Radio România Internațional

Tag: desecretizare

  • SRI desecretizeadză documenti ali Revoluţie

    SRI desecretizeadză documenti ali Revoluţie

    La 33 di ani di la Revoluţia anticomunistă, Serviciul Român di Informaţii (SRI) dsecretiză tuti documentele ţi li avea tu ligătură cu aesta. Suntu dosarele ti implicarea a cadrilor fostei Securitati tru evenimentele ditu andreu 1989. Easti zborlu ti 13 volume ţi conţănu copii a născăntoru frăndză di arhivă, corespondenţă, situaţii şi note adrati di fosta Securitate. Unu ditu volume ari mesajili şi comunicărli pi cari Securitatea li dimăndă cătă Televiziunea Română, cari fu unu ditu punctele centrali ali revoluţie. Ti exemplu, tru unu ditu mesaje, cadrili a fostăllei Securitati şi spunea, atumţea, andrupămintulu ti surparea a regimlui Ceauşescu. Mesajlu nu agiumsi ama vărnăoară tru public, ama ofiţerllii a fostăllei Securitati spunea că eara hăzări s-yină personal, ma s-eara ananghi, la radio şi televiziune tra s’ndrupască.


    Directorlu SRI, Eduard Hellvig, aduţi aminti că, ti amărtie, milioane di români nică aşteaptă averlu ti evenimentele ţi s’feaţiră tru andreu 1989 tra s’ncllidă unăoară ti totna unu ditu capitolili nai ma criminali a comunismului românescu. Şi prezidentulu Klaus Iohannis spusi că niadrareaa-a actului di justiţie tu ligătură cu crimili fapti tru kirolu a Revoluţiillei armâne un punctu nevralgic a societatillei a noastre şi nu faţi că maş s’armănă cu durerea şi nvirinarea. Tru veară, dosarlu ali Revoluţie, tru cari fostul prezidentu Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi genearalu (rtr.) Iosif Rus, fost şef ali Aviaţiei Militară suntu stipsiţ că featiră născănti infracţiuni contra a uminitatillei, fu pitricutu diznău la Instanța Supremă. Iniţial, dosarlu eara pitricutu la Instanţa supremă tru 2019, ama giudicătorlli ălu pitricură la Parchetlu Militar ti remedierea ma multi probleme ditu rechizitoriu.


    Procurorlli militari spunu că gruparea ţi eara anvărliga di Ion Iliescu, fostu membru a nomenclaturăllei comuniste, acţionă abil şi cu hăiri ti priloareea a putearillei politiţi şi militare tru andreu 1989. El u adusi tru alathusu opinia publică ună turlie constantu, multi ori și sistematic. Uidisitu cu procurorlli, tru tut teritoriulu ali Românie fu declanşată, cu intenţie, ună amplă, sistematică şi complexă acţiune militară di aduţeari tru alathusu, unică tru istoria naţională. Aeast fapte avură ca consecinţe geneararea şi amplificarea a psihoz4llei terorismului, cari dusi la moartea a multor oameni. Tută forţă militară a Românillei eara băgată la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionali (CFSN) – organ provizoriu a putearillei di stat, cari ma amănatu agiundzi s’hibă partid politic – FSN, cumăndusitu di Ion Iliescu. Tru mai 1990 el fu aleptu prezidentu ali Românie. Ma amănatu, avu nica dauă mandate, anamisa di 1992-1996 şi 2000-2004. Cu kirolu, FSN s-alăxi tru PDSR, deapoa tru PSD, aţelu ditu soni hiinda la guvernare, tru aestă oar, tru România.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • SRI desecretizează documente ale Revoluţiei

    SRI desecretizează documente ale Revoluţiei

    La 33 de ani de la Revoluţia anticomunistă, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a desecretizat toate documentele pe care avea cu privire la aceasta. Sunt dosarele despre implicarea cadrelor fostei Securităţi în evenimentele din decembrie 1989. Este vorba de 13 volume ce conţin copii ale unor pagini de arhivă, corespondenţă, situaţii şi note întocmite de fosta Securitate. Unul dintre volume cuprinde mesajele şi comunicările pe care Securitatea le-a transmis către Televiziunea Română, care a fost unul dintre punctele centrale ale revoluţiei. De exemplu, într-unul dintre mesaje, cadrele fostei Securităţi îşi exprimau, atunci, susţinerea pentru înlăturarea regimului Ceauşescu. Mesajul nu a ajuns însă la public niciodată, dar ofiţerii fostei Securităţi spuneau că erau gata să vină personal, dacă era necesar, la radio şi televiziune pentru a-l susţine.

    Directorul SRI, Eduard Hellvig, aminteşte că, din păcate, milioane de români încă aşteaptă adevărul despre evenimentele petrecute în decembrie 1989 pentru a închide odată pentru totdeauna unul din capitolele cele mai criminale ale comunismului românesc. Şi preşedintele Klaus Iohannis a spus că neînfăptuirea actului de justiţie cu privire la crimele petrecute în timpul Revoluţiei rămâne un punct nevralgic al societăţii noastre şi nu face decât să întreţină durerea şi frustrarea. În vară, dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii, a fost retrimis la Instanța Supremă. Iniţial, dosarul a fost trimis la Instanţa supremă în 2019, însă judecătorii l-au restituit Parchetului Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

    Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu, fost membru al nomenclaturii comuniste, a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989. El a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat și sistematic. Potrivit procurorilor, pe întregul teritoriu al României a fost declanşată, cu intenţie, o amplă, sistematică şi complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională. Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei terorismului, care a dus la moartea multor oameni. Întreaga forţă militară a României s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) – organ provizoriu al puterii de stat, care ulterior devine partid politic – FSN, condus de Ion Iliescu. În mai 1990 el a fost ales preşedinte al României. Ulterior, a mai avut două mandate, între 1992-1996 şi 2000-2004. Pe parcursul timpului, FSN s-a transformat în PDSR, apoi în PSD, ultimul aflandu-se la guvernare, în acest moment, în România.


  • Un nou scandal cu secrete şi interceptări

    Un nou scandal cu secrete şi interceptări


    Pentru presa şi societatea civilă din România, care susţin moralitatea în spaţiul public şi pedepsirea fără menajamente a unei clase politice acuzate că jefuieşte ţara de aproape trei decenii, lupta anticorupţie e o cruciadă, iar magistraţii – nişte cavaleri ai dreptăţii. Pentru zecile de politicieni de prim-plan, de la foşti premieri şi miniştri la deputaţi şi primari, de stânga sau de dreapta, de la putere sau din opoziţie, din Bucureşti şi din provincie, ajunşi după gratii sau măcar în boxa acuzaţilor, România de azi e un stat poliţienesc sau o republică a procurorilor.



    Polemica asupra dozajului optim între combaterea corupţiei şi respectarea drepturilor omului durează de câţiva ani şi se reinflamează periodic, de fiecare dată când una dintre părţi primeşte muniţie. Cea mai recentă temă de dezbatere e arhiva fostului serviciu secret al ministerului Justiţiei. Numit Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), acesta a funcţionat din primii ani 90, după Revoluţia anticomunistă, până în 2006, când a fost desfiinţat pe fondul numeroaselor scandaluri provocate de abuzurile pe care le-ar fi comis. Iar în acest interval ar fi adunat informaţii compromiţătoare despre magistraţi.



    Sustrase sau copiate, dosarele SIPA ar permite, spun acum voci din spaţiul public, şantajarea procurorilor şi judecătorilor, cărora le pot fi telecomandate anchete sau dictate sentinţe. Povestea e cu atât mai sulfuroasă cu cât se afirmă că o parte însemnată din documentele arhivei ar fi fost preluate direct de la Securitate, fosta poliţie politică a regimului comunist. Miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că, pentru a se pune capăt speculaţiilor, arhiva va fi desecretizată în cel mai scurt timp. El a precizat, însă, că ministerul şi Guvernul pot desecretiza doar acte care ţin de competenţa lor, în vreme ce eventualele secrete de stat stocate de SIPA au un alt regim.



    Premierul Sorin Grindeanu a spus, la rându-i, că este important să fie înlăturată orice umbră ce poate plana asupra Justiţiei şi că susţine desecretizarea, dar cu respectarea legilor în vigoare. Ideea a împărtăşită şi de asociaţiile magistraţilor înşişi, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis, care a adăugat, însă, că “ar fi interesat de urmărit cum a apărut în spaţiul public, ca o ciorbă reîncălzită”, acest subiect, la mai bine de un deceniu după desfiinţarea SIPA.



    Un scandal ceva mai proaspăt a fost, recent, amorsat de profesorul universitar Radu Chiriţă, doctor în Drept Constituţional, care a anunţat, într-o postare pe Internet, că instituţiile de stat din România au emis, în ultimii cinci ani, aproape 110.000 de cereri de interceptări telefonice, dintre care peste o sută de mii au fost aprobate. Pe baza acestora, adăugă el, au fost ascultate conversaţiile a circa 300 de mii de români. La un total de circa 20 de milioane de locuitori, statistica e aproape neverosimilă şi ameninţă să amplifice suspiciunea generalizată din societatea românească.




  • Din nou despre închisorile CIA

    Din nou despre închisorile CIA

    Conducerea Senatului de la Bucureşti a anunţat că va decide, săptămâna viitoare, dacă trebuie să solicite, pe cale oficială, desecretizarea documentelor din raportul Congresului american referitor la existenţa unor închisori secrete ale CIA pe teritoriul României. Tot atunci, va fi analizată ideea constituirii unei noi comisii parlamentare româneşti, care să redeschidă ancheta internă pe acest subiect. Propunerea aparţine Comisiei pentru apărare a Senatului şi survine după recenta întânire a membrilor acesteia cu eurodeputaţii din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a legislativului comunitar.



    România, ca semnatar al Cartei ONU pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, condamnă practicile ilegale de interogatoriu şi tortura” — a explicat senatorul liberal Marius Obreja, şeful comisiei de apărare, de ce consideră necesară redeschiderea dosarului. El a repetat, însă, că, în acest moment, faţă de raportul Comisiei speciale de anchetă a Senatului, care a funcţionat în perioada 2006–2008, nu există dovezi suplimentare privind existenţa aşa-numitelor închisori murdare ale agenţiei americane de informaţii.



    De mai bine de un deceniu, România figurează pe lista ţărilor suspectate că ar fi găzduit astfel de centre secrete de detenţie şi, tot de atunci, acuzatorii n-au reuşit să producă dovezi. În primăvara acestui an, în premieră, fostul preşedinte de stânga al României din primii ani 2000, azi octogenarul Ion Iliescu, a declarat că a pus un sediu la dispoziţia CIA. Acesta, preciza el, a fost un gest de bunăvoinţă faţă de Statele Unite, înaintea aderării României la NATO, care-a devenit efectivă în 2004. Autorităţile române nu s-au amestecat în activităţile serviciului american şi nu ştiau ce se petrecea acolo — a insistat Iliescu. El a devenit, totuşi, după fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski, al doilea şef de stat care recunoaşte existenţa centrelor secrete ale CIA în Europa.



    “Eram aliaţi, luptam împreuna în Afganistan şi Orientul Mijlociu” — evocă azi fostul preşedinte perioada care a urmat devastatoarelor atentate de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite. Oripilată de miile de morţi provocate de teroriştii islamişti din Al-Qaida, opinia publică mondială nu era, pe atunci, atât de exigentă cu tehnicile utilizate de agenţii americani şi aliaţi. Miza esenţială era, atunci, prevenirea unor noi carnagii, mai ales că, imediat după America, au urmat atentatele de la Madrid şi Londra. Că vor fi existat sau nu aşa-zise operaţiuni murdare, asezonate cu arestări abuzive şi interogatorii sub tortură contra unor suspecţi de terorism, a devenit abia mai târziu o temă de polemică.



    Actualul europarlamentar liberal Norica Nicolai crede că declaraţiile lui Iliescu nu aduc, practic, nimic nou şi nu infirmă concluziile din 2008 ale comisiei parlamentare de anchetă, pe care a condus-o, ca membră, pe atunci, a Senatului de la Bucureşti. În România nu au existat, la acea vreme, indicii privind centre de detenţie ale CIA sau transferuri de prizonieri prin zboruri secrete — conchidea raportul comisiei.