Radio România Internațional

Tag: deseuri alimentare

  • Risipa alimentară în Uniunea Europeană

    Risipa alimentară în Uniunea Europeană


    Aproximativ 127 kilograme de alimente per locuitor au fost risipite în Uniunea Europeană în 2020, primul an al pandemiei de COVID-19, arată datele primei monitorizări la nivelul UE a deșeurilor alimentare publicată, realizate de Eurostat. Gospodăriile au generat 55% din deșeurile alimentare, un total de 70 kg per locuitor, iar restul de 45% de deșeuri au provenit din lanțul de aprovizionare cu alimente.



    Eurostat subliniază faptul că nivelul deşeurilor alimentare generate de gospodării este de aproape dublu față de cantitatea de deşeuri alimentare provenite din sectoarele producerii şi a fabricării produselor alimentare şi băuturilor (14 kg şi 23 kg per locuitor; respectiv 11% şi 18%). În aceste sectoare există strategii pentru reducerea deşeurilor alimentare.



    La rândul lor, restaurantele şi serviciile alimentare sunt responsabile pentru 12 kg de deşeuri alimentare per persoană sau 9%, în timp ce vânzările cu amănuntul şi alte reţelele de distribuţie produc cele mai puține deşeuri alimentare cu un total de 9 kg per persoană (7%).



    Risipă alimentară în 73% dintre restaurantele din România



    Deși Eurostat nu deține date despre contribuția României la nivelul european al deșeurilor, un studiu recent, publicat de Ziarul Financiar, arată că industria ospitalității din România (HoReCA) se confruntă cu problema risipei alimentare. Aproape trei din patru restaurante (73%) produc deșeuri alimentare, iar printre alimentele aruncate cel mai des se numără legumele, fructele și carnea. Acestea reprezintă 70% din totalul risipei alimentare, în timp ce mâncărurile deja preparate reprezintă 30% din totalul deșeurilor alimentare potrivit cercetării realizate de Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) şi Mastercard.



    Studiul mai relevă că jumătate dintre operatori din domeniul HoReCA aruncă zilnic până la 5% din mâncarea produsă, în timp ce 20% dintre aceștia aruncă între 5-15%. De asemenea, circa 30% dintre restaurante susțin că risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce restul de 70% spun că risipa se produce sălile de mese sau în ambele locuri.



    Risipa alimentară în Uniunea Europeană (gospodării, sectoare de producție, restaurante și magazine de desfacere) / Sursa: Eurostat


    risipa-alimentara-ue-2020-eurostat.jpg



    Lege privind risipa alimentară din România



    La nivel legislativ, Senatul României a adoptat pe 10 octombrie legea privind prevenirea risipei alimentare. Potrivit proicetului de lege, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va realiza o platforma naţională online pentru raportarea de către operatorii economici a datelor privind risipa alimentară. Același minister va realiza strategia naţională de prevenire şi reducere a risipei alimentare care va fi actualizată o dată la cinci ani și va publica anual date relevante anuale cu privire la progresele făcut.



    Deputatul USR Diana Buzoianu, inițiatorul legii a declarat: România este ţara cu peste o treime din populaţie în risc de sărăcie şi excluziune socială, conform statisticilor oficiale. În acelaşi timp, în România se aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare. Pe scurt, pierdem zilnic cantităţi considerabile de alimente, în timp ce o mare parte a populaţiei nu îşi permite accesul la alimente de bază. Această realitate trebuie schimbată, iar proiectul de faţă îşi propune să facă paşi importanţi în acest sens.”




  • Combaterea risipei alimentare în Uniunea Europeană

    Combaterea risipei alimentare în Uniunea Europeană

    În fiecare an, în Uniunea Europeană aproape o treime din totalul alimentelor
    sunt risipite sau devin pierderi. România se află pe locul 7 în Uniune la acest
    capitol, cu peste 6.000 de tone de alimente aruncate zilnic. Astăzi vorbim
    despre impactul risipei alimentare la nivelul Uniunii Europene şi modul cum
    poate fi combătută, inclusiv în România.



    Cu: Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România şi Camelia Stuparu de la Ministerul Agriculturii şi
    Dezvoltării Rurale.


  • Sprijin european pentru îmbunătățirea gestionării alimentelor

    Sprijin european pentru îmbunătățirea gestionării alimentelor

    O companie din Cluj care are ca domeniu de activitate gestionarea deşeurilor alimentare a
    primit un credit de 7,5 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii.
    Banii vor fi folosiţi în dezvoltarea și introducerea de soluții software și hardware pentru
    a ajuta personalul din restaurante să-și gestioneze într-un mod mai rentabil și
    mai sustenabil bucătăriile, prin reducerea cantităților de deșeuri
    alimentare. Imprumutul este susţinut de Fondul European pentru Investitii
    Strategice (FEIS) şi vine în cadrul Planului de Investiţii pentru Europa,
    cunoscut şi ca Planul Juncker sau Planul de investiţii în infrastructura
    UE    , anunţat pentru prima dată în 2014 de către preşedintele Comisiei
    Europene.





    Europarlamentarul Daniel Buda, membru în Comisia pentru
    Agricultură și dezvoltare rurală, a declarat: Acest ajutor financiar
    este extrem de important ca el să vină în acele domenii
    care sunt deficitare, iar risipa alimentară este una dintre marile probleme care
    se discută, în momentul de faţă, la nivelul Uniunii Europene şi la nivel
    mondial. Spun asta deoarece ne confruntăm cu resurse limitate din punctul de
    vedere al alimentelor, pe de altă parte,
    avem de-a face cu o creştere a populaţiei, dar
    avem de a face şi cu schimbări climatice, care sunt influenţate inclusiv
    de ceea ce înseamnă distrugerea alimentelor rămase neconsumate. Iată, deci, în
    acest domeniu avem un investitor britanic care are sediul la Cluj şi încearcă
    să găsească soluţii inovatoare.

    Tocmai de aceea, prin acest Plan Juncker, se
    finanţează astfel de idei, deoarece ele sunt absolut necesare în viitorul
    apropiat în vederea combaterii risipei alimentare care înseamnă să produci sau
    să foloseşti în lanţul alimentar doar atât cât crezi tu că vei putea folosi. In
    acelaşi timp, trebuie să previi aceste schimbări climatice care sunt generate prin
    distrugerea sau arderea acestor produse care distrug în mod clar mediul. Este o
    măsură binevenită din partea Comisiei Europene şi asta demonstrează că UE, prin
    mecanismele pe care le are la dispoziţie, este mereu aproape de problemele care
    sunt în teren, încercând să găsească soluţii şi ,evident, sprijinindu-le din
    punct de vedere financiar.



    Prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice,
    România a atras până în prezent finanțări de 720 milioane de euro, fonduri
    preconizate să genereze investiții private în cuantum de 2,95 miliarde de euro.
    De altfel, România ocupă locul 18 în
    Uniunea Europeană în funcție de valoarea fondurilor atrase în baza Planului
    Juncker, după state ca Cehia și Ungaria, dar în fața Slovaciei și a Bulgariei.




  • Combaterea risipei alimentare

    Combaterea risipei alimentare

    Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. În Uniunea Europeană sunt irosite anual 88 de milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse.

    Se estimează că în Uniunea Europeană sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 173 de kilograme pe cap de locuitor. Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsesc gospodăriile.

    Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirării nu sunt bine înțelese de consumatorii europeni. Această confuzie sporește rata risipei alimentare. Statisticile Uniunii Europene arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an.

    Ce se poate face pentru combaterea risipei alimentare din România, ne spune Sorin Minea, președintele Federației Patronatelor din industria alimentară Romalimenta:

    Marea majoritate a produselor aruncate nu sunt cele din magazine sau din fabrici, ci sunt cele din gospodăria fiecăruia dintre noi. Dacă produsele la limita termenului de valabilitate se vor ieftini, tendinţa de a cumpăra mai mult va deveni mai mare. Problema României este o problemă diferită faţă de marea majoritate a ţărilor din Comunitatea Europeană. Noi am încercat să luăm un model franţuzesc care vorbeşte despre băncile de alimente. Modelul franţuzesc, a se ţine cont că totuşi din punct de vedere al siguranţei nu, dar din punct de vedere al transportului, al depozitării şi al tuturor celorlalte şi al educaţiei, este puţin peste noi. Dar totuşi au avut nişte probleme cu salmonella, dacă nu mă înşel, la produsele de origine animală. De aceea, idealul este ca în clipa în care vorbim despre risipa alimentară să nu încercăm să împărţim în dreapta şi în stânga produse de origine animală perisabile, pentru că riscul este imens. Totdeauna România a vut tendinţa să ia un model. Ca să poţi să aplici în România un sistem trebuie, în primul rând, să ai un studiu despre situaţia reală din România. A-l tenta pe român să cumpere cel mai mult reducând preţul în magazine, părerea mea sinceră este că nu reduce risipa. Ar trebuie mai mult pe factorul educaţional, ar trebui mai mult să i se explice românului că orice s-ar întâmpla magazinele nu vor dispărea din România.


  • Reducerea risipei alimentare şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare

    Reducerea risipei alimentare şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare

    Una dintre provocările Uniunii Europene este
    eficientizarea resurselor prin reducerea deșeurilor alimentare şi îmbunătățirea
    siguranței alimentare. Deșeurile alimentare sunt deșeurile generate în cursul
    producției, al distribuției și al consumului de alimente. Cele mai multe
    deșeuri alimentare sunt produse în Țările de Jos (541 kg pe cap de locuitor pe an)
    și Belgia (cu 345 kg). La polul opus sunt Slovenia (cu 72 kg), Malta și România
    (fiecare cu câte 76 kg), ţări în care se produc cele mai puţine deşeuri
    alimentare.


    Care sunt beneficiile diminuării risipei alimentare la nivel
    European aflăm de la Vytenis Andriukaitis, membru al Comisiei Europene
    responsabil cu sănătatea și siguranța alimentară: Eforturile de prevenire a
    risipei alimentare nu numai că sporesc eficiența resurselor, dar reduc și
    presiunea inutilă asupra mediului şi implicit costurile. În plus, ne ajută să
    redistribuim surplusul de alimente ca o prioritate pentru cei care au nevoie. Diminuarea
    risipei alimentare poate fi un exemplu cu un puternic impact social în care
    afacerea de succes poate fi construită în beneficiul cetăţenilor noştri. Prin
    furnizarea de alimente mai bune, oferim o sănătate mai bună și o calitate mai
    bună a vieții.


    În Uniunea Europeană, deșeurile alimentare au fost estimate la
    aproximativ 88 milioane de tone sau 173 kg pe cap de locuitor pe an, iar
    costurile asociate sunt evaluate la 143 miliarde EURO. De aceea, o prioritate
    este găsirea de soluţii pentru reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare pe
    cap de locuitor până în 2030.


    James Nicholson membru în Comisia pentru
    agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, explică: Găsirea de
    soluții inovatoare în ceea ce priveşte risipa de alimente de la fermă la
    rafturile supermarketurilor către consumator este în beneficiul tuturor. În
    primul rând, se spune că niciun fermier nu dorește să producă deșeuri alimentare.
    Fermierii trăiesc și muncesc iar familiile lor depind de introducerea
    produsului pe piață, ia    r pierderea unui produs determină o pierdere de venit,
    prin urmare fermierii pot fi una dintre soluţii.