Radio România Internațional

Tag: deseuri marine

  • Produsele din plastic de unică folosinţă, interzise din 2021

    Produsele din plastic de unică folosinţă, interzise din 2021

    Eurodeputaţii au aprobat interzicerea, din
    2021, a produselor din plastic de unică folosinţă, măsură care vizează inclusiv
    reducerea poluării mărilor şi oceanelor. Este vorba despre tacâmurile din
    plastic de unică folosinţă, farfuriile din plastic de unică folosinţă, paie din
    plastic, beţişoare de urechi din plastic, beţişoare din plastic pentru baloane,
    produse şi recipiente pentru alimente din material plastic oxodegradabil.

    În
    plus, măsurile Uniunii Europene fac referire şi la plasele de pescuit, care
    sunt o mare problemă pentru animalele marine şi reprezintă 27% din deşeurile
    găsite pe plajele din Europa. Decizia survine în contextul în care, potrivit
    Comisiei Europene, mai mult de 80% din deşeurile marine sunt din plastic. Comisarul european Karmenu
    VELLA, responsabil cu mediul, afaceri maritime și pescuit, explică:

    Parlamentul European a impus, de asemenea, măsuri foarte puternice pentru a se
    asigura că proiectul de lege pentru o gestionare adecvată a deșeurilor și
    curățarea gunoiului este preluat de producătorii care au cea mai mare influență
    asupra îmbunătățirii colectării deșeurilor de consum în mișcare. Vom avea, de
    asemenea, obiective obligatorii pentru conținutul reciclat și sticlele din
    plastic. Acest lucru va schimba cu adevărat fundamentele economiei privind
    plasticul, oferind o puternică forță pentru piața secundară a materiilor
    prime.

    Textul
    consolidează principiul poluatorul plăteşte, concept care se va aplica şi în
    cazul echipamentelor de pescuit pentru a se asigura că producătorii, nu
    pescarii, sunt cei care preiau costurile colectării năvoadelopr pierdute în
    ape. Reglementările prevăd, de asemenea, obligativitatea etichetării cu privire
    la impactul negativ asupra mediului al aruncării pe stradă a filtrelor de
    ţigări de plastic, precum şi a paharelor de plastic sau a şerveţelelor umede.

    Experţii pentru protecţia mediului recomandă folosirea produselor refolosibile
    care nu poluează mediul, precum: pungi din pânză sau rafie, paie din oţel
    inoxidabil, farfurii şi tacâmuri din lemn sau bambus. Toate acestea în
    condiţiile în care, din cauza vitezei lente de descompunere, plasticul se
    acumulează în mări, oceane şi pe plajele din Uniunea Europeană şi din întreaga
    lume. Urme de plastic sunt găsite în organismele marine precum broaşte
    ţestoase, foci, balene şi păsări, dar şi în peşte şi fructe de mare, de aici
    fiind prezente în lanţul alimentar uman.


  • Deşeurile marine

    Deşeurile marine

    Deșeurile
    marine reprezintă o amenințare gravă pentru mediul marin din întreaga
    lume.     Cantități tot mai mari de reziduuri din plastic ajung în ape
    afectând sănătatea ecosistemelor. Studiile arată că până în 2050 numărul
    gunoaielor îl va depăşi pe cel al peştilor, în condiţiile în care tone
    de resturi de plastic plutesc în ocean. 85 % din deșeurile marine este reprezentat de plastic, pe multe mări plutesc adevărate insule de PET-uri. Multe specii
    marine confundă hrana cu microparticulele
    de plastic, iar în cele din urmă plasticul ajunge în hrana oamenilor.
    Ecologiștii lansează semnale de alarmă prin care solicită elaborarea unor planuri
    de măsuri eficiente pentru a reduce cantitatea de deșeuri marine. Luis
    Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală Grigore
    Antipa, ne explică care este impactul plasticului asupra mediului marin:

    In
    primul rând, începând cu anii 1960 a început să se genereze producție de
    plastic, iar în 50 de ani s-a ajuns la peste 300 de milioane de tone de plastic
    generate la nivel global. Sursa pentru plastic, în proporție de peste 90%, este
    reprezentată de petrol. Practic, toată industria plasticului foloseste tot
    atâta petrol cât toată industria aeronautică la un loc. Apoi, plasticul este un
    material de sinteză, care, prin natura sa, este foarte puțin degradabil, tocmai
    acesta este avantajul pentru care îl folosim, și acest avantaj, în cazul
    în care devine deșeu, se transformă într-un dezavantaj major. In
    mediu el rezistă sute sau mii de ani, în mediul oceanic chiar și mai mult. Care
    sunt efectele plasticului? In primul rând, există efecte directe asupra
    animalelor, dar există și efecte indirecte. De exemplu, particulele de plastic
    care ajung pe plaje reduc temperatura plajelor, iar acest lucru afectează
    boaştele ţestoase care au nevoie de o anumită temperatură la nivelul plajelor
    pentru a se reproduce. De asemenea, jumătate din plastic este plutitor,
    iar jumătate se scufundă și ajunge la fundul oceanului. Aici, plasticul
    modifică schimbul de oxigen, modifică total compoziţia florei şi faunei,
    efectul este în cascadă la nivelul întregului ecosistem. Foarte multe dintre aceste
    particule ajung să fie înghitite ca hrana de către alte animale.



    Din 2009 Organizația Mare Nostrum din Constanţa
    monitorizează plajele de la Marea Neagră, eliminând tone de deşeuri.2018
    a fost considerat cel mai murdar an, ocupând primul loc cu cele mai multe
    deșeuri marine înregistrate pe sectoarele de la litoralul românesc al Mării
    Negre. Până în acest moment, au fost inventariate și eliminate peste 100
    de mii deșeuri, începând cu anul 2014. Recordul negativ este deținut de
    sectorul din Constanța (22.612), pe când la polul opus se găsește Costinești
    (4.096) și Corbu (4.182).Marian Paiu, expert ecolog în cadrul
    ONG MareNostrum :

    Din păcate, anul
    trecut, am înregistrat cel mai mare număr de deșeuri. Chiar dacă la început mi
    s-a părut că ar fi un an destul de curat, am văzut ulterior că a fost cel mai
    murdar an, idetificând peste 38 de mii de deşeuri, doar în sesiunea de toamnă.
    Este o cantitate foarte mare. Comparativ cu ceilalţi ani, în 2015 am avut
    undeva la 2019 elemente în sesiunea de primavară, în 2016 – 3885 de
    elemente, în 2017 am ajuns deja la 18000, iar în 2018 să strângem 24 de mii de
    elemente. A fost o creştere progresivă a numărului de elemente pe care le-am
    identificat, cu toate că această cantitate nu a fost atât de mare. Practic, majoritatea
    deşeurilor pe care le identificăm sunt deşeuri de dimensiuni mici, lăsând la o
    parte articolele de îmbrăcăminte sau elemente de materiale de construcţii.
    Toate aceste deşeuri pe care noi le colectăm şi ulterior le trimitem al
    distrugere, le găsim pe nisip. In ultimii ani, mucul de țigară a reprezentat
    deșeul cel mai des identificat în cadrul monitorizării. De exemplu, în sectorul
    din Constanţa, cel de la Trei papuci, am identificat, numai în sesiunea de
    toamnă, peste 6000 de mucuri de ţigară, iar sectorul acesta nu este mai mare de
    10.000 de mp.


    Organizaţia ecologistă Mare Nostrum din
    Constanţa
    derulareză, în prezent, proiectul Îmbunătățirea accesului public la datele de monitorizare privind
    deșeurile marine în vederea reducerii poluării marine în bazinul Mării
    Negre    . Obiectivul general al proiectului este de a
    promova o integrare transfrontalieră mai puternică a informațiilor,
    cunoștințelor și expertizei în domeniul monitorizării mediului și a problemelor
    deșeurilor marine în bazinul Mării Negre.

    Marian Paiu:Este
    un proiect prin care încercăm să centralizăm datele existente, să le facem
    accesibile nu doar în rândul cercetătorilor şi a instituţiilor care le-ar putea
    utiliza pentru un mai bun management, ci şi pentru populaţia de rând,
    pentru a vedea amplitudinea problemei. Am derulat deja un workshop să vedem
    care sunt instituţiile care colectează datele privind situaţia deşeurile
    marine, ce informaţii au colectat şi modalităţi de reducere a deseurilor marine
    pe litoralul românesc. In urma acestui workshop concluziile au fost destul de
    elocvente şi ne arată cam care este
    gradul la care s-a ajuns şi nu este unul prea ridicat. Doar o mică parte a
    instituţiilor colectează aceste tipuri de date. De fapt, cam nimeni nu
    ţine cont de câte deşeuri se produc sau sunt colectate anual.



    La începutul lunii mai, alte 4 workshop-uri pe tema deșeurilor
    marine și impactul acestora asupra ecosistemului Mării Negre, vor fi organizate
    în România, Turcia, Bulgaria și Ucraina, în cadrul proiectului european ANEMONE.

  • Noi reguli pentru reducerea deşeurilor marine

    Noi reguli pentru reducerea deşeurilor marine

    Cantitatea de deșeuri dăunătoare din plastic continuă să crească în mări și oceane, determinând Comisia Europeană să propună noi norme la nivelul Uniunii. Ele vizează zece articole din plastic de unică folosință care se descoperă cel mai frecvent pe plajele și în mările Europei, alături de unelte de pescuit pierdute sau abandonate.

    Luate împreună, aceste obiecte reprezintă 70% din totalul deșeurilor marine. Noile norme propuse de Comisia Europeană sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate. Acest lucru înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite: unele articolele din plastic de unică folosință vor fi interzise pe piață şi vor fi înlocuite cu alternative mai ecologice, astfel încât consumatorii să poată continua să folosească produsele lor preferate. În cazul obiectelor pentru care nu sunt disponibile cu ușurință alternative, accentul se va pune pe limitarea utilizării lor prin reducerea la nivel național a consumului. Astfel, vor fi introduse o serie de cerințe legate de concepție și etichetare, precum și unele obligații pentru producători, de gestionare a deșeurilor și de poluare.

    În ansamblu, noile norme vor plasa Europa în prima linie de acțiune într-o chestiune cu implicații la nivel mondial – subliniază prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă:

    Europa poate să nu aibă cea mai mare contribuţie din lume la problema deşeurilor din plastic, dar cu siguranţă poate avea ce mai mare contribuţie la găsirea unei soluţii. La nivel mondial, aceasta este cea mai ambiţioasă şi mai cuprinzătoare propunere legislativă înce priveşte deşeurile marine. Suntem deschizători de drumuri şi trebuie să fim pentru mediul nostru înconjurător, pentru sănătatea noastră, dar şi pentru a transforma acest lucru într-un avantaj competitiv pentru Europa. Am încredere că Parlamentul şi Consiliul vor face o prioritate din această propunere şi o vor transforma în lege înainte de alegerile europene de anul viitor.


    În întreaga lume, plasticul reprezintă 85% din deșeurile marine. Plasticul ajunge chiar și în plămânii și pe mesele oamenilor, iar efectele microplasticelor din aer, apă și alimente asupra sănătății sunt încă necunoscute. Astfel, este vital să se găsească o soluție pentru problema materialelor plastice, iar aceasta poate aduce noi oportunități de inovare, competitivitate și de creare de noi locuri de muncă.

    Comisia Europeană subliniază că întreprinderile vor dispune de un avantaj competitiv: existența unui singur set de norme pentru întreaga piață a Uniunii Europene va crea un stimulent pentru firme, în ideea de a dezvolta economii descară și de a deveni mai competitive pe piața mondială a produselor sustenabile.Iar prin instituirea de sisteme de reutilizare (precum sistemele de returnare agaranției), întreprinderile pot asigura o aprovizionare stabilă cu articole de înaltă calitate. În alte cazuri, stimulentele în sensul căutării de soluții durabile pot oferi firmelor un avantaj tehnologic asupra competitorilor pe piața mondială.