La mai bine de patru ani după ultimul scrutin legislativ, de la
sfârşitul lui 2014, Parlamentul de la Chişinău îşi va primeni componenţa. Alegerile
de pe 24 februarie vor avea loc, în premieră, pe baza sistemului de vot mixt,
în care 50 de deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar alţi 51 în
circumscripţii electorale uninominale, într-un singur tur de scrutin. Simultan
cu alegerile, va avea loc şi un referendum privind reducerea, în viitor, a
numărului deputaţilor de la 101 la 61, precum şi posibilitatea revocării
acestora de către cetăţeni. Ca de fiecare dată în republica înfiinţată pe o
parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de fosta Uniune Sovietică, în
1940, în urma unui ultimatum, scrutinul va fi nu doar o alegere politică, ci şi
una geopolitică. Rezultatele sondajelor privind intenţiile de vot relevă că doar patru
formaţiuni politice ar accede în noul Legislativ de la Chişinău.
Favoriti sunt
socialiştii filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon, cu aproape 40% din opţiuni, urmaţi
de blocul ACUM, un cartel electoral al dreptei pro-europene, cu circa 25 de
procente, şi de Partidul Democrat, centru-stânga, viora-ntâi a guvernului de
coaliţie, declarat pro-occidental, cu 15.
Astfel că Republica Moldova se
află în faţa unui nou moment critic pentru dezvoltarea sa, iar forţe interne şi
externe încearcă să o destabilizeze şi să dezbine societatea – a avertizat,
fără menajamente, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, Derek J. Hogan. Ca şi
Bucureştiul, ca şi Bruxellesul, Washingtonul consideră alegerile parlamentare
un test crucial. Statele Unite, a mai spus diplomatul american, fac apel la
autorităţile de toate nivelurile să asigure un proces electoral liber, corect
şi transparent, în care toţi candidaţii pot participa în condiţii egale, fără
teama de a fi hărţuiţi sau intimidaţi.
Preşedintele actualui Parlament, Andrian
Candu (PD), se declară convins că Republica Moldova va avea un guvern
pro-occidental şi după alegeri, chiar dacă scrutinul ar putea fi câştigat de
socialişti, fiindcă ei nu vor avea numărul necesar de voturi pentru a forma o
majoritate. El adaugă că angajamentul european al Chişinăului e atât de
puternic, încât, pentru a obţine admiterea în structurile comunitare, acesta e dispus
să renunţe şi reintegrarea regiunii proruse Transnistria, ieşită, oricum,
de sub controlul autorităţilor centrale încă din 1992, după un conflict armat
soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de
partea separatiştilor.
În numele României vecine, ambasadorul de la Chişinău,
Daniel Ioniţă, a promis, la rândul său, că în semestrul în curs, când
Bucureştiul asigură preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, republica vecină
va beneficia de un loc special pe agenda acesteia.