Tag: descoperire

  • Descoperire majoră făcută de NASA

    Descoperire majoră făcută de NASA


    NASA a anunţat că a făcut o descoperire majoră – în jurul unei stele îndepărtate, a descoperit planete care ar putea susţine viaţa. Cele şapte exoplanete alcătuiesc un sistem cu o vechime de cel puţin un miliard de ani, care orbitează în jurul stelei Trappist-1 – o stea rece, cu densitate scăzută, aflată la o distanţă de 40 de ani-lumină faţă de Terra, în constelaţia Vărsătorului. Steaua are un diametru de aproximativ 8% din cel al Soarelui, iar, potrivit cercetătorilor implicaţi în proiect, proximitatea acestui sistem şi mărimea considerabilă a celor şapte exoplanete în raport cu dimensiunea stelei Trappist-1 fac din noua formaţiune cerească o ţintă perfectă pentru cercetări ulterioare. ,,Trappist-1 ne oferă o şansă unică de a studia în anii următori atmosfera planetelor de mărimea Terrei, a precizat Nikole Lewis, astronom din cadrul Space Telescope Science din Baltimore, Statele Unite ale Americii.



    Jurnalistul de ştiinţă Alexandru Mironov despre semnificaţia acestui moment: “Este un moment pe care îl aştepta lumea ştiinţei, dar şi lumea imaginaţiei – şi anume o demonstraţie că Universul este cam acelaşi peste tot. Adică, cu stele, cu planete care se învârt în jurul stelelor, cu planete care au diverse dimensiuni, revoluţionând în jurul unor stele de diverse dimensiuni şi că multe dintre ele pot fi apropiate Pământului din punct de vedere al caracteristicilor, al posibilităţilor de dezvoltare a vieţii. Deci, este un moment în care începem să ne punem problema dacă nu cumva în viitor urmaşii noştri cu adevărat vor încerca să facă pasul dincolo de sistemul solar. În acelaşi timp, însă, este un moment care schimbă mentalitatea societăţii umane. Pentru că, dacă putem începe să gândim mai departe de sistemul solar, trebuie să facem cu adevărat pasul aici, în sistemul solar. Gândiţi-vă că la doar câţiva ani de acum înainte, 15-20 de ani, oamenii vor fi pus piciorul pe planeta Marte şi vor începe colonizarea planetei. De asemenea, vor începe, reîncepe călătoriile spre Lună şi aventurile economice care ne aşteaptă acolo. Descoperirea nu are un efect economic imediat, dar, cum vă spuneam, schimbarea de mentalitate este categorică după asta. Nimeni nu mai poate crede de acum înainte că Pământul este unic în Univers. Universul este cel din ecuaţiile matematicienilor, astrofizicienilor şi specialiştilor în cosmologie.”



    Având în vedere densităţile planetelor, acestea par a fi stâncoase, spun specialiştii, amintind că pe Pământ apa este elementul esenţial pentru viaţă şi acesta este şi motivul pentru care cercetările încep de la acest punct. Experţii, care cataloghează descoperirea drept o piesă semnificativă de puzzle atunci când se vorbeşte despre medii care ar putea susţine viaţa, vor determina dacă planetele sunt bogate în apă şi dacă aceasta se află şi în stare lichidă la suprafaţă. Deocamdată, ceea ce se ştie este că exoplanetele se află la distanţa ideală de stea pentru a avea apă în stare lichidă, trei dintre acestea fiind potenţial locuibile.



    Alexandru Mironov: “Este o cercetare pe care NASA n-a strigat-o către public, să spun aşa, dar e clar că şi-au împărţit cerul în parcele, astronomii care lucrează în Atacama, în Chile, şi studiază diversele părţi promiţătoare. Ei bine, la 40 de ani-lumină, o stea are aceste caracteristici, cu posibilităţi mari ca dintre cele şapte planete, cum spuneam, trei să fie promiţătoare pentru viaţă. Ce fel de viaţă nu ştim, categoric, însă, pe bază de carbon, asta e afirmaţia mea.” Prima exoplanetă – 51 Pegasi B – a fost descoperită în 1995 de astronomii elveţieni. De atunci, potrivit NASA, până acum a fost confirmată existenţa altor 3.500 de exoplanete în Univers. Chiar şi anul trecut a fost descoperită o planetă similară Terrei în galaxia Proxima Centauri, ceva mai aproape, la 4,24 de ani-lumină. Ce este special de această dată? Este pentru prima oară când sunt descoperite atât de multe planete de talia Pământului care orbitează în jurul aceleiaşi stele.



    La ce să ne aşteptăm de acum înainte? Din nou, Alexandru Mironov: “Trebuie să ne aşteptăm la evenimente absolut extraordinare. Să nu uităm că în urmă cu vreo şase luni s-a ştampilat, ca să spun aşa, ideea că undele gravitaţionale există şi au fost sesizate de sistemul numit LIGO, american. Or, asta înseamnă capacitatea de a construi noi telescoape folosind acest efect al deconspirării gravitaţiei, ca să spun aşa. Asta înseamnă o altă posibilitate de a privi în univers, pe lângă lumină, pe lângă infraroşu, raze X şi gamma. Ştim multe despre Univers, putem afla mult mai multe, ne-am înarmat cu aparatură care se învârte în jurul Pământului, care se află pe Lună, care se află pe Marte şi în jurul planetei Marte. Ştim tot mai multe, suntem o specie Homo sapiens care se transformă încet în specia Homo cosmicus.” Oricum, părerea generală este că evenimentul ne aduce mai aproape de un răspuns la întrebarea “Suntem sau nu singuri în Univers?”




  • O nouă fereastră către cunoaşterea Universului

    O nouă fereastră către cunoaşterea Universului

    În
    urmă cu 100 de ani, Albert Einstein vorbea de perturbări ale spaţiului şi
    timpului produse de deplasarea unor obiecte cu masă foarte mare şi emitea ipoteza conform căreia în Univers ar
    exista unde gravitaţionale, care îl străbat de la un capăt la celălalt. Teoria
    cunoscutului fizician nu a putut fi demostrată până de curând de oamenii de
    ştiinţă, însă, recent, o echipă de cercetători americani a anunţat că a
    detectat direct unde gravitaţionale. Acestea au o structură asemănătoare
    cu cea a luminii. Ele sunt un tip de radiaţii electromagnetice, doar că
    ondulaţiie lor sunt, de fapt, spaţiul şi timpul pe care le cunoaştem cu toţii.
    Putem face următoarea comparaţie: dacă punem în mişcare particule încărcate
    electric, obţinem lumină, dar, în momentul în care punem în mişcare mase
    întregi de materie, obţinem unde gravitaţionale
    , a explicat
    astrofizicianul NASA, Ira Thorpe. Detectarea directă survine după un eveniment
    cosmic violent: două găuri negre, una de 35 şi alta de 30 de ori mai mare decât
    Soarele, au fuzionat la peste un miliard de ani-lumină depărtare de noi. În
    ultimele momente, acestea s-au rotit una în jurul celeilalte de câteva zeci de
    ori pe secundă, fiecare având jumătate din viteza luminii când s-au ciocnit, au
    explicat astrofizicienii.

    Jurnalistul de ştiinţă, Alexandru Mironov: Este un eveniment pur si simplu
    epocal. E un moment de istorie echivalent cu descoperirea bosonului Higgs, particula care dă masă oricărei substanţe. Toată lumea ştie că dacă arunci o
    minge în sus, mingea cade înapoi la pământ, deja am învăţat la şcoală că Luna
    se învarte în jurul Pământului, Pământul în jurul Soarelui, toate acestea
    înseamnă atracţie gravitaţională. Care se exercita cum, era întrebarea?
    Probabil prin unde gravitaţionale, probabil că există nişte particule, aşa cum
    lumina are niste fotoni – bucăţele mici de lumină, probabil că există ceva
    numit graviton, au presupus savanţii, şi într-o zi îl vom prinde şi îl vom
    demasca. Pentru asta s-au construit aparate speciale, interferometre cu
    laser, numite LIGO, şi care practic înseamnă două raze laser perpendiculare,
    echilibrate şi calibrate încât să nu fie mişcate de nimic. Razele acestea
    aşteaptă, sunt o capcană pentru undele gravitaţionale care eventual s-ar
    manifesta undeva. Ei, s-a întâmplat că s-au manifestat la miliarde de
    ani-lumină de noi, a fost o concentrare de materie şi energie atât de mare
    încât a zguduit această textură a Universului şi a ajuns până la noi mişcarea,
    seismul acesta al undelor gravitaţionale.

    După
    descoperirea, acum câţiva ani, a particulei lui Dumnezeu,
    comunitatea ştiinţifică consideră drept o reuşită extraordinară descoperirea
    experimentală de acum. Oamenii de ştiinţă au transformat semnalul detectat în
    unde radio şi au putut asculta astfel sunetul produs de ciocnirea a două găuri
    negre.

    De la Washington, corespondentul Radio România, Doina Saiciuc: Descoperirea undelor gravitaţionale
    deschide o nouă uşă pentru observarea Universului. Este ca şi cum ar transforma
    un film mut într-unul vorbit, întrucât aceste unde sunt însuşi sunetul
    Universului. Până în acest moment am avut privirea pe cer, dar nu i-am
    putut asculta muzica – a spus astrofizicianul Szabolcs Marka, de la
    Universitatea Columbia din New York, unul dintre membrii echipei care a făcut
    descoperirea.
    Cerurile nu vor mai fi niciodată aceleaşi – a mai spus el. La 14
    septembrie 2015, ora 5:51 a coastei de est americane, detectorii Laser Interferometer
    Gravitational-Wave Observatory – LIGO, situaţi în Livingston, statul Louisiana,
    şi Hanford, statul Washington, măsurau undele provocate în structura spaţiu -
    timp, undele gravitaţionale, care ajungeau la globul pământesc de la un
    eveniment cataclismic întâmplat departe, departe în Univers.
    Decenii întregi de
    cercetări făcute în întreaga lume de mii de oameni de ştiinţă, cu sprijinul
    LIGO de la National Science Foundation a SUA au culminat cu istorica
    descoperire.

    De la Bucureşti, Alexandru Mironov aminteşte că Einstein a
    spus că va veni momentul, atunci când evoluţia fizicii o va permite, când vor
    putea fi pipăite practic undele gravitaţionale: Eu
    cred că se poate vorbi despre un nou uriaş pas pe care îl face acest biped de
    uriaşă perspectivă care este Homo Sapiens. Deodată suntem în altă parte în ceea
    ce priveşte cunoaşterea lumii. Creierul e capabil să înţeleagă felul în care
    ticăie maşinăria asta a Universului. Undele gravitaţionale sunt chiar cheia
    cheilor întâmplărilor din fizica Universului.

    Ce aşteptăm de la descoperirea asta?
    Aşteptăm momentul în
    care inginerii să apară în spatele fizicienilor şi, la fel cum s-a întâmplat cu
    mecanica cuantică, să utilizeze descoperirile din domeniul undelor
    gravitaţionale pentru construirea, de pildă, a unui telescop gravitaţional,
    capabil să citească întâmplări care se petrec în materie şi în energia
    uriaşului Cosmos la orice distanţă, oricând, de-a lungul celor 13,8 miliarde de
    ani-lumină cât are casa noastră, Universul
    , mai spune Alexandru Mironov.

  • Uriaş zăcământ de gaze, pe platforma Mării Negre

    Uriaş zăcământ de gaze, pe platforma Mării Negre

    Descoperirea, extrem de
    importantă, din Marea Neagră a făcut, deja, multe valuri în România. După lucrări de explorare efectuate
    în apele teritoriale româneşti începând
    din 2011, consorţiul format din companiile rusească Lukoil Overseas, deţinută
    de grupul Lukoil, americană PanAtlantic şi românească Romgaz a localizat
    un zăcământ de gaze naturale cu un volum estimat la circa 30 de miliarde de
    metri cubi. Cifra este preliminară, în aşteptarea forajului de evaluare. Dacă
    volumul zăcământului este confirmat, procesarea
    lui ar putea dura cel puţin 7 ani şi ar presupune investiţii, foarte probabil,
    de ordinul miliardelor de dolari. Directorul general adjunct de la Romgaz şi
    director explorare-producţie, Dumitru Rotar, a declarat, pentru Radio România,
    că întreaga cantitate de gaze ar putea acoperi necesarul României pe 3 ani, dacă
    ar fi asigurat integral din această sursă, în condiţiile în care consumul anual
    este de 11 miliarde de metri cubi.

    Dumitru Rotar: Probabil, nu mai
    devreme de 7 ani de zile, aceste rezerve vor putea să ajungă în casele cetăţenilor
    români.
    În momentul în care îl
    vom pune în exploatare, o să ne folosim de cele 30 de miliarde de metri cubi
    timp de 10, poate 15 ani. Aşa, statistic, putem să luăm mărimea zăcământului şi
    să o împărţim la cererea anuală din acest moment din România şi să afirmăm că
    reprezintă consumul ţării pe 3 ani de zile.


    S-ar putea bucura românii că preţul la gaze va scădea? Pentru moment, e
    prematur!

    Din nou, directorul general adjunct de la Romgaz, Dumitru Rotar: Pentru bugetul de stat, în momentul în care se introduc rezervele în
    exploatare înseamnă venituri. Pentru cetăţeanul de rând înseamnă siguranţă în
    furnizarea de gaze naturale. Despre preţ, m-aş hazarda să fac afirmaţii despre
    ce o să fie peste 10 ani.

    Perimetrul unde a fost descoperit zăcământul de circa 30
    de miliarde de metri cubi se află în zona de platou
    continental al Mării Negre pe care România a câştigat-o în 2009, la Haga, în
    defavoarea Ucrainei. În urma litigiului dintre Bucureşti şi Kiev, statul român
    a obţinut 9.700 de kilometri pătraţi, al căror potenţial – potrivit
    specialiştilor – este uriaş. Acum trei an, tot acolo, OMV Petrom şi Exxon
    Mobile au anunţat o altă descoperire semnificativă, estimările preliminare plasând
    zăcământul respectiv de gaze până la 84 de miliarde de metri cubi.

    Nu puţini
    sunt cei care cred că zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră pot asigura
    independenţa României şi a altor state de gazele ruseşti. În România, de altfel, necesarul intern este aproape integral acoperit de
    OMV Petrom şi de Romgaz.