenă, (n.r. i-a însoţit) la coborârea de pe scenă şi am înţeles că viitorul este aici şi că noi trebuie să antrenăm copiii atât pentru prezent, cât şi pentru viitor. Iar copiii s-au raportat la părinţi exact cum trebuie: ca nişte profesori. Copiii îşi aleg părinţii pentru a fi profesorii lor. Iar părinţii pentru copii ce sunt? Oglinzile copilor!



    900 de părinți, alături de personalități, experți și specialiști de renume s-au reunit la Gală, penbtru a învăţa din poveştile pline de îndemnuri auzite. Un model fenomenal, care s-a alăturat Galei a fost Costel, după cum ne-a povestit Răzvan Vasile: Costel a fost un copil abandonat la orfelinat până la 4 ani, apoi preluat de mama lui, care s-a gândit, hai, că poate cu tine îmi iau şi eu un apartament, în acel periplu de a căuta acel apartament, Costel a dormit numai prin case care se dărâmau, a fost accidentat şi cea mai gravă problemă a fost că el a căzut din tramvai şi i s-au tăiat ambele picioare şi mâna dreaptă. Asta i s-a întâmplat lui Costel, de 12 ani. Cine este Costel acum, la 38 de ani? Un om bogat, un om care este psiholog, un om care a cucerit Kilimanjaro, Maciupiciu, Everest, un om care cântă la nai, concurează lejer pe (Damian) Drăghici, să nu se supere pe noi, un om care şi-a construit o casă cu mâna lui şi un om care are doi copii de excepţie. Dacă eu, a zis Costel, o jumătate de om, fără două picioare şi fără mâna dreaptă am reuşit, am vorbit cu mine, am vorbit cu Dumnezeu şi am reuşit, voi? Voi ce problemă aveţi? Toată lupta noastră se dă doar în mintea noastră! Mintea noastră este singurul câmp de bătălie. Acolo trebuie să câştigăm!



    Răzvan Vasile a transmis şi un mesaj către copii şi căttre părinţii lor: Vreau să le transmit că viitorul, succesul constă nu neapărat în a învăţa obligatoriu ceva nou, ci constă în a te dezvăţa de lucruri pe care le ştii şi le ştii greşit. Vreau să le mai transmit că noi, oamenii, şi toţi copiii, eu am fost copil, toată lumea a fost copil, iar ei, copiii, vor fi părinţi, noi avem peste 90 de mii de gânduri în fiecare zi, dintre care 90% negative. Haideţi să ne concentrăm pe soluţii, pe pozitiv, nu pe obstacole, nu pe negativ. Haideţi să înţelegem, că dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să facem ceva! Să acţionăm! Ce spunea Einstein? Ne aşteptăm să se întâmple lucruri noi, dar noi facem azi ce am făcut şi ieri şi întotdeauna? Vreau să le spun copiilor, acum, să aibă curaj! Feriţi-vă de ruşine, de vinovăţie, de frică, de durere, toate sunt invenţii ale minţii şi să se gânească întotdeauna în recunoştinţă, să curgă cu viaţa, să nu se opună, pentru că orice criză presupune un salt al tău, ca şi copil, ca părinte, un salt în care tu devii un om mai bun. Iar dacă tu înţelegi că tu ai fost creatorul acestei mici crize şi această criză vine cu un mesaj, care te ridică ca o rampă, atunci ai ieşit din acest triunghi al dramei, un triunghi iluzoriu al dramei, în care oamenii sunt victime, există un abuzator şi un salvator.



    Organizatorul Galei Părinților – Educație pentru Viitor, Răzvan Vasile, a adăugat Vreau să mai spun încă ceva extrem de important: să se gândească toată lumea, la un adevăr real, toate formele de viaţă se luptă să îşi atingă potenţialul maxim, fără excepţie. Un copac, o pisică, un gândăcel, o floare, mai puţin noi, oamenii. O floare nu spune azi e cald, azi e frig, azi nu fac fotosinteză, dar omul are puterea de a alege, are liberul arbitru. Ce vreau să subliniez este că noi decidem dacă vrem succesul sau dacă vrem insuccesul! Dar cine decide? Liberul nostru arbitru. Trebuie să fim foarte, foarte siguri că liberul nostru arbitru este într-adevăr liber! Şi trebuie să ţtim că nimic nu e gratis. Dacă vrem să fim de succes trebuie să plătim un preţ. Nimic nu e simplu, trebuie să gândim diferit, să fim diferiţi şi să acţionăm diferit. Să fim unici!



    Cu o mai mare implicare a părinţilor în educarea copiilor şi cu o mai mare deschidere în înţelegerea a ceea ce înseamnă educaţie, îmbrăţişând şi sfera emoţiilor, viitorul pare mai promiţător!






  • Podcastul lui Puican la RRI episodul 8

    Podcastul lui Puican la RRI episodul 8

    Cum definim depresia?


    Care sunt caracteristicile acestei tulburări? După ce semne să ne uităm?


    Care sunt cauzele depresiei?


    Ce facem în cazul în care suferim de depresie?


    Vindecarea prin iubire.



  • Sărbători fericite sau sărbători depresive?

    Sărbători fericite sau sărbători depresive?

    5% din populația globului are depresie, iar
    această cifră probabil că este mult mai mare, pentru că nu toată lumea are un
    diagnostic oficial de depresie, a scris, anul acesta, revista americană de
    business Forbes, care a înaintat și alte date extrem de interesante despre
    această boală mintală silențioasă și extrem de periculoasă. Potrivit Forbes, se
    pare că depresia afectează oamenii într-un fel disproporționat – de exemplu,
    femeile și comunitățile de culoare și latino sunt mai înclinate spre depresie
    față de alte categorii.


    În lume, potrivit Organizației Mondiale a
    Sănătății, 280 de milioane de oameni trăiesc cu depresie. Se pare că depresia
    poate fi ereditară. Dintr-un studiu al Universității Stanford a reieșit că
    persoanele care au rude apropiate cu depresie prezintă un risc de două sau trei
    ori mai mare să dezvolte această afecțiune. Femeile adulte sunt mai
    înclinate spre un episod depresiv. Ele duc greul în multe aspecte ale familiei,
    cum ar fi creșterea copiilor, îngrijirea bătrânilor, treburile cotidiene,
    carieră, lucruri care nu le mai permit acestora să mai aibă grijă și de
    sine. Și mai îngrijorător este că vârsta la care se instalează
    primele episoade depresive scade până pe la 12 ani.


    De sărbători, chiar și cei mai puternici
    oameni pot să aibă o cădere psihică, din cauza unei presiuni sociale. Am vorbit
    despre depresia de sezon cu psihoterapeutul Adina China-Birta, care ne învață
    cum să identificăm și cum să-i contracarăm simptomele:




    «Depresia de sărbători, așa-numitul
    holiday blues, este o problemă comună, de care oricine se poate lovi la un
    moment dat și care se manifestă printr-o stare de disconfort emoțional sau
    tristețe care apare în timpul perioadelor de sărbători, cum ar fi Crăciunul,
    Anul Nou, sărbătorile de iarnă, chiar perioada imediată de după sărbători. Simptomele
    pot include tristețe, anxietate, stress sau izolare socială. Depresia de
    sărbători poate fi cauzată de diferiți factori, printre care stressul asociat
    cu pregătirile de sărbători, presiunea socială, singurătatea sau amintirile
    triste asociate cu această perioadă. Ce putem face ca să prevenim instalarea
    depresiei de sărbători? Am putea începe prin a ne stabili așteptări realiste.
    Ar fi foarte bine să încercăm să nu ne lăsăm prinși în ideea că sărbătorile
    trebuie să fie perfecte sau că trebuie să ne simțim fericiți în mod constant.
    Filmele de Crăciun prezintă o realitate care cu greu se poate trăi în viața de
    zi cu zi.

    De asemenea, ce mai putem face este să ne planificăm cu grijă. Dacă
    știm că un anumit aspect al sărbătorilor ne afectează, cum ar fi, de exemplu,
    cumpărăturile, putem să planificăm cu atenție și să ne stabilim niște granițe
    (adică ne putem stabili un buget și o perioadă de cumpărături și să stăm în
    granițele pe care ni le-am stabilit). Mai putem face voluntariat. Asta ne poate
    aduce un sentiment de satisfacție și să ne ajute să ne găsim un sens mai
    profund în sărbători. Un alt lucru care ne poate ridica tonusul psihic este să
    facem sport, să facem exerciții și să ne îngrijim. Activitatea fizică regulată
    ne poate îmbunătăți starea de spirit, prin eliberarea de endorfine. Trebuie să
    ne asigurăm că avem grijă de noi, că avem odihnă și nutriție adecvate».





    Dar de ce unii dintre noi «cad în butoiul cu
    melancolie» în această perioadă care ar trebui să fie una a bucuriei și a
    relaxării? Și cum să distingem un episod de depresie «clasică» de depresia de
    sezon? Psihoterapeutul Adina China-Birta:




    «Depresia de sărbători și depresia
    propriu-zisă reprezintă două concepte distincte. Depresia propriu-zisă, numită
    și depresie majoră, este o afecțiune mintală mai gravă, caracterizată de
    persistența unor simptome semnificative, cum ar fi stare de tristețe de lungă
    durată, pierderea interesului pentru activități obișnuite, schimbări în
    greutate și în somn, oboseală excesivă, dificultăți de concentrare și chiar
    gânduri de sinucidere. Este foarte puțin influențată de factori sezonieri sau
    evenimente specifice și afectează individul în orice moment al anului. Dacă
    observi aceste simptome la tine sau la cineva drag în perioada sărbătorilor
    este improtant să iei în serios aceste semnale și să cauți ajutor. Consultarea
    unui profesionist în sănătate mintală, precum un psiholog sau un psihiatru,
    poate fi crucială pentru primirea sprijinului și a tratamentului adecvat.

    Așadar, da, este posibil ca o persoană care nu suferă de depresie să se
    confrunte cu simptome de depresie în perioada sărbătorilor. Sărbătorile pot
    aduce cu ele un stress suplimentar, presiune socială, amintiri triste,
    singurătate, ceea ce poate declanșa sau agrava simptomele depresiei în cazul
    unor persoane. Este important să recunoaștem că depresia de sărbători poate
    afecta pe oricine, inclusiv pe cei care, de obicei, nu suferă de depresie
    majoră. De asemenea, este esențial să distingem într-o stare temporară de
    disconfort, asociată cu perioadele de sărbători, și depresia majoră, care
    necesită adesea intervenție pentru gestionare și tratament».




    Haideți să vedem ce putem face să ne mai
    îmbunătățim starea de spirit și, poate, cine știe, chiar să învățăm să ne bucurăm
    de perioada sărbătorilor. Adina China-Birta:




    «Dacă suferi de depresie de sezon,
    iată câteva sfaturi care te-ar putea ajuta. Începe de la a-ți respecta nevoile
    emoționale. Ascultă-ți corpul și mintea. Dacă simți nevoia de odihnă sau de
    timp pentru tine, oferă-ți aceste momente fără să te simți vinovat. Este
    important să îți recunoști și să-ți accepți sentimentele. Este ok să nu te simți
    fericit tot timpul. Înțelegerea și acceptarea emoțiilor pot fi primul pas către
    vindecare. Apoi, planifică activități în aer liber. Chiar și în zilele reci,
    sau mai ales în zilele reci, timpul petrecut afară poate aduce beneficii
    fantastice pentru starea de spirit. Încearcă să te bucuri de cât mai multă lumină
    naturală.

    Menține o rutină regulată, care să includă somn, alimentație
    sănătoasă și exerciții fizice. Consumă alimente bogate în nutrienți, cum ar fi
    fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale. Activitatea fizică
    regulată poate ajuta la eliberarea de endorfine, îmbunătățind starea de
    spirit. Este foarte important să comunici. Vorbește cu prietenii sau
    membrii familiei despre ceea ce simți. Uneori, împărtășirea gândurilor poate
    aduce alinare și sprijin. Socializează fizic sau online cu persoane cu care-ți
    face plăcere să comunici. Fă o listă cu activități care-ți aduc bucurie și
    încearcă să le integrezi în rutina ta zilnică. Fie că este vorba de citit,
    ascultat muzică, gătit sau dans, dedică timp pentru activitățile care-ți plac.
    Atunci când gândurile negative te copleșesc, poți folosi tehnici de gândire
    pozitivă sau de mindfulness pentru a ajuta să le gestionezi și să le depășești.
    Dacă simptomele tale persistă sau chiar se agravează, este important să
    consulți un profesionist în sănătate mintală, un psiholog sau un psihiatru te
    poate sprijini în gestionarea depresiei de sezon»


  • Podcastul lui Puican la RRI episodul 6

    Podcastul lui Puican la RRI episodul 6

    Ce tipuri de clienți ajung la psiholog? (partea a 2-a)



    În această a doua parte explorăm următoarele tipuri de clienți care ajung în cabinetul psihologic sau într-un proces psihoterapeutic:


    4. Persoanele care suferă de tulburare de stres sau burnout.


    5. Persoanele care au probleme legate de mediul familial


    6. Persoanele cu nevoi sau probleme legate de dezvoltarea personală


    7. Persoanele care suferă de dependențe




  • Podcastul lui Puican la RRI episodul 5

    Podcastul lui Puican la RRI episodul 5

    Ce tipuri de clienți ajung la psiholog?



    În această primă parte a episodului despre acest subiect, discutăm despre:



    1. Persoanele care suferă de tulburări psihice precum: anxietate, stres, depresie, burnout (în diferite forme sau niveluri) sau până la diagnostice clinice precum: borderline, bipolaritate, histrionism, narcisism etc.



    2. Cuplurile. Cupluri care întâmpină probleme în viața de familie sau chiar cuplurile care intră într-o relație și vor să aducă funcționalitate, înțelegere reciprocă și echilibru în viața lor.



    3. Persoanele care au suferit o traumă, fie că vorbim de o traumă punctuală (eveniment traumatic) sau de o traumă recurentă, repetitivă (greu de depistat și gestionat).



  • Europenii consideră că sănătatea mintală este importantă

    Europenii consideră că sănătatea mintală este importantă

    Trebuie spus înainte de toate că sondajul de tip Eurobarometru a fost realizat în luna iunie în toate statele membre ale Uniunii și confirmă faptul că anumite evenimente recente, cum ar fi pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei în Ucraina, schimbările climatice, dar și alte provocări sociale și economice au venit la pachet cu presiuni tot mai mari asupra sănătății mintale. Recunoaște acest lucru public chiar Comisia Europeană.

    Potrivit datelor oficiale, înainte de pandemie, mai puțin de doi din 10 europeni au avut de suferit de pe urma problemelor de sănătate mintală. Acum, situația s-a înrăutățit în condițiile în care aproape jumătate dintre respondenți (mai bine de 4 din 10) spun că s-au confruntat în ultimele douăsprezece luni cu o problemă emoțională sau psiho-socială, stări de depresie sau anxietate.

    Majoritatea celor care au participat la sondaj spun că evenimentele internaționale recente le-au influențat sănătatea mintală într-o oarecare măsură (44 la sută) sau în mare măsură (18 procente).

    Majoritatea celor chestionați (6 din 10 ) consideră că cei mai importanți factori care favorizează o bună sănătate mintală sunt condițiile de viață, urmate de securitatea financiară (mai bine de 5 din 10).

    Pentru mai mult de o treime dintre europeni, starea de bine este dată de contactul cu natura sau de spațiile verzi din marile orașe, de obiceiurile sănătoase legate de somn, de activitatea fizică, sport și mișcare, dar și de relațiile sociale.

    Pe de altă parte, în toate statele membre, marea majoritate a europenilor consideră că utilizarea platformelor de comunicare socială poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale, în special a tinerilor.

    În ceea ce privește modalitățile prin care Uniunea poate contribui la îmbunătățirea sănătății mintale, cea mai mare parte a europenilor optează pentru îmbunătățirea calității generale a vieții (45 la sută), dar și pentru un acces mai bun și sprijin pentru diagnosticarea, tratarea și îngrijirea pacienților cu probleme de sănătate mintală (37 la sută) și de sprijinirea sănătății mintale a celor mai vulnerabile persoane (35 la sută).

    Cu toate acestea, potrivit sondajului, mai mult de jumătate dintre respondenții cu probleme de sănătate mintală nu au primit ajutor din partea unui profesionist. Fie pentru că nu au avut acces, fie pentru că nu au solicitat.


  • Podcastul lui Puican la RRI – episodul 2

    Podcastul lui Puican la RRI – episodul 2

    Depresia este considerată Boala secolului XXI” – o scurtă privire asupra depresiei și consecințelor sale.



  • Podcastul lui Puican la RRI – episodul 2

    Podcastul lui Puican la RRI – episodul 2

    Depresia este considerată Boala secolului XXI” – o scurtă privire asupra depresiei și consecințelor sale.



  • O nouă abordare a sănătății mintale în UE

    O nouă abordare a sănătății mintale în UE

    În
    ultimii ani, s-au înmulțit în Uniunea Europeană factorii care pun în pericol
    sănătatea mintală a cetățenilor blocului comunitar. În acest sens, executivul
    european a demarat o strategie prin care sănătatea mintală a europenilor să fie
    protejată și tratată. Cele trei principii ale strategiei sunt prevenția
    adecvată și efectivă, accesul la o calitate înaltă a asigurărilor de sănătate
    și tratament și reintegrarea în societate a celor care au urmat un tratament și
    s-au vindecat.

    Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, s-a
    referit la cauzele deteriorării sănătății mintale a europenilor din ultimii ani
    și a caracterizat strategia Comisiei în privința sănătății mintale ca o
    abordare comprehensivă și antropocentrică.

    Sănătatea mintală este epidemia tăcută a Europei, este o situație care se
    înrăutățește. Am experimentat mulți factori de stres, nu e nevoie să repet
    elementele fără precedent care definesc viețile noastre cotidiene din ultimii
    trei ani: pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, costurile vieții,
    schimbările radicale de pe piața muncii. Toate acestea sunt exemple de factori
    de stres care provoacă anxietate, frică, insecuritate și care desigur că au
    impact asupra sănătății mintale. Cifrele vorbesc de la sine și sunt dramatice.
    Unul din șase oameni din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme de sănătate
    mintală, singurătatea afectează un sfert din populație, iar suicidul este a doua
    cauză a morții în rândul tinerilor europeni, după accidentele rutiere. În
    spatele acestor statistici sunt milioane de istorii personale și a venit timpul
    ca Uniunea Europeană să producă un proiect-cadru care poate contribui la
    îmbunătățirea situației. Susținându-i pe cei mai vulnerabili din societatea
    noastră este ceea ce ne definește pe noi ca europeni. Este parte a modelului de
    viață pe care îl susținem. Este parte a felului nostru de a trăi. Nu ne limităm
    la a diagnostica, venim cu acțiuni tangibile, specifice, care pot face
    diferența. Această inițiativă completează programul nostru general despre
    sănătate al actualei Comisii. Există două premise care ne ghidează. Prima,
    recunoaștem nevoia de a ajuta la destigmatizarea sănătății mintale. Cred că
    este punctul de pornire fundamental pentru orice acțiune la nivel european. A
    doua premisă este că oricine din Europa care are nevoie de ajutor sau de
    compasiune în confruntarea cu probleme de sănătate mintală trebuie să aibă dreptul
    universal de a ști către încotro să se îndrepte.


  • Programe privind sănătatea mintală în UE

    Programe privind sănătatea mintală în UE

    Cetățenii din întreaga Uniune Europeană și din întreaga lume au dat dovadă de o rezistență impresionantă în fața unei crize de sănătate fără precedent, dar, în același timp, după multe luni de pandemie, problemele ce țin de sănătatea mintală se răspândesc în Uniunea Europeană și în afara acesteia, afectându-i în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili.

    Încă dinainte de pandemia de COVID-19, starea de sănătate mintală a populației din
    Europa reprezenta un motiv de îngrijorare. Un capitol dedicat în raportul Sănătatea pe scurt: Europa 2018 a
    evidențiat faptul că problemele de sănătate mintală afectează aproximativ 84 de
    milioane de persoane din întreaga UE. Costurile totale ale bolilor psihice erau
    estimate în anul respectiv la peste 4 % din PIB (mai mult de 600 de miliarde
    EUR) în țările UE. Pandemia a agravat situația: a provocat teamă, a dus la
    izolare, a dat sentimentul de insecuritate și, pentru unii dintre noi, a cauzat
    pierderea stabilității, a veniturilor sau a celor apropiați.


    Peste 18 milioane de europeni suferă de pe urma problemelor
    de sănătate mintală, conform statisticilor Comisiei Europene.

    Europarlamentarul
    Victor Negrescu a propus, recent, un proiect pilot
    pentru dezvoltarea rețelei de consilieri școlari și psihologici în unitățile de
    învățământ și dezvoltarea unor programe menite să asigure o asistență integrată
    tinerilor și familiilor lor.

    Victor Negrescu, europarlamentar: Cel mai grav lucru este că tot mai mulți tineri și copii se confruntă cu astfel de
    dificultăți, unii ajungând chiar să își ia viața.
    În rândul tinerilor din România, sinuciderea este a doua principală cauză de
    mortalitate, iar aproximativ 10% dintre aceștia se confruntă cu depresie ca
    urmare a pandemiei. În acest sens, am propus un proiect pilot pentru
    dezvoltarea rețelei de consilieri școlari și psihologici în unitățile de
    învățământ și dezvoltarea unor programe menite să asigure o asistență integrată
    tinerilor și familiilor lor. Avem nevoie de soluții și trebuie să găsim un
    echilibru la nivel european pentru a face față acestei situații    .


    Eforturile
    UE în domeniul sănătății mintale au ca scop sprijinirea unor acțiuni reale pe
    teren, acolo unde acestea contează cel mai mult pentru țările UE.


  • COVID, lecții învățate și recomandări pentru viitor

    COVID, lecții învățate și recomandări pentru viitor

    Europa a devenit
    rapid unul dintre epicentrele timpurii ale pandemiei în 2020, Italia fiind a
    doua țară care a implementat măsuri stricte de izolare după China, așa că
    Uniunea Europeană a intervenit pentru a ajuta statele membre să facă față
    consecințelor.Însă
    blocul comunitar s-a confruntat și cu critici pentru acțiunile unilaterale ale
    statelor membre de a închide granițele și pentru lupta timpurie a Uniunii Europene
    pentru lansarea vaccinului. Așadar, ce putem învăța din ultimii ani de conviețuire
    cu COVID-19 și cum putem fi mai sănătoși în viitor?

    Într-o dezbatere recentă
    privind lecțiile învățate și recomandările pentru viitor, Sandra Gallina,
    director general pentru sănătate și siguranță alimentară la Comisia Europeană,
    a declarat că situația actuală este sub control, dar că trebuie să începem să
    învățăm să trăim cu COVID.


    Printre
    lecțiile învățate se numără nevoia unei coordonări mai bune la nivelul Uniunii
    Europene. COVID-19 a avut, de asemenea, un impact mare asupra sănătății mintale
    și a altor boli. În primul an al pandemiei, de exemplu, prevalența anxietății
    și a depresiei a crescut cu 25%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Unul
    dintre factorii majori, conform organizației, a fost creșterea stresului din
    cauza izolării sociale în timpul blocajelor multiple din întreaga lume. Tinerii
    au fost printre cei mai afectați de stresul pandemiei. Cazurile Covid au
    provocat, de asemenea, întreruperi în serviciile de sănătate pentru alte boli, punând
    în atenție sistemele de sănătate supraîncărcate din Europa.


    Sandra
    Gallina, director general pentru sănătate și siguranță la Comisia Europeană:

    COVID a arătat că nu suntem pregătiți pentru situații de urgență. Nu
    am avut resurse suficiente. Permiteți-mi să vă dau două cifre! Trei la sută din
    bugetul sănătății ajunge la sănătatea publică. Consider că sănătatea publică e
    ca un soft cu care lucrezi, așa că, dacă elimini medicamentele, spitalele, cu
    ce rămâi? Ai doar 3% pentru politica pentru sănătatea publică. Apoi, pui lângă
    ea 3% din PIB, care a fost costul carantinei. Și spuneți-mi dacă nu există mai
    multe modalități de îmbunătățire a bugetului de sănătate publică! Lecția mea
    este că, dacă ai voință politică, iar Parlamentul European este casa voinței
    politice, poți reuși. Desigur, este mai bine să ai temei legal, cel puțin
    pentru colegii mei care sunt avocați. Dar, dacă ești filozof, nu-ți pasă. Faci
    doar ceea ce trebuie din punct de vedere politic. Voi sunteți politicienii. Voi
    conduceți. Spuneți-ne voi ce să facem! Pentru că demografia Europei ne arată că
    situația actuală nu este sustenabilă așa cum este. Există puțină forță de muncă
    în domeniul sănătății, există bugete limitate. Medicamentele costă mult. Unele
    tratamente pentru boli rare costă milioane. Așa că permiteți-mi să spun, acesta
    este modul în care doriți să tratați o achiziție comună, fragmentar? Eu nu
    cred.



    Sandra Gallina, directorul general al Direcției Generale
    de Sănătate și Securitate Alimentară a Comisiei Europene, supraveghează
    politicile UE privind siguranța și sănătatea alimentară și punerea în aplicare
    a tuturor legilor conexe. Sub conducerea ei, Comisia Europeană a condus
    achiziția comună de vaccinuri COVID-19, a înființat Pregătirea și Răspunsul în
    situații de urgență în sănătate și a lansat noul program EU4Health, care se va
    desfășura din 2021 până în 2027.


  • Eurodeputații cer acțiune pentru protejarea sănătății mintale

    Eurodeputații cer acțiune pentru protejarea sănătății mintale

    Sănătatea mintală nu este tratată ca o prioritate și în același mod ca cea fizică, arată un raport privind sănătatea mentală în lumea muncii digitale, realizat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European. 64 la sută dintre tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani erau expuși riscului de depresie anul trecut, din cauza lipsei unui loc de muncă și a perspectivelor financiare și educaționale, precum și a singurătății și izolării sociale, mai reiese din cercetare.

    Eurodeputatul Maria Walsh este autorul raportului privind sănătatea mintală: Ce am învățat prin digitalizarea locurilor noastre de muncă, de la pandemia de Covid, este că faptul că asistăm la niveluri uriașe de stres la locul de muncă. Suntem epuizați, stresați, avem un nivel ridicat de anxietate, depresie, oboseală și ceață a creierului. Acum avem un birou mobil în orice moment la îndemână. Este extrem de dificil pentru a ști cum să te deconectezi.

    Instituțiile și țările Uniunii Europene trebuie să recunoască nivelul ridicat al problemelor de sănătate mintală legate de muncă și să găsească modalități de a ajuta la prevenirea acestora, se mai precizează în raport. De asemenea, este necesar că violența, discriminarea și hărțuirea la locul de muncă să fie eradicate.

    Eurodeputatul Maria Walsh mai spune că este important că aceste măsuri să fie luate acum:
    Impactul economic și asupra societății pe care l-am văzut în ceea ce privește sănătatea mintală, dacă nu îl abordăm acum, când ne aflăm la acestă răscruce de mari schimbări, nu această generație va avea de suferit de pe urma lui, ci generațiile următoare.

    Parlamentul European propune și soluții la nivelul spațiul comunitar. Un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și dreptul la deconectare. Totodată, solicită ore de lucru flexibile pentru a ajuta la atenuarea stresului legat de muncă, educație în domeniul sănătății mintale și formare pentru angajatori. O altă propunere este ca anul 2023 să fie declarat Anul European al Sănătății Mintale.


  • Efecte psihologice ale pandemiei

    Efecte psihologice ale pandemiei

    Intrată între timp pe un trend descendent, pandemia și-a pus amprenta asupra vieții de zi cu zi a fiecăruia timp de mai bine de doi ani. Iar între efectele acesteia se numără și cele psihologice, care au determinat o creștere masivă la nivel global a incidenței anxietății și depresiei. Este vorba de o sporire cu 25% a cazurilor doar în primul an și, cel mai probabil, mult mai mult în prezent. Situația este confirmată de o analiză a politicilor și a îngrijirii depresiei în România și este în acord cu datele OMS, care estimează că peste 40 de milioane de cetățeni europeni suferă de depresie, adică echivalentul a 4,3% din populația Uniunii Europene. Medicii spun că pandemia a afectat starea unor pacienți la care patologia psihiatrică a debutat post-infecție cu COVID-19, în timp ce în cazul pacienților care aveau deja o tulburare psihică sau mai avuseseră tulburări nervoase de-a lungul vieții, acestea s-au acutizat. La această situație a contribuit în mare măsură proasta informare, care unora le-a indus convingerea că vor muri dacă se îmbolnăvesc, mai ales dacă ajung să fie internați.



    A existat și o presiune a știrilor false care a creat fenomenul de anxietate și, nu în ultimul rând, în acest context al bolii covid, modificările de tip comportamental care pot fi încadrate în sfera sănătății mintale sunt date și de faptul că nu avem o predictibilitate, a explicat la Radio România specialistul în politici de sănătate publică, dr. Ioana Stăncel. Nu am fost obișnuiți să fim izolați, să nu avem o comunicare directă cu medicul, pacienții nu au înțeles mult timp ce se întâmplă cu ei, iar toate acestea au creat un context care nu a fost suficient analizat, nu i s-a acordat suficient de multă atenție, pentru că în sfera clinică s-a pus accentul pe acele sindroame care puneau imediat în pericol viața, spune Ioana Stăncel:



    “Aceste manifestări fiind de termen lung, cred că acum, în această a doua etapă de long-covid se observă, fie diagnosticate corect, fie ca manifestări clinice diagnosticate asociate altor diagnostice. Vedem foarte multe persoane care au acest sindrom de fatigabilitate cronică, pe care nimeni nu-l diagnostichează ca aparținând neapărat sferei bolilor interne sau neuropsihiatriei, dar toată lumea se plânge de oboseală, oboseală cronică și oboseală rebelă, și la odihnă și la un tratament specific. Cred că abia de-acum încolo consecințele sociale ale acestor manifestări le vom observa prin capacitatea de muncă, capacitatea de învățare, capacitatea de a reveni la comportamentul societal anterior bolii.”



    După doi ani extrem de dificili, ne confruntăm acum cu un nou factor de stres major – invazia Rusiei în Ucraina vecină, care mărește nivelul de îngrijorare al populației. Aceasta ar putea contribui inclusiv la creșterea nivelului de agresivitate manifestat deja de anumite persoane în contextul situației pandemice, mai spune Ioana Stăncel, care a făcut o analiză a situației:


    “Din perspectiva pandemiei cred că această perioadă de izolare a dus la o tulburare asupra percepției realității din societate și fiecare și-a creat propriile scenarii în care s-a văzut ca un erou și ca o super-persoană. De aici au apărut și aceste tulburări privind toleranța față de ceilalți, toleranța față de aproape, față de drepturile acelui apropiat și percepția că ni se cuvine tot la nivel individual sau la nivel de grup mic în detrimentul drepturilor celorlalți. În ceea ce privește actualul conflict, probabil că și pandemia a dus la o acutizare a luptei privind resursele, accesul la resurse, la resurse materiale, la resurse naturale, precum și perioada de instabilitate politică pe care puterile implicate nu au știut să o gestioneze încât să se ajungă la un nou echilibru și au apărut dezechilibre privind accesul la resurse, privind accesul la o populație stabilă, privind gestionarea percepției populației asupra riscurilor. În regiunea extinsă a României, Republicii Moldova și Ucrainei au existat mai multe studii, eu am participat la unele dintre ele, privind securitatea societală, în sensul definit de conceptele studiilor de securitate, respectiv percepția riscurilor asupra sinelui exprimate prin amenințările percepute, dar nereale, din partea altor grupuri. Și probabil că acest dezechilibru, această tulburare de securitate societală, de percepție a riscului care nu este neapărat real a făcut ca fiecare dintre grupările implicate să exacerbeze măsurile de înarmare, măsurile de manifestare a puterii în așa fel încât a dus la dezechilibre care au fost și sunt greu de gestionat, care sunt oarecum iremediabile. În același timp, faptul că am avut o pandemie a dus la unele limitări ale libertăților democratice.”



    Simțul umorului este una dintre armele cu care putem lupta cu depresia și anxietatea, spun specialiștii. Sfatul ar fi, în același timp, ca persoanele care au aceste afecțiuni să-și facă planuri pentru prezent, de zi cu zi, astfel încât să se bucure de ceea ce au, să-și stabilească obiective pozitive și realiste, să se concentreze pe lucrurile frumoase, să socializeze mai mult, să se întâlnească cu prietenii, să asculte muzică, să se plimbe, să își ia un animal de companie, să stea departe de sursele de fake-news și să nu se gândească prea mult la viitor, care este incert. În același timp, consideră Ioana Stăncel, cele două componente – duhovnicul, componenta spirituală și specialistul (psiholog, psihiatru), componenta medicală și de sănătate mentală – ar trebui să fie complementare și să coexiste, niciunul neputând să-l înlocuiască pe celălalt.