Radio România Internațional

Tag: destinaţie ecoturistică

  • Ţara Haţegului, destinaţie ecoturistică

    Ţara Haţegului, destinaţie ecoturistică

    Ne îndreptăm azi
    înspre vestul României. Acolo, în premieră, se implemenetează un sistem de
    monitorizare turistică în destinaţia ecoturistică Ţara Haţegului – Retezat.
    Pentru a afla mai multze detalii, l-am contactat pe Bogdan Papuc, director
    executiv al Asociaţiei de ecoturism din România. Monitorizarea
    turistică înseamnă colectarea unor date care ne permit să ne facem o idee
    asupra fenomenului turistic dintr-o zonă. De exemplu, de unde vin turiştii, ce
    fac, cât stau, cât de mult cheltuie, cum folosesc infrastructura turistică şi
    ce obiective vizitează sau ce fel de activităţi fac într-o anumită zonă. Sunt
    date foarte importante pentru crearea unei strategii pe viitor şi luarea unor
    măsuri pentru îmbunătăţirea experienţei şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor
    de care beneficiază turiştii. Destinaţia Ţara Haţegului – Retezat beneficiază
    de un proiect din partea Fundaţiei Româno-Americane pentru o perioadă de încă
    doi ani de zile de acum încolo, prin care se asigură un minim de resurse
    financiare, necesare managementului zonei.


    Ţara
    Haţegului este destinaţia perfectă pentru o vacanţă cu dinozauri, legende,
    biserici, cetăţi şi tradiţii. Cine doreşte să meargă pe urmele vechilor dinozauri descoperiţi în Ţara Haţegului îşi
    poate începe excursia chiar din Haţeg, de la Centrul de Vizitare al Geoparcului
    Dinozaurilor. Aici este expus dinozaurul bondoc. Apoi trebuie văzută biserica
    medievală din zonă, în drum spre Casa Dinozaurilor Pitici, dar şi o casă a
    tradiţiilor. Pe traseu se pot întâlni dinozauri pictaţi de copii. Pe Valea
    Sibişelului există puncte fosilifere, dar şi un câmp al bulgărilor de granit,
    iar satul Ohaba Sibişel încă mai prezintă multe dintre caracteristicile unei
    aşezări rurale de acum 100 – 200 de ani. Traseul poate fi parcurs cu bicicleta,
    dar e nevoie de o zi întreagă pentru a-i savura toate atracţiile. Ecoturism, un
    termen explicat de Bogdan Papuc, director executiv al asociaţiei de profil din
    România. Este un termen tehnic cu care noi lucrăm, dar,
    foarte simplu, ecoturism înseamnă turism lent, în care lăsăm maşina şi ne
    bucurăm de vacanţă în alt ritm: din şaua calului sau din şaua bicicletei,
    într-o drumeţie, parcurgând o potecă tematică până pe crestele Retezatului, lăsându-ne
    timp să descoperim oamenii locului şi frumuseţea satului tradiţional care încă
    se mai păstrează în zonă. Ecoturism înseamnă afaceri mici, deţinute de
    localnici. Pensiuni în care ei oferă mâncare din produse locale, făcute de ei
    sau de către oamenii din sat. Ecoturism înseamnă un alt fel de a descoperi
    România.


    Zona are câteva
    atracţii cu totul şi cu totul deosebite, continuă Bogdan Papuc, director
    executiv al Asociaţiei de ecoturism din România. Cei care iubesc munţii trebuie să meargă în
    Retezat şi să vadă salba de lacuri glaciare. Cele mai mult din ţară sunt acolo.
    Crestele Retezatului sunt deosebite. Dacă nu preferă înălţimile, turiştii pot
    merge în zona rurală, unde găsim capitala Daciei romane,
    Sarmisegetusa Ulpia Traiana, sau biserica Densuş, despre care unii spun că
    este cea mai veche biserică ortodoxă din România. E inedită mai ales prin modul
    în care a fost construită şi a elementelor de construcţie folosite. S-a folosit
    piatră de la Sarmisegetusa. Acolo vedem sculpturi romane, pietre funerare
    romane, coloane cu capiteluri romane. Şi mai sunt multe
    atracţii: puncte fosilifere, puncte de vizitare, centre de vizitare cu replici
    de dinozaur. Sunt multe lucruri interesante care nu se pot descoperi din viteza
    maşinii sau într-o zi, două. La pas, putem descoperi bisericile din piatră sau
    Cetatea Colţi, care se pare că a fost inspiraţia lui Jules Vernes pentru
    Castelul din Carpaţi. Sau curţile nobiliare şi turnurile de veghe care încă se
    păstrează din perioada medievală.


    Vă aşteptăm şi
    data viitoare cu nouă destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă !



  • Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului, care se află în judeţul Bihor, în
    partea de nord-vest a Munţilor Apuseni, se pregătesc să devină destinaţie
    de ecoturism. S-a depus deja documentaţia necesară pentru îndeplinirea
    criteriilor de certificare, iar custodele zonei, Centrul pentru Arii Protejate
    şi Dezvoltare Durabilă din Bihor, a finalizat un proiect pentru dezvoltarea
    acestei zone. Proiectul, finanţat prin fonduri norvegiene, s-a
    derulat pe parcursul a 20 de luni, între 2014 şi 2016, a urmărit identificarea
    locurilor cu potenţial de dezvoltare ecoturistică şi eventuale investiţii care
    trebuie făcute dar şi o serie de alte activităţi pentru ca zona Munţilor
    Pădurea Craiului să devină atractivă pentru turişti.

    Aflăm mai multe de la Paul
    Iacobaş, şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă din
    Bihor: Am creat o serie de trasee
    de cicloturism nemarcate în teren, dar există informaţii cu privire la
    urmărirea prin GPS, hărţi, descrieri de trasee în limbile engleză şi
    română. Există două centre de închiriat biciclete şi un microbuz care
    deserveşte turiştii care doresc să închirieze biciclete. In alte proiecte
    anterioare am reuşit să dezvoltăm o reţea de peşteri turistice. Peştera cu
    Cristale din mina Farcu şi Peştera Meziadului sunt peşterile de top ale
    zonei. Ele sunt amenajate la cele mai înalte standarde din Europa, în ceea
    ce priveşte siguranţa vizitării şi impacul redus faţă de mediu al amenajărilor
    turistice. Aceste peşteri sunt urmate de Peştera Vadu Crişului şi Peştera Unguru
    Mare. Aceste patru peşteri fac parte dintr-o reţea de peşteri amenajate
    pe care turiştii le pot vizita în condiţii foarte bune. Lucrăm şi la o reţea de peşteri speo-turistice care vor
    fi disponibile începând din 2018. Vor exista 10 peşteri care vor fi
    vizitate de diverse categorii de turişti, care nu vor fi amenajate cu podeţe,
    scări, lumini în interior, dar vor avea şi amenajări de siguranţă, vor exista
    nişte ghizi locali care vor însoţi turiştii. Pe lângă acestea, există o serie
    de parcursuri de aventură. Sunt două trasee de via ferrata, adică trasee
    care îmbină căţăratul cu drumeţia. Ele sunt expuse pe nişte pereţi
    verticali iar turistul poate să le parcurgă ajutându-se de nişte elemente
    fixate în pereţi cum ar fi scoabe de metal sau mâini curente din cablu. Cu
    echipament de protecţie turiştii pot să le parcurgă şi fără să ştie să se
    caţere. De asemenea, există un parcurs de rafting care pleacă de la Bulz şi se
    termină la Vadu Crişului şi care parcurge spectaculosul Defileu al Crişului
    Repede. E un parcurs uşor spre mediu care poate fi adaptat şi poate fi parcurs
    inclusiv de copii, de tineri sau de familii. Pentru asta există barci de
    închiriat, există monitori şi firme care asigură asistenţă tehnică, astfel
    încât totul să se desfăşoare cât mai sigur cu putinţă.



    In Munţii Pădurea Craiului, viitoare destinaţie ecoturistică a
    României, va fi amplasată o reţea de poteci tematice, interconectate între ele
    şi vizitabile pe bicicletă. Reţeaua de poteci ar urma să poarte numele de Drumul
    carstului, deoarece acesta este relieful predominant în aria protejată, iar
    obiectivele carstice (peşteri,
    avene, izbucuri, chei, defilee) sunt de o amploare deosebită. Cea mai mare suprafaţă a
    sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului este
    acoperită de păduri. Acestea alternează cu poieni largi şi pajişti înflorite cu
    fâneţe sau culturi agricole instalate pe platourile carstice. Despre biodiversitatea de aici ne vorbeste Andrei Acs, managerul sitului Natura
    2000 Pădurea Craiului: Pădurea Craiului este o arie protejată de interes european care adăposteşte
    peste 37 de specii de importanţă comunitară şi peste 16 habitate. Avem
    aici specii de carnivore mari:
    lup, urs, râs, avem vidră, avem specii de floră protejate cum ar fi irisul
    de stepă sau dediţelul. Avem 3 habitate care sunt foarte importante, pentru că
    se regăsesc într-un procent foarte mic la nivelul Uniunii Europene, asta
    însemnând sub 0,5% pe tot teritoriul UE. Important este să amintim de
    stejarul pufos care se găseşte în Pădurea Craiului, o specie
    mediteraneană de arbore rar întâlnită în
    această parte a ţării. Datorită zonelelor stâncoase de calcar care
    schimbă puţin microclimatul, din cauza căldurii emanate de la soare, aici vegetează mai multe specii de plante     rarecare
    aparţin altor regiuni.



    Munţii Pădurea Craiului înseamnă peşteri. Un număr important de
    peşteri din această zonă oferă adăposturi pentru colonii de lilieci în diferite
    perioade ale anului. Andrei Acs: Avem
    peste 16 specii de lilieci. Cel mai mare liliac, care se găseşte în România, se
    numeşte Liliacul mare cu potcovă, dar avem şi cea mai mică specie care este cât
    o cutie de chibrituri. Toate peşterile din Pădurea Craiului adăpostesc
    colonii de lilieci mai mari sau mai mici. Avem aici peste 2000 de
    cavităţi naturale care se întind pe cele 40 de mii de hectare ale masivului
    muntos. In peştera Meziad avem a
    doua ca mărime colonie de lilieci din
    România şi una dintre cele mai mari din Europa, având peste 60 de mii de
    exemplare în timpul iernii.In
    Pădurea Craiului avem şi rezervaţii naturale botanice, mai degrabă mixte. De
    exemplu, Defileul Crişului Repede este o rezervaţie care adună peşteri,
    vestigii arheologice, specii de plante
    de o unicitate destul de spectaculoasă crescute pe versanţi, tocmai datorită
    acestui microclimat dat de albedoul ridicat al calcarului. Zona Pădurea Craiului
    este şi un habitat propice pentru cuibărirea păsărilor. Avem trei perechi de
    acvilă de munte, specie considerată dispărută dar care, în ultimii 10 ani, a
    început să revină în România. Avem şi
    două cuiburi de barză neagră care este extrem de rară la nivelul Uniunii
    Europene.



    Zona
    Pădurea Craiului este încă animată de tradiţii vii şi ocupaţii tradiţionale
    bine păstrate. In comuna Roşia se găseşte o moară pe apă veche de mai
    bine de un secol, încă funcţională. Bisericile de lemn din Petreasa sau Beznea,
    sau cele de zid din Remetea şi Vadu Crişului, vă aşteaptă să le descoperiţi.


    Una dintre primele destinaţii ecoturistice din România este
    zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului din Maramureş. Mai sunt certificate Tara Haţegului, Colinele Transilvaniei şi
    Delta Dunării.