Radio România Internațional

Tag: descentralizare

  • Retrospectiva săptămânii 16.07-22.07.2017

    Retrospectiva săptămânii 16.07-22.07.2017

    Saber
    Guardian 2017 la final




    Saber Guardian 2017 (SG17), cel
    mai amplu exerciţiu militar NATO desfăşurat în România, a ajuns la final, a
    anunţat, vineri, ministerul Apărăriii de la Bucureşti. Potrivit acestuia, SG17 a demonstrat capacitatea de reacţie a ţărilor aliate
    într-un scenariu de apărare colectivă.     A fost o desfăşurare de forţe
    impresionantă, în România, Bulgaria şi Ungaria, după un scenariu fictiv în care
    peste 25.000 de militari, din 22 de ţări membre ale Alianţei cu peste 3.000 de
    mijloace tehnice, dintre care 90 de aeronave de luptă şi transport, au
    desfăşurat acţiuni militare pentru eliberarea unei porţiuni a teritoriului
    ocupate de o forţă ostilă. Gazde au fost mai multe baze militare româneşti
    printre care cele de Cincu, Mihail
    Kogălniceanu şi Capul Midia, din sud-est. Anterior, MAE de la Bucureşti a
    subliniat că exerciţiul, condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite în
    Europa, reprezintă o dovadă fermă de solidaritate, precum şi o confirmare a
    solidităţii relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic bilateral
    dintre România şi Statele Unite, care a aniversat luna aceasta 20 de ani de la
    lansare. Prezent la una din fazele exerciţiului, generalul ceh Petr Pavel, preşedintele
    Comitetului Militar al NATO a declarat că România este un aliat consecvent şi
    de încredere. El a apreciat contribuţia Bucureştiului la operaţiunile Alianţei
    şi a amintit că acesta este printre primii zece contributori la misiunea din
    Afganistan.



    Autonomie,
    regionalizare, descentralizare dar nu pe criterii etnice


    România are mare
    nevoie de creştere economică şi de modernizarea administraţiei, iar pentru
    aceasta sunt necesare descentralizarea, regionalizarea şi autonomia locală, dar
    nu pe criterii etnice, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a vizitat
    judeţele Covasna şi Harghita, din centrul ţării, cu
    populaţie majoritar maghiară. Şeful statului a explicat Cred că descentralizarea este
    obligatorie, fiindcă aleşii
    locali ştiu
    cel mai bine de ce are nevoie comunitatea şi trebuie să dispună de
    instrumentele necesare pentru a acţiona în interesul local. Regionalizarea este
    de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea
    administraţiei, pentru a fi mai eficientă în interesul cetăţeanului şi dacă
    duce la crearea de noi locuri de muncă, prin creştere economică. Autonomia
    locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit,
    fiindcă ar inhiba dezvoltarea.     Iohannis a făcut un apel la colaborare între românii şi maghiarii din
    judeţele Covasna şi Harghita. Preşedintele a afirmat că îl îngrijorează soarta tinerilor din aceste
    judeţe care nu vorbesc bine limba română şi care sunt, astfel, privaţi de
    oportunităţi pe piaţa muncii. Şeful statului a mai apreciat că intoleranţa şi
    respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de minorităţi
    sau majorităţi, duc la blocarea ţării în ansamblu. El a mai spus că, deşi au
    potenţial economic, mai ales în turism, judeţele Harghita şi Covasna atrag cu
    greu investiţii. Concentrată în Transilvania, comunitatea maghiară din
    România însumează circa 1,5 milioane de persoane. Principala sa formaţiune
    politica, UDMR, este prezentă neintrerupt, din 1990, în Parlamentul României
    post-comuniste şi a participat la numeroase guverne de coaliţie de la Bucureşti


    Campanie de vaccinare la nivel naţional


    România se confruntă cu cea mai gravă epidemie
    de rujeola din ultimii ani. De la declanşarea ei, în septembrie anul trecut şi
    până în prezent, s-au înregistrat peste 30 de decese şi 8 mii de îmbolnăviri.
    Din acest motov, autorităţile de la Bucureşti au lansat o campanie publica de
    informare pentru a-i convinge pe părinţi să îşi vaccineze copiii. Aceasta
    pentru că deşi vaccinarearămâne singura metodă de
    protejare în faţa rujeolei, rata imunizării a scăzut foarte mult. Temerile
    părinţilor sunt legate de eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea
    vaccinurile asupra celor mici, pe fundalul informaţiilor greşite în acest sens,
    susţine ministrul sănătăţii Florian Bodog. El a anunţat, că în curând, Guvernul
    va prezenta o Lege a vaccinării care va fi apoi trimisă spre dezbatere în
    Parlament. Conform proiectului, părinţii pot refuza vaccinarea copiilor, dar
    îşi vor asuma responsabilitatea pentru urmările acestui refuz. Legea va
    cuprinde, totodată, sancţiuni pentru toţi cei implicaţi în aprovizionarea şi
    administrarea vaccinurilor. Postul public Radio România s-a alăturat
    demersurilor de informare despre beneficiile vaccinării şi alocă spaţii pentru
    ştiri, reportaje şi emisiuni speciale pentru a atrage atenţia asupra pericolelor
    la care sunt expuşi copiii ai căror părinţi refuză vaccinarea, în condiţiile în
    care 180.000 de copii nu sunt imunizaţi împotriva rujeolei.



    O nouă conducere la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
    din România are o nouă conducere. Mirela Călugăreanu, fost director de
    Colectare în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti, a fost
    numită preşedinte al ANAF, după ce fostul ocupant al acestei funcţii a fost demis
    de premierul Mihai Tudose, care s-a arătat nemulţumit de activitatea Fiscului
    şi de slaba colectare de venituri la bugetul statului. Mirela Călugăreanu nu
    aparţine nici unei formaţiuni politice şi are 26 de ani de experienţă atât în
    activitatea de colectare a veniturilor, cât şi în administraţia publică.



    Programul
    Start Up Nation, un succes


    Programul Start-up
    Nation, prin care întreprinzătorii primesc un ajutor de 200.000 de lei de la
    statul român, este un succes. Bugetul pus în acest an la dispoziţia celor
    interesaţi este de 1,7 miliarde de lei, iar în program s-au înscris peste
    19.000 de planuri de afaceri, un număr dublu faţă de cel maxim care poate primi
    finanţare. Ministrul pentru mediul de afaceri, Ilan Laufer, a spus, după
    încheierea perioadei de înscrieri, că majoritatea solicitanţilor au sub 35 de
    ani. El a precizat că acordurile de finanţare pentru afacerile aprobate vor fi
    semnate în cel mult două săptămâni, iar o nouă sesiune a programului va fi
    programată anul viitor.

  • Autonomie, regionalizare, descentralizare

    Autonomie, regionalizare, descentralizare


    Autonomie, da! Regionalizare, da! Descentralizare, da! Dar niciodată pe criterii etnice! Este mesajul preşedintelui Klaus Iohannis adresat autorităţilor locale din aşa-zisul Ţinut Secuiesc, din plin centrul României. Teritoriul este format din judeţele Covasna şi Harghita – unde numărul maghiarilor este covârşitor în raport cu cel al românilor – şi o parte din judeţul Mureş.



    În Covasna şi Harghita, localităţile sunt gestionate, în majoritate, de aleşi ai Uniunii Democrate a Maghiarilor, care nu a fost absentă niciodată, în perioada post-comunistă, din Parlamentul de la Bucureşti şi care a făcut parte, ocazional, din diversele coaliţii care s-au succedat la guvernare. România a fost, întotdeauna, apreciată pentru preocuparea sa de a-şi proteja toate minorităţile etnice, care însumează circa 11% din totalul celor aproximativ 20 de milioane locuitori. Maghiarii constituie cea mai mare minoritate – adesea, însă, într-atât de nemulţumită de drepturile, altfel nenumărate, ce îi sunt acordate încât şi-ar dori, încurajată şi de la Budapesta, o autonomie etnică.



    Ar vedea în Ţinutul Secuiesc o regiune cu însemne proprii, un preşedinte, un guvern şi un Parlament, toate regionale. În vizită, marţi, în Covasna şi Harghita, preşedintele Klaus Iohannis a remarcat că, de prea multe ori, realităţile din cele două judeţe sunt interpretate într-o manieră care dezbină, care nu face decât să accentueze diferenţele şi să promoveze ostilitatea, intoleranţa şi respingerea celor de altă etnie, majoritari sau minoritari.



    Acestea sunt căi sigure pentru blocarea evoluţiei atât a comunităţilor, cât şi a ţării în ansamblu – a punctat Klaus Iohannis: “Cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleşii locali ştiu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea şi trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acţiona în interesul local. Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea administraţiei, pentru a fi mai eficientă în interesul cetăţeanului şi dacă duce la crearea de noi locuri de muncă, prin creştere economică. Autonomia locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea.”



    Potrivit şefului statului, judeţele Covasna şiHarghita au, de pildă, un potenţial de dezvoltare deosebit în turism. De aceea, autorităţile locale ar trebui să se implice mai mult în punerea în valoare a acestui domeniu. Din nou, Klaus Iohannis: “Sunt monumente istorice care oferă o coloratură aparte regiunii, sunt staţiuni balneoclimaterice de importanţă naţională, sunt rezerve de ape minerale care merită exploatate. Sunt multe zone folclorice şi etnografice care trebuie conservate, întrucât au o capacitate formidabilă de a atrage turişti români şi străini. De aceea, reprezentanţii autorităţilor publice locale trebuie să se implice şi mai mult în valorificarea acestui sector.” La o întâlnire cu aproximativ 300 de reprezentanţi locali din Covasna şi Harghita, lui Klaus Iohannis i s-a oferit drapelul Ţinutului Secuiesc. El a răspuns pe măsură: avea pregătit steagul românesc pe care l-a făcut, la rândul său, cadou.


  • Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04.2017

    Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04.2017

    Scandalul
    pensiilor private – decizii şi sancţiuni


    Autoritatea de Supraveghere Financiară din România a
    sancţionat, joi, NN, cel mai mare fond de pensii din ţară (administrate privat
    – Pilonul II), pentru transmiterea de informaţii menite să destabilizeze
    sistemul de pensii. Decizia a fost luată după ce, miercuri, NN a trimis un mail
    clienţilor săi în care îi avertiza asupra unei eventuale decizii de
    naţionalizare a fondurilor de pensii private. Liviu Dragnea, liderul PSD, la
    guvernare, şi presedinte al Camerei Deputaţilor a anunţat că Parlamentul de la
    Bucureşti va începe, în zilele următoare, procedurile pentru demiterea
    întregii conduceri a ASF. Ministerul Finanţelor neagă categoric scenariul
    naţionalizării pensiilor private.







    Fostul deputat
    român Sebastian Ghiţă reţinut de politişti sârbi la Belgard


    Fostul deputat român Sebastian Ghiţă, aflat pe lista celor mai căutate persoane
    date în urmărire internaţională, a fost localizat şi
    reţinut de poliţişti sărbi, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la Belgrad, după
    aproape patru luni de la dispariţia sa. Autorităţile române urmează să facă
    demersurile necesare pentru extrădarea omului de afaceri. În momentul
    depistării, el a prezentat pentru legitimare documente false care prezentau
    însemnele unui stat din Uniunea Europeană. Sebastian Ghiţă a dispărut pe 21
    decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională, după ce a încălcat
    termenii controlului judiciar. Pe 10 ianuarie, un complet de la Instanţa
    supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Ghiţă, fiind dat şi
    în urmărire internaţională, prin Interpol. Ghita este judecat in doua dosare de
    coruptie si urmarit penal in alte doua.



    Depunerea la Parlament a Legii salarizării unitare amânată

    Depunerea mult asteptatului proiect al legii
    salarizării unitare a bugetarilor în Parlamentul de la Bucureşti, pentru a fi
    dezbătut şi adoptat, a fost
    amanata. Liderul PSD, Liviu Dragnea, care este si presedintele Camerei
    Deputatilor a precizat ca proiectul va fi in dezbatere publica si saptamana
    aceasta. Documentul prevede creşterea veniturilor lunare, în următorii cinci
    ani, cu peste 50% în medie, iar în total, creşterile salariale vor fi de 32 de
    miliarde de lei (peste 7 miliarde de
    euro). Premierul
    Sorin Grindeanu a anunţat că discuţiile cu sindicatele şi cu instituţiile
    vizate vor continua, însă, în Parlament, pentru a scurta timpul de adoptare a
    legii. Documentul care ar trebui sa intre în vigoare la 1 iulie, vizează toate
    instituţiile publice, mai puţin BNR şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.
    Primele creşteri salariale vizează personalul militar şi poliţiştii. Pentru
    celelalte categorii de bugetari, salariile vor începe să crească de la 1
    ianuarie, anul viitor. Cel mai mare salariu din sistemul public îl va avea
    preşedintele şi va fi echivalentul a 12 salarii minime pe economie. Salariile
    celor mai înalţi demnitari vor scădea, dar cresc cele ale parlamentarilor,
    judecătorilor şi procurorilor.



    Proiectul legii vaccinării in Romania
    a fost publicat

    Ministerul roman al Sănătăţii a facut public, marti,
    proiectul Legii vaccinării. Acesta prevede înfiinţarea unor comisii judeţene de
    vaccinare, care vor putea interveni în cazul în care părinţii refuză schema obligatorie
    de imunizare. Ministrul de profil, Florian Bodog, a precizat ca, în
    urma dezbaterii publice si a celei parlamentare, in proiectul de lege va fi
    introdus un capitol care să prevadă sanctiuni.El a precizat că ministerul îşi va asuma
    tratamentul reacţiilor adverse ale vaccinării. Ministerul
    a anuntat ca 21 de persoane si-au pierdut viata din cauza rujeolei in Romania.
    Din septembrie anul trecut, circa patru mii de cazuri au fost inregistrate,
    potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor
    Transmisibile. Pentru a limita extinderea rujeolei, autorităţile sanitare
    continua campania de vaccinare a copiilor cu vârste cuprinse între 9 luni şi 9
    ani.




    Strategia de descentralizare a Romaniei, adoptata de Guvern

    Executivul de la Bucuresti a adoptat, miercuri,
    strategia de descentralizare a Romaniei. Vicepremierul Sevil Shhaideh a
    precizat ca in următoarele trei luni, toate ministerele vor efectua analize de
    impact ale strategiei de descentralizare, iar în maximum şapte luni se vor
    adopta legile sectoriale cu care se va opera descentralizarea. Domeniile
    incluse în acest proces sunt: agricultura, cultura, turismul, mediul,
    sănătatea, educaţia-activităţi extraşcolare, tineret şi sport. Obiectivul
    general asumat în strategie este transferarea de noi competenţe, cu excepţia
    celor de inspecţie şi control, la nivelul autorităţilor locale – primării, consilii locale şi judeţene – o
    mare parte dintre acestea fiind exercitate, acum, de direcţiile descentralizate
    ale ministerelor.



    Aglomeraţie în vămile din Romania

    Traficul s-a aglomerat
    în vămile României, după intrarea în vigoare, pe 7 aprilie, a unui nou
    regulament european care înăspreşte controalele la frontiere şi în contextul
    Sărbătorilor Pascale. Timpul de asteptare in vami variaza de la 60 de minute la
    10 ore, cele mai aglomerate fiind cele din nord-vestul tarii. Autorităţile
    încearcă să găsească un echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa
    traficului si recomanda sa utilizeze toate punctele de frontiera. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care se
    deplasează în străinătate în perioada Sărbătorilor Pascale, Ministerul de
    Externe a pus la dispoziţia acestora un Ghid de calatorie. El contine recomandări utile, informatii de
    interes pentru cele mai frecventate destinatii turistice din acesta perioada,
    dar si informaţii care pot ajuta cetăţenii români să evite eventualele situaţii
    neplăcute ce pot apărea pe perioada vacanţei sau a concediului lor în
    străinătate.



  • Jurnal românesc – 25.11.2015

    Jurnal românesc – 25.11.2015

    Cota standard de TVA din
    România este printre cele mai mari la nivel global şi va rămâne situată în
    prima cincime a clasamentului global chiar şi după reducerea de la 1 ianuarie, de la 24% la 20% – arată un studiu al unei cunmoscute
    companii internaţionale de consultanţă. În prezent, România se află în topul
    primelor zece ţări la nivel global din perspectiva TVA, cu 24%, pe primul loc
    clasându-se Ungaria, cu 27%. La polul opus, cota unică de impozit pe profit,
    respectiv impozit pe venit, de 16%, plasează România în grupul ţărilor cu cel
    mai redus nivel de impozitare, mai precis în ultima cincime a clasamentului.




    România va reuşi să se menţină în ţinta de
    deficit de sub 3%, a declarat premierul Dacian Cioloş. El a mai spus că
    intenţionează să păstreze în bugetul pe 2016 măsurile din Codul fiscal, iar,
    dacă va fi posibil, majorările
    salariale din Sănătate şi Educaţie, dar şi recenta creştere de 10 procente
    pentru restul bugetarilor. Premierul român a precizat că bugetul pe anul
    următor trebuie adoptat pană pe 11 decembrie, iar ulterior va fi
    trimis la Parlament.




    În România, Trenul Regal va efectua, în mod
    simbolic, itinerariul Trenului Aducerii Aminte pe 1 decembrie, cu
    ocazia Zilei Naţionale. Familia regală va călători pe traseul Turnu Severin -
    Bucureşti, în semn de omagiu adus regelui Carol I, la 150 de ani de la venirea
    acestuia în ţară.Pe 8 mai 1866, principele Carol punea piciorul pe pământ
    românesc, la Turnu Severin. Pe 10 mai, principele suveran intra în Bucureşti,
    iar pe 29 iunie era adoptată Constituţia României. Anul acesta,
    principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu, însoţiţi de principesa
    Maria, vor parcurge cu Trenul Regal judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Dâmboviţa,
    încheind călătoria în capitală. Familia
    regală va participa la întâlniri cu autorităţi locale, cu oameni de cultură şi
    artă, precum şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii din judeţul Mehedinţi.




    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea
    şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, care
    prevede înscrierea gratuită a certificatelor de stare civilă pentru minorii
    români aflaţi în străinătate sub o formă de protecţie specială. Actul normativ
    abilitează misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din
    străinătate ca, în situaţii temeinic justificate, pentru minorii cetăţeni
    români aflaţi în străinătate sub o formă de protecţie specială dispusă de
    autorităţile locale competente să poată înscrie, cu titlu gratuit,
    certificatele de stare civilă străine ale acestor copii în registrele de stare
    civilă române, la solicitarea autorităţilor străine competente sau, după caz, a
    autorităţilor române cu atribuţii
    în materie de protecţie a copiilor, în scopul reglementării situaţiei juridice
    a minorilor.




    Vicepremierul şi ministru al
    Dezoltării, Vasile Dâncu, a anunţat că în luna decembrie va lansa în dezbatere
    publică strategia de descentralizare administrativă a României. El a precizat că
    trebuie observate care sunt deficitele de dezvoltare între judeţe şi cum pot fi
    suplimentare resursele necesare. Vasile
    Dîncu a apreciat că, în acest moment, împărţirea pe regiuni a ţării nu este cea
    mai fericită, iar acest lucru va fi discutat după descentralizare, arătând că
    pentru modificarea acestora este nevoie de consens pentru revizuirea
    Constituţiei.

  • Cum ar fi trebuit să arate descentralizarea

    Cum ar fi trebuit să arate descentralizarea

    Prevederi neclare, probleme serioase de tehnică legislativă şi reglementări contradictorii. Acestea sunt câteva dintre argumentele pentru care Curtea Constituţională a României a declarat Legea descentralizării ca fiind neconstituţională.



    Proiectul de lege privind descentralizarea, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament în noiembrie 2013, era considerat un pas premergator regionalizarii administrative.



    De altfel, regionalizarea a fost anunţată ca fiind unul dintre cele mai ample proiecte din perioada postcomunistă a României. Mai multe domenii-cheie sunt vizate de descentralizare. Printre acestea se regăsesc agricultura, învăţământul, cultura, sănătatea, turismul şi domeniul tineretului şi sportului. În acelaşi timp, poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile ar fi rămas în structurile centrale.



    Vicepremierul social-democrat Liviu Dragnea preciza, anul trecut, că, potrivit proiectului, instituţiile aflate în directa administrare sau finanţare a puterii centrale vor trece către consiliile judeţene sau locale, iar angajaţii îşi vor păstra neafectat nivelul de salarizare.



    Nemulţumită de proiectul Legii descentralizării, opoziţia democrat-liberală a sesizat Curtea Constituţională, susţinând că acesta încalcă articolul care consacră unitatea statului român şi că legea ar permite transferul de proprietate între unităţile administrativ-teritoriale fără hotărâre de Guvern.



    In acelaşi timp, PDL a reclamat faptul că procedura angajării răspunderii de către Guvern pentru Legea descentralizării este neconstituţională.



    În motivarea judecatorilor Curtii care au declarat neconstitutionala Legea, se arată că există prea multe neclarităţi, sunt stabilite termene prea scurte şi, în plus, nu există studii de impact. De asemenea, argumentează Curtea, nu este reglementat foarte clar modul în care se face finanţarea instituţiilor descentralizate. La capitolul Agricultură şi dezvoltare rurală, CCR susţine că sunt ambigue măsurile de descentralizare operate în domeniul dezvoltării rurale. Ca urmare a reorganizării direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, descentralizarea vizează numai aceste direcţii, nu şi componenta lor iniţială de dezvoltare rurală, care, în prezent, este o structură în cadrul Ministerului Agriculturii. In ceea ce priveşte turismul, sunt neclarităţi în privinţa instituţiilor care trebuie să autorizeze funcţionarea pensiunilor, respectiv a structurilor de primire turistică şi a unităţilor de alimentaţie publică situate în unităţile administrativ-teritoriale şi în staţiuni turistice.

  • Descentralizare şi regionalizare

    Descentralizare şi regionalizare

    Executivul de la Bucureşti îşi va angaja, marţi, răspunderea în faţa Parlamentului pentru proiectul de lege privind descentralizarea — document aprobat pe 14 noiembrie şi trimis Legislativului pentru ca parlamentarii să poată depune amendamente. Este a doua oară când Guvernul Ponta îşi angajează răspunderea pe un proiect de lege, în aprilie Executivul apelând la aceeaşi procedură pentru legea retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist.



    Şapte domenii cheie sunt vizate de descentralizare – agricultura, învăţământul, cultura, sănătatea, mediul, turismul şi domeniul tineretului şi sportului. Conform proiectului, instituţiile care sunt acum în directa administrare sau finanţare a puterii centrale vor trece către consiliile judeţene sau locale, iar actualii angajaţi îşi vor păstra neafectat nivelul de salarizare, spune vicepremierul social-democrat Liviu Dragnea: Cei care lucrau până acum în instituţii deconcentrate care erau în subordinea ministerelor pleacă cu toate drepturile pe care le au în acest moment la instituţiile descentralizate care vor fi în subordinea autorităţilor locale.”



    În acelaşi timp, poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile vor rămâne în structurile centrale. Odată cu acest transfer se mută şi proprietatea imobilă, în speţă terenuri şi construcţii. Consiliile judeţene sau locale vor stabili, în multe cazuri, regulamentul de organizare şi numărul de posturi al instituţiilor sau al direcţiilor primite. Puterea centrală va păstra, în schimb, controlul în privinţa metodologiilor, politicilor sau verificării calitative a activităţilor întreprinse.



    Din opoziţie, democrat-liberalii au anunţat că intenţionează să conteste la Curtea Constituţională proiectul de lege privind descentralizarea pentru că, susţin ei, începerea procedurilor de asumare s-a făcut neregulamentar. Deputatul PD-L Mircea Toader: Am solicitat un termen mai mare pentru depunerea amendamentelor. De asemenea, această procedură de asumare a început cu stângul deoarece nu a existat cvorum la birourile reunite.”



    Pe fond, UDMR, tot în opoziţie, susţine descentralizarea. Preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor: Noi în 23 de ani am spus de fiecare dată că e nevoie de descentralizare, e nevoie de aplicarea principiului subsidiarităţii. Trebuie să ducem deciziile mai aproape de comunităţile locale.” Kelemen Hunor a precizat, însă, că UDMR are totuşi nişte amendamente la proiectul guvernului.

  • Responsabilitate guvernamentală pentru Legea descentrallizării

    Responsabilitate guvernamentală pentru Legea descentrallizării

    Despre descentralizare se vorbeşte, în România, de mai mult timp. Anunţat de către autorităţile de la Bucureşti ca unul dintre cele mai mari proiecte de după căderea comunismului, proiectul descentralizării, care transferă atribuţii ministeriale autorităţilor din judeţe, a fost aprobat, în cele din urmă, de Executiv. Si pentru a nu lăsa loc posibilităţii operării unor modificări prin dezbaterea parlamentarilor, Guvernul a anunţat că-şi va asuma răspunderea în Legislativ săptămâna viitoare. Iar 1 ianuarie 2014 este data la care premierul Victor Ponta doreşte ca legea referitoare la descentralizare să intre în vigoare.



    Sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul sunt câteva dintre domeniile ale căror competenţe şi atribuţii se vor descentraliza, odată cu implementarea legii. De asemenea, actul normativ prevede că vor trece în administrare locală şi autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare, precum şi instituţiile cu atribuţii teritoriale în ceea ce priveşte pescuitul. În privinţa plajelor, va fi transferat doar dreptul de administrare al acestora, urmând să rămână în proprietatea publică a statului.



    Pe de altă parte, Poliţia şi agenţiile de prestaţii sociale nu vor intra în procesul de descentralizare şi nu vor fi transferate autorităţilor locale nici porturile sau clădirile cinematografelor.



    Era de aşteptat ca un proiect de o asemenea amploare să implice numeroase costuri, însă vicepremierul Liviu Dragnea, care numeşte descentralizarea un pact ferm de rupere a României de comunism, susţine că procesul nu presupune cheltuieli în plus.



    “Prin aceste proces de descentralizare, aproximativ 14.000 de oameni vor lucra în instituţiile descentralizate, adică cei care lucrau, până acum, în instituţii deconcentrate, care erau în subordinea ministerelor, pleacă cu toate drepturile pe care le au în acest moment la instituţiile descentralizate, care vor fi în subordinea autorităţilor locale.”



    Opoziţia, însă, nu vede cu ochi buni acest mega proiect susţinut de puterea social-liberală şi acuză modul de adoptare a actului normativ, adică asumarea în Parlament. Aplicarea proiectului va aduce o politizare la nivel local, avertizează democrat-liberalii care îşi doresc o dezbatere parlamentara şi cer chiar un pact naţional, la care să participe toate partidele politice, societatea civilă şi mediul academic. Ei critică procesul de descentralizare, despre care spun că nu este una reală. De asemenea, in opinia lor, un alt dezavantaj al descentralizarii anunţate de Guvern, este acela al împovărării bugetelor locale.

  • Cum se desenează o hartă

    Cum se desenează o hartă


    Tema regionalizării este una recurentă în România ultimilor ani, clasa politică în ansamblul ei susţinând ideea, argumentată, în principal, prin beneficiile legate de accesarea fondurilor europene. Delimitarea regiunilor este cea care a făcut ca procesul să treneze. Importanta minoritate maghiară, concentrată în centrul ţării, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, şi-ar dori să constituie o regiune, dar decidenţii de la Bucureşti reafirmă că, în România, regionalizarea pe criterii etnice este exclusă.




    Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat, recent, începerea procesului de elaborare a cadrului legal necesar proiectului de descentralizare-regionalizare administrativa. Potrivit lui Dragnea, care va conduce şi comitetul interministerial care va prelua analizele, studiile şi rapoartele Consiliului Consultativ – format din experţi, politicieni, membri ai administraţiei locale şi reprezentanţi ai societăţii civile — proiectul ar urma să fie disponibil la 1 iulie şi are la bază structura celor opt regiuni de dezvoltare regională, formată în 2007. Directorul general al uneia dintre acestea, Simion Creţu, se aşteaptă, însă, ca demersul să se întindă pe o perioadă mai lungă: Acest proces de regionalizare, din punctul meu de vedere, nu se va finaliza în doi ani. Este un calendar mai lung de timp, care trebuie parcurs astfel încât să rezulte nişte regiuni administrative care să funcţioneze deplin. Probleme vor fi peste tot, probleme vor fi cu stabilirea acelor reşedinţe administrative şi restul reşedinţelor care se constituie în regiune, modul în care practic se va conduce regiunea pe această perioadă interimară, care înseamnă 2014 – 2016, până la viitoarele alegeri locale, în care, probabil, se vor face şi alegerile regionale.” Simion Creţu pledează, în acelaşi timp, pentru o largă consultare, care să asigure succesul unui astfel de demers.




    Părerea este împărtăşită şi de Diana Iancu, doctor în ştiinţe administrative, cu specializare în Guvernanţa multinivel, care, într-un interviu pentru Radio România, a insistat asupra importanţei ca factorii implicaţi în elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric să nu-l piardă din vedere pe cel care ar trebui să fie principalul beneficiar al reformei – cetăţeanul. Diana Iancu: Regionalizarea, în momentul acesta, aşa cum apare în discuţia Guvernului, este mai degrabă privită ca o soluţie tehnică. Mi se pare că poate ar fi cazul să începem să discutăm mai mult despre valoarea adăugată a unui asemenea tip de guvernare, mai apropiată de cetăţean. Dincolo de aspectele legate de cine are competenţă asupra cărui domeniu, cine are rol sau nu în multiplicarea sau, eventual, în atragerea fondurilor europene, cred că o întrebare foarte importantă trebuie să fie – cine poartă responsabilitatea în faţa cetăţenilor? Cetăţenii se pot întreba deschis: cine, până la urmă, va fi responsabil, dacă lucrurile nu merg bine?.”




    Principiile de reorganizare administrativă, aprobate de guvern, prevăd că viitoarele regiuni vor avea câte un consiliu şi un preşedinte, desemnaţi prin vot popular, care vor gestiona bugete locale, bani europeni şi fonduri de la guvern, cu competenţe sporite faţă de actualele autorităţi judeţene. Numărul, configuraţia şi modul de funcţionare a noilor entităţi teritoriale ar urma să fie definitivate pe baza unor consultări publice, în acelaşi timp menţinându-se şi judeţele care configurează în prezent România. Nu există riscul ca structura administrativă să se supraîncarce, în loc să simplifice lucrurile? Din nou, Diana Iancu: Există întotdeauna o asemenea temere. Cel puţin, în momentul acesta, în interiorul UE există foarte multe demersuri mai degrabă de recentralizare decât descentralizare, se discută din ce în ce mai des de aranjamente intermunicipale, interteritoriale, grupări teritoriale care uneori transced graniţele naţionale, dar există în egală măsură şi alt fel de cazuri. De exemplu, cazul Slovaciei, unde în momentul acesta avem o fragmentare teritorială extraordinară şi, dacă ne uităm la felul în care se dezvoltă economic Slovacia, pare-se că acolo o să fie o soluţie posibilă de succes. Despre asta este vorba. Fragmentăm foarte mult şi întrebarea este în ce măsură nu se vor suprapune competenţele, pe de o parte şi, pe de altă parte, se va îngreuna şirul rezolvării problemelor.” Diana Iancu a amintit şi alte modelele europene spre care România ar putea să-şi îndrepte atenţia: În momentul în care discutăm despre modele de bună practică, există nişte norme generale, există un principiu fundamental, după părerea mea, guvernarea trebuie să se întâmple cât mai aproape de cetăţean. Mă uit, de exemplu, la reformele teritoriale pe care le-a întreprins Danemarca sau la grupul de aranjamente pe care le are Suedia, mă uit, de asemenea, şi la felul în care funcţionează într-o manieră mai centralizată decât, poate, ar fi considerat de unii, Olanda. Cehia are un model foarte interesant de guvernare multinivel sau guvernanţă multinivel.”




    Sunt doar câteva exemple de unde Bucureştiul ar putea să obţină informaţii legate de funcţionarea regiunilor, informaţii pe care să le transpună apoi ţinând cont de specificul de comunitate din România şi de aşteptările vizavi de reformă.