Radio România Internațional

Tag: destinatie

  • Vâlcea turistică

    Vâlcea turistică

    În judeţul Vâlcea se pot practica agroturismul,
    turismul religios, de agrement, dar şi curativ. Pe lângă o salină
    impresionantă, veţi găsi staţiuni balneoclimaterice recunoscute, centre de echitaţie,
    şoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România, dar şi trasee pentru
    drumeţii pe munte.


    Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică din judeţul Vâlcea,
    expune câteva dintre motivele pentru care nu ar trebui să ocolim această
    destinaţia atunci când ne planificăm vacanţa. Vâlcea ocupă
    locul întâi în topul destinaţiilor montane, în ceea ce priveşte arealul zonelor
    turistice montane. De asemenea, există staţiuni balneare de interes naţional şi
    internaţional, care au resurse ce le oferă autenticitate. Veţi beneficia de cea
    mai mare varietate de ape minerale, unele unice în lume. De asemenea, există
    parcurile naţionale Cozia, Buila Vânturariţa, cu o
    floră şi faună foarte diversă şi un număr mare de peşteri. Vâlcea ocupă locul
    doi în privinţa numărului de biserici, mănăstiri şi schituri. Putem menţiona Mănăstirea Hurezi, cu ceramica de Hurez, care este în
    patrimonial cultural mondial UNESCO. De asemenea, Centrul de ceramică Olari
    este cel mai important centru de ceramică smălţuită din România. Aş putea
    menţiona Transalpina, una dintre cele mai spectaculoase şosele din ţară şi, nu
    în ultimul rând, pârtia de schi de la Obârşia Lotrului, de la Vidra. Vâlcea
    este o destinaţie pentru toate anotimpurile. În funcţie de preferinţe, se poate
    veni oricând.


    În Parcul Naţional Buila
    Vânturariţa se găsesc peste 500 de hectare de păduri virgine, cele mai
    valoroase din punctul de vedere al biodiversităţii: arbori seculari, luminişuri
    pline cu flori rare şi diverse specii de animale. Vă vor surprinde peisajele uimitoare
    ale pădurilor de mesteacăn, fag şi molid, străbătute de izvoare ce şi-au format
    mici cascade. Veţi vedea creste ascuţite, dar şi culmi domoale, cu pajişti
    înflorite şi stâne de oi. Pe de altă parte, în Parcul Naţional Cozia puteţi
    vedea capra neagră sau râsul. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 17.000 de
    hectare şi a mai fost denumit şi parcul florilor. Zonele dimprejurul
    parcurilor naţionale sunt perfecte pentru practicarea turismului rural. Monica
    Gheorghiu, coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea. Aş menţiona zona Vaideeni, care este un important centru etnografic, prin
    modul remarcabil de păstrare a vechilor tradiţii şi meşteşuguri. Reprezintă
    unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale regiunii Oltenia. În
    Vaideeni oieritul este ocupaţia de bază a localnicilor.


    Vaideeni poate fi punctul de
    plecare pentru numeroase trasee montane. Iar dacă nu vă plac drumeţiile, puteţi
    vizita mănăstirile din zonă. Una dintre acestea, la doar puţin peste 30 de km
    depărtare, este Govora. Pictura bisericii este lucrată in frescă, în renumitul
    stil brâncovenesc, fiind executată între anii 1711-1712. În curtea mănăstirii
    veţi remarca şi un vechi clopot de piatră, donat mănăstirii la 1770. Mănăstirea
    are şi o tiparniţă, primele tipărituri datând din anul 1636.


    Şi, tot în apropiere, se află
    şi staţiunile balneoclimaterice. Dintre acestea, Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea, ne recomandă Călimăneşti Căciulata, Este o perlă a turismului balnear. Se prezintă foarte bine, cu oferte
    atractive pentru turişti. S-au dezvoltat bazele de tratament, piscinele. De
    asemenea, se dezvoltă un concept nou, turismul de wellness şi SPA. Am observat că
    majoritatea tinerilor merg şi-şi petrec timpul liber într-un mod foarte plăcut. Există obiective în zonă
    pentru toate vârstele. Avem patru mănăstiri de patrimoniu. N-aş putea să nu
    menţionez mănăstirile Cozia, Turnu, Ostrov şi Stânişoara.


    Claudiu Tulugea, directorul
    Muzeului Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea, ne recomandă o vizită şi la
    vechile conace boiereşti. Dintre cele 550 de obiective de
    patrimoniu din judeţul Vâlcea, conform listei monumentelor istorice în vigoare,
    în jur de 60 sunt vechi conace, construite de familiile boiereşti sau ale
    aşa-zisei aristrocraţii locale. Ele au fost construite în perioada de la
    sfârşitul secolului al XVII-lea, până aproape de începutul primului război
    mondial. De acestea se leagă dinastii de boieri sau familii de oameni politici
    care au avut un impact deosebit atât asupra istoriei naţionale cât şi asupra
    celei locale. De fapt, sunt nişte fortificaţii în care locuia boierul şi
    familia sa. Se baricadau în acest tip de construcţie şi, când erau înconjuraţi
    de cetele de turci, porniţi de la Dunăre către nordul Olteniei, se închidea
    parterul, se închideau obloanele şi se urca la etaj. Ele au o arhitectură
    brâncovenească, specifică zonei prin arcadă şi piatra traforată de la intrare.
    Restul conacelor au o arhitectură în stil neoromânesc, un amestec interesant de
    elemente bizantine şi motive etnografice şi arhitecturale locale. Pe scurt,
    sunt clădiri cu aspect masiv, cu arcade scurte , cu coloane mici şi groase.

    Ne
    întoarcem însă către reşedinţa de judeţ, Râmnicu Vâlcea, care în luna mai îşi
    sărbătoreşte atestarea documentară de peste şase secole, spune Monica
    Gheorghiu, coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea şi
    la Călimăneşti Căciulata se împlinesc 628 de ani de la atestarea documentară,
    iar fiecare oraş vine cu diverse activităţi culturale şi concerte la care ar trebui să participe cât mai multă
    lume. Aş vrea să menţionez că, în curând, la Horezu, va avea loc festivalul
    important şi traţional totodată, Cocoşul de Hurez, în
    perioada 3 – 5 iunie. Este târgul ceramicii populare româneşti. Dacă sunt
    iubitori de cultură şi tradiţii, i-aş invita la Muzeul Satului, un muzeu în aer
    liber, foarte frumos şi bine organizat. De asemenea, dacă le place în aer liber
    şi iubesc plimbările, i-aş invita să vadă piramidele din Valea Stâncioiului.
    Acestea sunt foarte frumoase şi sunt create de pârâul cu acelaşi nume la baza
    unui perete muntos înalt. Se aseamănă cu
    o orgă imensă creată de natură chiar în mijlocul naturii. Am participat la
    Târgul de Turism al Olteniei unde au venit turişti din multe colţuri ale lumii
    şi numeroşi colegi din turism. Au fost fascinaţi de potenţialul turistic al
    judeţului nostru.

    Iată
    aşadar o destinaţie pentru orice anotimp, pentru toate vârstele şi pentru toate
    buzunarele: Vâlcea turistică.

  • Bruxelles, turism şi terorism

    Bruxelles, turism şi terorism

    Bruxelles-ul
    devenise o destinaţie turistică dintre cele mai importante ale Europei. Oameni
    din întreaga lume veneau la Bruxelles să-i vadă muzeele pline de suprarealişti,
    Piaţa Mare, cu spectacolele sale de covoare florale sau doar de lumini,
    arhitectura Art Nouveau sau din alte zone de avangardă, să stea pe terase, să
    deguste berea belgiană renumită şi diversă, şi ciocolata fină belgiană.
    Deliciile culinare sunt la ele acasă, la Bruxelles, iar dimensiunea
    eurobirocratică a oraşului este semnificativă şi a început să conteze şi ea în
    destinul său turistic. Pentru un turist, atracţiile sunt numeroase la Bruxelles
    şi multe alte elemente vin să ne susţină în dragostea pentru acest oraş. În
    general, turiştii merg pe drumurile bătute şi au tendinţa să vadă doar
    lucrurile pozitive. De aceea, privesc cu uimire veştile recente, care relevă
    existenţa unei feţe ascunse a terorismului care s-a dezvoltat în Bruxelles şi
    în Belgia.

    Din păcate, este momentul cel mai potrivit să amintim o observaţie
    din ianuarie 2015, referitoare la pericolul pe care îl reprezintă insurgenţa
    jihadistă localizată în Belgia. Scriam, atunci, la această rubrică: În primul rând chiar,
    vedem cetăţeni occidentali, cu o existenţă destul de scurtă dar petrecută în
    ţările Vestului Europei, în mijlocul societăţilor pe care le consideră acum
    principalul inamic şi au ca scop doar distrugerea acestora. Statisticile plasau
    Belgia în fruntea listei cu ţări ai căror cetăţeni participă cu trup, suflet şi
    bani la insurgenţa islamistă din Siria, Irak sau Afganistan. Am citat din
    comentariul intitulat Terorism în Europa, difuzat de Radio România
    Internaţional la o săptămână de la masacrarea redacţiei Charlie Hebdo din
    Paris. Dar chiar acest comentariu avea un citat dintr-un articol anterior de
    presă, difuzat în 2014 tot de postul pe care îl ascultaţi. Să cităm aceea
    citare: La sfârşitul lunii septembrie, chiar în cadrul acestei rubrici a Radio
    România Internaţional, sub titlul Strategia crimei, spuneam:
    Îngrijorătoare este şi dimensiunea fără precedent a implicării unor cetăţeni
    occidentali în acţiunile teroriste ale noilor islamişti. Ei merg direct în
    zonele din Siria şi Irak, unde stăpâneşte organizaţia Statul islamic, iar mulţi
    dintre ei se întorc în ţările occidentale unde trăiesc sau chiar s-au născut.
    Este o puternică diseminare subversivă a ideilor extremiste direct în mediul pe
    care îl combat, ca să nu mai vorbim de resursele semnificative pe care i le
    asigură şi i se vor întoarce împotrivă.

    Aproape 2 ani au trecut de când
    puneam aceste accente şi iată că lumea a descoperit cu durere realitatea
    terorismului. Războiul jihadiştilor cu paşaport occidental nu s-a mutat în
    Europa, pentru că aici s-a aflat tot timpul. Dimpotrivă, din Europa s-a dus în
    Irak, Yemen sau Siria, aducând doza de nebunie care a îngrozit omenirea.

    Turismul paralel cu cel care aducea oameni încântaţi la Bruxelles era realizat
    de extremişti născuţi în Bruxelles care mergeau în Siria sau Irak să dea frâu
    liber instinctelor criminale, în numele unui islam pe care de abia îl
    redescoperau, mai mult pe internet.

    Războiul sinistru din Siria a avut mereu
    aerul unui joc video dement, cu selfie-uri înfiorătoare, distrugeri şi crime
    care anihilează orice dimensiune umană. Durerea este confundată cu o reacţie pe
    monitorul calculatorului cu jocuri iar moartea e mai simplă ca un click de
    mouse. Vă daţi seama că, pe aeroportul sau în metroul din Bruxelles, când
    veneam să vizităm acest oraş minunat, este posibil să ne fi întâlnit cu oameni
    de aici care plecau, la Paris sau în Siria, să îşi ucidă, cu sălbăticie,
    semenii?

  • Portretul turistului român în 2015

    Portretul turistului român în 2015

    În ultimii 10 ani, din 2004 până în 2014, chiar şi 2015, economia şi societatea românească au trecut prin schimbări fundamentale. Aderarea la UE, criza economică, dar şi ieşirea din criză au influenţat România nu doar la nivel macro, ci şi la nivelul micro al alegerilor şi obiceiurile individuale. De pildă, un studiu recent realizat de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism evidenţiază faptul că în ultimii ani, românii au început să călătorească din ce în ce mai des, cei cu venituri mici şi seniorii aflându-se în fruntea acestui trend. Adrian Voican, preşedintele comisiei de marketing a Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, ne descrie principalele schimbări care au apărut în ultimii zece ani. Cel mai interesant lucru mi se pare faptul că a scăzut la jumătate numărul românilor care nu pleacă în vacanţă. Dacă acum 10 ani, 44% dintre români declarau că nu pleacă în nici o vacanţă, în 2014 nu au fost în vacanţă doar 22%. Jumătate din cei care nu plecau deloc în vacanţe au devenit consumatori de vacanţe. Apoi, putem să spunem că românii îşi fac vacanţele în ţară, în proporţie de 50%, aşa cum se întâmpla de altfel şi în urmă cu 10 ani. Ce s-a modificat? A crescut de trei ori numărul românilor care-şi petrec concediul în străinătate. Acum 10 ani cota lor era foarte mică, sub 10% plecau atunci în străinătate. Azi în jur de 24%-25% dintre români se duc în vacanţă, în alte ţări.

    Cauzele acestei evoluţii ţin nu doar de modificarea condiţiilor economice ale românilor, ci şi de diversificarea ofertelor turistice, de scăderea unor preţuri, dar şi de schimbarea mentalităţilor. Adrian Voican: Turismul a devenit mai accesibil, mai popular. Acum 10 ani, turismul era o chestiune ce ţinea mai mult de lux sau de conjunctură – unii angajaţi primeau un ajutor de la întreprindere pentru a pleca în vacanţă -, iar pensionarii sau seniorii nu plecau deloc de acasă. Aceste lucruri s-au modificat. Atunci o treime din cei care plecau în vacanţă, alegeau o cazare de două stele. Astăzi, numai 15% mai aleg două stele, dar a crescut categoria de patru şi cinci stele. Acum 10 ani doar 11% dintre turişti aveai venituri de 1000 de lei sau alocau vacanţei un buget de 1000 de lei. Pe atunci dacă aveau venituri modeste nu plecai în vacanţă. Astăzi chiar cei alocă 1000 de lei – considerat un venit modest în 2014 – pentru o vacanţă pleacă în proporţie de 34%. De ce se întâmplă asta? A apărut şi sistemul de înscrieri timpurii care aduce reduceri substanţiale de preţuri. Vacanţa nu mai e un lux, ci a devenit o necesitate, un obicei de consum. Vacanţa face parte din coşul obişnuit de cheltuieli chiar şi al unei familii cu venituri modeste.

    Dar unde se duc, cu predilecţie, aceşti turişti? Despre destinaţiile din România preferate de români, ne vorbeşte acum Traian Bădulescu, consultant în turism. În ţară, principalele destinaţii sunt, în primul rând, litoralul românesc al Mării Negre. Majoritatea turiştilor pleacă în concediu în perioada verii şi aşa s-a ajuns ca pe litoral să vină peste 2 milioane de români fie pentru weekend, fie pentru sejururi de 6-7 nopţi. Apoi este foarte căutat şi turismul balnear, foarte căutate fiind staţiunile balneare de pe tot cuprinsul ţării, iar în ultimii ani, a început şi Delta Dunării să fie din ce în ce mai căutată, prin agenţiile de turism. Nu omitem nici turismul montan, care întotdeauna a constituit o preferinţă a românilor. Există, evident, şi turismul rural, dar românii merg mai puţin la pensiunile rurale prin agenţiile de turism. Cu toate acestea, ei aleg aceste pensiuni din ce în ce mai mult. Este adevărat că şi turismul de aventură şi de explorare se dezvoltă de la an la an. Există şi agenţii de turism specializate pe turism montan şi de aventură. Sunt şi cluburi de turism care organizează expediţii în ţară şi în străinătate. Segmentul călătorului sau al exploratorului este în creştere.

    După cum era de aşteptat, mijlocul de transport preferat pentru deplasări în străinătate a devenit avionul, deşi acum 10 ani, cei mai mulţi români mergeau cu autocarul. Azi 55% dintre turişti merg cu avionul în timp ce acum 10 ani, doar 21% preferau acest mijloc de transport. Dar unde se duc românii cu avionul în străinătate, aflăm tot de la Traian Bădulescu: În ceea ce priveşte turismul extern vorbim despre destinaţii estivale de vară, majoritatea românilor aleg Grecia, care la ora actuală este destinaţia numărul unu a turiştilor din ţara noastră. Pe următoarele locuri sunt Turcia şi Bulgaria, dar şi alte destinaţii din bazinul mediteranean precum Spania, Italia şi Malta. Acestea sunt preferinţele românilor, atât datorită calităţii serviciilor, cât şi proximităţii. Sunt din ce în ce mai mulţi români care aleg şi circuitele turistice europene, inclusiv în Marea Britanie şi Irlanda, dar şi în zone mai îndepărtate precum în Extremul Orient, Thailanda, Vietnam, Laos, Cambogia şi America Latină. De asemenea, din ce în ce mai mulţi turişti aleg pachetele turistice de croazieră. Cele din Marea Mediterană sunt destul de accesibile la preţ pentru români. Deşi cei mai mulţi români călătoresc vara, iarna au început să fie alese din ce în ce mai des city break-urile în oraşe europene. Tot iarna sunt preferate destinaţiile montane, cum ar fi Austria, destinaţia preferată de mulţi ani.

    Românii preferă, aşadar, relaxarea şi confortul litoralului pe timpul verii, iar în timpul anotimpului rece, ospitalitatea oferită de cabanele montane după practicarea sporturilor de iarnă.