Radio România Internațional

Tag: deputati

  • Noii parlamentari de diaspora

    Noii parlamentari de diaspora

    Doi senatori şi patru deputaţi vor reprezenta românii din diaspora în Parlament, în urma scrutinului desfăşurat pe 1 decembrie 2024.

    Biroul Electoral Central a anunţat sâmbătă distribuirea mandatelor pe formaţiuni politice în diaspora.

    Astfel, la Senat vor reprezenta românii din străinătate George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR).

    La Camera Deputaţilor, cei patru parlamentari sunt: Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT).

  • Deputaţii au votat pentru desfiinţarea SIIJ

    Deputaţii au votat pentru desfiinţarea SIIJ

    Camera Deputaților de la București a adoptat, miercuri, proiectul privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, o promisiune a actualei coaliții de guvernare de centru-dreapta.


    Denumită și Secția Specială, aceasta fusese introdusă în lege în perioada în care la putere se afla PSD și a stârnit vii controverse în societatea românească, fiind criticată și la nivelul organismelor europene specializate. Noua structură fusese operaționalizată în noiembrie 2018, primind competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, dar şi în situaţia în care alături de aceștia sunt cercetate şi alte persoane. Temerea era că Secția ar putea fi folosită pentru a influența mersul anchetelor în cazul unor mari dosare de corupție, inclusiv cu implicare politică.


    Înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost o mare eroare. Consider că este o ruşine în privinţa Justiţiei române, privind retroactiv şi văzând bilanţul acestei secţii, a declarat, miercuri, actualul ministru de resort, Stelian Ion. El a subliniat că dincolo de câteva anchete targetate, în special, pe magistraţii curajoşi, nu au existat niciun fel de rezultate.


    Dimpotrivă, 6.000 de dosare acum sunt nesoluţionate, sunt blocate efectiv, a mai explicat demintarul. El a menţionat că faptele de corupţie şi cele care ţin de criminalitate organizată şi terorism trebuie să fie anchetate de procurori specializaţi.


    Desființarea Secției Speciale de către deputați nu s-a produs în forma propusă de guvern, ci cu un amendament limitativ, care prevede că judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu numai cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Rezultatul reprezintă un compromis la nivelul coaliției de guvernare formată din PNL, USR-PLUS și UDMR, dar unii politicieni speră ca Senatul, care este camera decizională în acest caz, să facă unele ajustări. Amendamentul privind filtrul CSM se anunță a fi folosit de social-democraţi ca argument pentru atacarea legii la Curtea Constituţională. PSD și AUR, din opoziție, s-au opus desființării Secției Speciale, votând împotriva în Camera Deputaților.


    Deputata PSD Simona Teodoroiu susține că peste o mie de magistraţi au trimis conducerii Camerei Deputaţilor un memoriu prin care cer respingerea proiectului şi sesizarea organismelor internaţionale competente.


    Preşedintele Camerei, liderul PNL, Ludovic Orban, spune însă că nu a primit acest memoriu și că obiectivul a fost desființarea structurii respective.


    Politicienii AUR s-au pronunțat pentru păstrarea și reformarea acesteia. Proiectul a trecut cu 171 de voturi pentru, 136 împotriva și două abțineri.


    Desființarea Secției Speciale este și o recomandare formulată în raportul Comisiei Europene privind România, ca o condiție pentru încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.



  • Alegeri parlamentare 2016: Secțiile de votare s-au deschis UPDATE

    Alegeri parlamentare 2016: Secțiile de votare s-au deschis UPDATE

    Alegeri parlamentare 2016: Secțiile de votare s-au deschis



    UPDATE:



    Prezenţa la vot poate fi urmărită în timp real pe site-ul Biroului Electoral Central şi pe platforma online Hartă Prezență Vot – Alegeri Parlamentare 2016 lansată de GovITHub.



    Alegeri parlamentare 2016: Secțiile de votare s-au deschis; peste 18 milioane de cetățeni români cu dretpde vot sunt așteptați la urne pentru a-și desemna reprezentanții în Parlament pentru legislatura 2016-2020.



    Votarea a început la ora 7,00, ora României, și are loc până la ora 21,00. Persoanelor care la ora 21,00 se află în sala unde se votează li se permite să își exercite dreptul de vot.




    Unde se poate vota?



    Alegătorii pot să voteze numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.



    Pentru alegerile parlamentare sunt câte două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat.



    S-au constituit 43 de circumscripții electorale, la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripţie electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.




    Votul peste hotare



    Românii de peste hotare sunt așteptați la urne în cele 417 secții de votare organizate în străinătate. În premieră, cetățenii aflați în afara țării au putut vota prin corespondență. 4.561 de români din străinătate au votat prin corespondență, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic.



    Procesul electoral a debutat în străinătate sâmbătă, la ora 20,00 (ora României), pentru românii aflați în Noua Zeelandă și Australia, urmând a se încheia luni, la ora 6,00 (ora României), pentru cei aflați pe Coasta de Vest a Americii de Nord.




    Câţi votanţi, câi candidaţi?



    Conform datelor furnizate sâmbătă de Autoritatea Electorală Permanentă, numărul total al alegătorilor români înscriși în Registrul electoral, inclusiv cetățenii care împlinesc18 ani până la 11 decembrie, este de 18.881.604.



    În cursa electorală pentru scrutinul din 11 decembrie s-au înscris 6.477 de candidați (dintre care 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate). În circumscripțiile electorale din țară vor fi aleși 308 deputați și 134 de senatori. Minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară le este rezervat câte un loc de deputat. În circumscripția electorală 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați. Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.




    Numărarea voturilor



    Procesul de numărare a voturilor va fi, în premieră, înregistrat video și va fi folosit în continuare sistemul informatic de monitorizare a prezenței la urne și de evitare a votului multiplu, care a fost implementat la scrutinul local din iunie 2016.

  • Aviz negativ pentru legea 41 din partea Comisiei pentru Cultură

    Aviz negativ pentru legea 41 din partea Comisiei pentru Cultură

    Comisia pentru Cultură din Camera Deputaților a avizat negativ propunerile pentru modificarea legii de organizare şi funcţionare a Radioului şi Televiziunii Publice. Deputații au adoptat un raport de respingere a inițiativei senatorului PSD, Georgică Severin, cu 13 voturi pentru, 12 împotrivă şi 2 abţineri, anunță Radio România Actualități.



    Inițiativa legislativă urmează să fie trimisă spre dezbatere și vot plenului Camerei Deputaţilor, Senatul fiind forul decizional. RRA mai precizează că “preşedintele Comisiei pentru Cultură, deputatul PNL Gigel Ştirbu, consideră că legea de funcţionare şi organizare a celor două instituţii ar trebui modificată numai după o amplă dezbatere publică, iar actuala iniţiativă legislativă nu rezolvă situaţia financiară a TVR, în schimb poate afecta activitatea Radioului public.”



  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Copiii din România vor beneficia de alocaţii mai mari, după ce
    deputaţii au votat, miercuri, dublarea acestui ajutor acordat de stat. În
    prezent, în România alocaţia avea cea mai scăzută valoare din Europa raportată
    la salariul minim pe economie, de doar 4%, faţă de 8% în Bulgaria sau 18% în
    Ungaria. Iniţial, puterea a avut reticenţe majore, dovadă că iniţial, deputaţii
    PSD din Comisia de Muncă au avizat negativ amendamentul depus de opoziţia
    liberală, susţinând că nu sunt fonduri suficiente pentru majorare,şi după ce
    acesta fusese respins, luni, şi de plenul Senatului. Subiectul a căpătat
    amploare însă sub presiunea opiniei publice, iar reticenţele puterii s-au
    spulberat rapid. În cele din urmă, surprinzător, nimeni nu s-a mai împotrivit
    votului din plenul Camerei Deputaţilor.Majorarea
    alocaţiilor de la 42 de lei (9,5 euro) la 84 lei (19 euro) a primit 332 de voturi pentru şi doar două abţineri.

    Copreşedintele PNL, deputatul Alina Gorghiu, a precizat că este un
    prim pas câştigat în favoarea familiilor din România. Alina Gorghiu: Vorbim
    de peste 3,5 milioane de copii care se vor bucura de dublarea alocaţiilor şi,
    da, este o măsură pe care PNL, astăzi, cu sprijinul celor de la putere, reuşesc
    să o facă. Nu vreau deloc să dau culoarea politică acestui proiect, dar cred că
    acest parcurs trebuie continuat.

    Prezent la vot, premierul Victor Ponta a
    declarat că, deşi măsura dublării alocaţiilor nu a fost prevăzută de guvern,
    executivul se va supune deciziei finale a deputaţilor şi vor fi găsite surse de
    finanţare, cel puţin pentru acest an. Victor Ponta: Anul acesta o să
    avem şi găsim banii, pentru că avem o situaţie bună din punct de vedere bugetar
    şi ne încadrăm, dar, pentru ca să ne încadrăm şi la anul, în 2016, am nevoie de
    sprijinul parlamentului în toamnă, când venim cu legea bugetului, ca să păstrăm
    această măsură şi să o facem sustenabilă pentru perioada următoare.

    Deşi
    liberalii îşi doresc ca măsura să fie aplicată imediat, pentru a intra în
    vigoare, Legea de modificarea a ordonanţei de urgenţă
    privind majorarea alocaţiilor trebuie să fie promulgată
    de preşedintele ţării.

    Tot miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat aproape în
    unanimitate Legea insolvenţei persoanelor fizice. Potrivit deputatului
    social-democrat Ana Birchall, unul dintre iniţiatori, legea îi
    protejează pe românii de bună credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, un debitor
    care consideră că se poate redresa financiar poate să îşi reeşaloneze
    datoriile, astfel încât să nu fie executat silit. Procedura presupune întocmirea
    unui plan de rambursare, care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea
    prelungirii cu încă un an. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă,
    orice penalitate sau majorare de întârziere se opreşte automat.