Radio România Internațional

Tag: dezastre naturale

  • Pregătirea Europei în domeniul civil și al apărării

    Pregătirea Europei în domeniul civil și al apărării

    Uniunea Europeană dorește să îmbunătățească pregătirea în domeniul civil și al apărării. Pentru acest lucru trebuie reduse diferențele geografice dintre dezastrele naturale și crizele provocate de om.

    De asemenea, trebuie îmbunătățită coordonarea între statele membre și Uniunea Europeană. Uniunea Europeană trebuie să modernizeze echipamentele și materialele necesare în perioadele de criză și să păstreze solidaritatea europeană.

    De asemenea, Uniunea Europeană își propune să dezvolte stocurile strategice în paralel cu percepția riscurilor și să reunească oamenii, materialele și structurile de răspuns la criză.

    Despre acest subiect și situația din România a vorbit în Parlamentul European, Vlad Vasile-Voiculescu, eurodeputat.

    „Astăzi vă vorbesc nu doar ca politician, ci și ca cetățean al Bucureștiului, capitala cu cel mai ridicat risc seismic din Uniunea Europeană. În 1977, un cutremur devastator, de peste 7 grade pe scara Richter a luat peste 1500 de vieți și a rănit peste 11 mii de oameni. Este o certitudine că un astfel de cutremur se va repeta. Astăzi, la aproape 50 de ani de atunci, jumătate din școlile din România au fost construite înainte de 1977.

    De asemenea, asta înseamnă aproape 10 mii de școli și probabil jumătate dintre spitalele României. Asta înseamnă că 2 milioane de copii și zeci de mii de pacienți sunt expuși unui risc seismic în țara mea. Dacă un cutremur ca cel din ’77 ar lovi din nou, consecințele ar fi catastrofale.

    Niciun stat european nu poate face față singur unui astfel de dezastru. Și, de la intervenții rapide și îngrijiri medicale până la adăposturi și reconstrucție, avem nevoie urgentă de mecanisme consolidate de coordonare europeană.

    Cer de la tribuna Parlamentului, atât Comisiei Europene, cât și autorităților naționale, să crească investițiile și să se pregătească.”

    Prin politica sa de securitate și apărare, Uniunea Europeană urmărește să gestioneze amenințările emergente și să își protejeze mai bine cetățenii iar pentru a putea face față perioadelor de criză, europenii trebuie instruiți prin intermediul comunicării, educației și creșterii nivelului de conștientizare.

  • Inundațiile din Spania și mecanismul european de protecție civilă

    Inundațiile din Spania și mecanismul european de protecție civilă

    Inundațiile recente din regiunea Valencia, Spania, a cauzat victime și numeroase daune, așa cum au relatat cele mai multe mijloace de informare în masă. Bilanțul victimelor este cel mai mare din ultimele decenii în țara iberică, iar suferințele spaniolilor loviți de furia apelor a stârnit imediat reacția insituțiilor europene.

    Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea este pregătită să ajute Spania, afirmație întărită de Balazs Ujvari, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    ”În termeni de asistență, până acum am fost în contact cu autoritățile spaniole în decursul ultimelor zile. Ceea ce ne-au cerut a fost activarea sistemului de sateliți Copernicus, astfel că am transmis câteva imagini din satelit la rezoluție înaltă și autoritățile spaniole le pot folosi pentru a-și planifica eforturile de pe teren, pentru a evalua daunele produse de inudații și a planifica, pe această bază, ce trebuie făcut pentru a salva oameni.

    Acum, un alt instrument pe care îl avem la dispoziție este, firește, mecanismul european de protecție civilă care încă nu a fost activat. Dar, bineînțeles, dacă o asemenea cerere va veni, suntem pregătiți complet pentru a mobiliza asistență pentru Spania.”

    Mecanismul european de protecție civilă, înființat în 2001, permite atât țărilor membre ale spațiului Uniunii, cât și celor din afara lui să intervină pentru situații de urgență dintr-o țară care a suferit un dezastru natural. În afara intervenției, mecanismul își propune să folosească experiențele trecute pentru a preîntâmpina dezastre viitoare.

    Mecanismul european de protecție civilă are acum 35 de membri, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus alte 9 țări europene nemembre. Sunt considerate urgențe dezastrele naturale, cum ar fi incendiile forestiere, cutremurele, inundațiile, epidemiile, și dezastrele produse de oameni, precum poluarea, accidentele industriale și conflictele care pot duce la dezastre.

  • Ajutor de 10 miliarde de euro pentru ţările afectate de inundaţii

    Ajutor de 10 miliarde de euro pentru ţările afectate de inundaţii

    După precipitaţiile extrem de abundente şi inundaţiile care au ucis 24 de persoane în Europa Centrală, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Bruxelles-ul va aloca 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune pentru ţările afectate.

    După o reuniune, la Wroclaw, cu şefii de guvern din Polonia, Cehia, Austria şi Slovacia, Ursula von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană are două surse potenţiale de ajutor – Fondul de coeziune şi Fondul de solidaritate – pe care le poate folosi pentru a contribui la finanţarea reparaţiilor şi reconstrucţiei în ţările afectate.

    În paralel, Parlamentul European şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteo extreme în Uniunea Europeană şi în lume, inclusiv inundaţii masive, valuri de căldură şi incendii de pădure.

    Într-o rezoluţie privind inundaţiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, eurodeputaţii solicită finanţare suficientă şi actualizată pentru a spori gradul de pregătire şi a îmbunătăţi consolidarea capacităţilor, în special în perspectiva următorului buget multianual al Uniunii Europene.

    Pe termen lung, rezoluţia solicită mai multe investiţii ale blocului comunitar în rezilienţa regională şi locală şi solicită ca viitoarea politică de coeziune a Uniunii să se concentreze şi mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice şi pe adaptarea la acestea.

    Deputaţii europeni subliniază, de asemenea, necesitatea unor investiţii urgente în măsuri de gestionare a inundaţiilor şi de prevenire a riscurilor de inundaţii.

    Rezoluţia a fost co-semnată de eurodeputatul popular Siegfried Mureşan, care a insistat pe nevoia de flexibilizare a bugetului multianual al Uniunii Europene, pentru a putea aloca mai repede mai mulţi bani oamenilor afectaţi de situaţii neprevăzute. Acest aspect va reprezenta una dintre priorităţile eurodeputatului român în calitatea sa de negociator-şef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.

    Numai în ultimii 30 de ani, inundaţiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, luând aproape 3.000 de vieţi omeneşti şi provocând daune economice în valoare de peste 170 de miliarde euro – aminteşte Legislativul comunitar, într-un comunicat.

  • Ajutor pentru România și celelalte state membre lovite de inundații

    Ajutor pentru România și celelalte state membre lovite de inundații

     

    Furtuna Boris a provocat inundații grave în Europe Centrală și de Est și dus la decesul a cel puțin zece persoane în Austria, Polonia, Cehia și Ungaria. Acestora li se adaugă cele șase victime din România. Precipitațiile de trei ori mai abundente decât normalul întregii luni septembrie s-au oprit, dar efectele acestora încă se fac văzute. Viitura de pe Dunăre care a afectat Ungaria va ajunge săptămâna viitoare și în țara noastră.

     

    Ursula von der Leyen, vizită în Polonia

     

    În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Wroclaw, una dintre localitățile afectate de inundații, unde a fost primită de prim-minstrul polonez, Donald Tusk. La finalul întâlnirii la care au mai luat parte și premierii din Austria, Cehia și Slovacia, șefa Executivului european a anunțat un ajutor de 10 miliarde de euro pentru statele membre afectate de inundații, inclusiv România.

     

    „Este foarte important să mobilizăm tot ce este posibil. Pe de o parte, există Fondul de Solidaritate, pe care îl putem folosi pentru a reconstrui infrastructura, cum ar fi drumurile, autostrăzile, căile ferate și podurile, de exemplu. Dar cred că acest lucru nu va fi suficient, având în vedere dimensiunea uriașă a dezastrului.(…)Prin urmare, vom mobiliza fondurile de coeziune într-un mod flexibil și direcționat, acolo unde aveți cea mai mare nevoie de ele. În al doilea rând, puteți folosi aceste fonduri ca prefinanțare. Astfel, banii vor fi disponibili rapid și veți putea investi.

    În al treilea rând, în mod normal, fondurile de coeziune necesită cofinanțare din partea statelor membre. Aici, putem asigura 100% finanțare europeană – fără cofinanțare. Acestea sunt vremuri extraordinare care necesită măsuri extraordinare. La o primă vedere, ar putea fi mobilizate 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru țările afectate”, a declarat Ursula von der Leyen.

     

    PE, rezoluție pentru un ajutor mai substanțial în cazul dezastrelor naturale

     

    Și Parlamentul European a reacționat printr-o rezoluție privind inundațiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.  În documentul adoptat joi, 19 septembrie, eurodeputații își exprimă nemulțumirea față de recentele reduceri bugetare pentru mecanismul de protecție civilă al UE.

    Aceștia solicită finanțare suficientă și actualizată pentru a spori gradul de pregătire și a îmbunătăți consolidarea capacităților, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE. De asemenea, aceștia doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie „proporțional cu creșterea numărului și a gravității dezastrelor naturale în întreaga Europă”, îndeamnă Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru țările afectate și solicită punerea la dispoziție și a altor tipuri de sprijin tehnic și financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune

    Pe termen lung, rezoluția solicită creșterea investițiilor UE în consolidarea rezilienței regionale și locale și subliniază necesitatea ca viitoarea politică de coeziune a UE să se axeze și mai mult pe reducerea impactului schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea.

    Eurodeputații cer Comisiei să prezinte rapid un plan european de adaptare la schimbările climatice, care să includă propuneri legislative concrete, așa cum a fost anunțat în orientările politice ale președintei von der Leyen pentru Comisia 2024-2029. Un astfel de plan este esențial pentru a întări reziliența UE, pentru a asigura adaptarea la efectele schimbărilor climatice și pentru a coordona acțiunile naționale legate de pregătire, planificare și cooperare transfrontalieră. De asemenea, deputații subliniază necesitatea unor investiții imediate în măsuri de gestionare a inundațiilor și de prevenire a riscurilor asociate acestora.

  • Viața în zone predispuse la dezastre

    Viața în zone predispuse la dezastre

    Schimbările climatice sunt reale, atrag atenția specialiștii, iar cele mai multe dintre dezastrele naturale sunt cauzate, adeseori, de intervenția umană asupra mediului înconjurător.



    Cum ne adaptăm unei planete în continuă schimbare? Cum putem limita impactul uman asupra naturii, cum putem preveni fenomenele extreme și cum le gestionăm în situația în care acestea, totuși, apar? Cum trăim în zonele predispuse dezastrelor naturale și ce măsuri trebuie luate la nivel național și european pentru a limita efectele schimbărilor climatice?



    Am adresat aceste întrebări europarlamentarului Dacian Cioloș și directorului executiv al Propark – Fundația pentru Arii Protejate, Tiberiu Chiricheș.




  • Ştiri de pe piaţa asigurărilor

    Ştiri de pe piaţa asigurărilor


    Deputaţii români au modificat, în calitate de cameră decizională, legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor. Astfel, primele anuale sunt de 130 lei (circa 26 de euro) pe an pentru locuinţele de tip A şi de 50 de lei (circa 10 euro) pentru cele de tip B. Anterior, prima pentru locuinţa de tip A era de 100 de lei (circa 20 de euro), iar cea pentru locuinţa de tip B tot 50 de lei pe an.



    O locuință de tip A este o construcție cu structură de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic. Clădiri de tip B sunt construcţiile care au pereţii exteriori din cărămida nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic.



    Suma asigurată pentru o locuinţă de tip A este de 100.000 de lei (circa 20.000 de euro), iar pentru o locuinţă de tip B de 50.000 de lei (circa 10.000 de euro). Persoanele fizice şi juridice trebuie să asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, înregistrate cu această destinaţie în evidenţele organelor fiscale, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi pentru care s-a păstrat destinaţia de locuinţă.



    În context, proprietarii de locuinţe şi companiile din România au primit, în perioada 2013-2022, despăgubiri de aproape 25 de milioane de euro (116 milioane lei) din partea companiilor de asigurări membre ale Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), ca urmare a producerii de inundaţii şi alunecări de teren. Despăgubirile au fost plătite atât în baza poliţelor de asigurări de locuinţe, cât şi în baza asigurărilor de bunuri şi proprietăţi dedicate companiilor. Valoarea despăgubirilor pentru pagubele provocate de inundaţii a fost de aproximativ 87 milioane lei, diferenţa fiind pentru acoperirea pagubelor provocate de alunecările de teren. UNSAR reprezintă 21 de companii de profil care deţin o pondere de aproximativ 90% din piaţa locală de asigurări.



    Asiguratorii insistă asupra utilităţii şi a unei poliţte facultative pentru locuinţă, care poate acoperi, în plus faţă de dezastrele naturale, şi alte riscuri, precum incendiu, explozie, căderi de corpuri, inundaţii produse de avarii ale instalaţiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, precum şi alte situaţii neprevăzute – inundaţii produse vecinilor, defecţiuni ale centralei termice, daune la bunurile electronice sau electrocasnice.


  • Asigurarea obligatorie a locuinţelor

    Asigurarea obligatorie a locuinţelor

    Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) este pregătit financiar şi operaţional să despăgubească proprietarii care au poliţă PAD (de asigurare obligatorie a locuinţelor) valabilă şi au fost afectaţi de cutremurele de intensitate destul de mare produse recent în judeţe din sudul şi sud-vestul României. Seismele menţionate au produs doar pagube materiale. PAID este o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăţilor de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuinţă.



    PAID administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor care acoperă 3 riscuri de bază specifice României: cutremur, inundaţii, alunecări de teren. PAID a reconfirmat că fondurile proprii sunt suficiente pentru a răspunde cererilor existente. În cazul unui dezastru major, PAID beneficiază de cel mai mare program de reasigurare din Europa Centrală şi de Est, de 1 miliard de euro, pentru reconstrucţia locuinţelor asigurate în faţa celor 3 riscuri menţionate.



    Pe fondul recentelor seisme devastatoare din Turcia şi Siria, o analiză de specialitate publicată la Bucureşti arată că România şi Turcia sunt singurele ţări din Europa care au un sistem de asigurări obligatorii de calamitate bazat pe existenţa unui Pool de Asigurare, însă România este două ori mai expusă în caz de dezastru. Spre deosebire de Turcia, unde una din două clădiri este asigurată la calamitate ca rezultat al obligativităţii, în România sunt asigurate doar două din 10 locuinţe.



    Statistica asigurărilor de locuinţă pe zone arată că regiuni expuse semnificativ la cutremur, în principal Moldova, au un grad foarte redus de asigurare şi că gradul de cuprindere în asigurare (circa 20%) este dat mai degrabă de o parte a oraşelor mari, în principal Bucureşti şi cele din Transilvania, media pe restul ţării fiind între 10% şi 15%. Media UE este de peste 60% dintre locuinţe asigurate.



    Deşi sistemul din România presupune că toţi proprietarii de locuinţe sunt obligaţi să se asigure împotriva dezastrelor, rata de asigurare rămâne cea mai mică din Europa. Palierul de asigurare obligatorie presupune achiziţionarea unei poliţe PAD, emise de PAID. Poliţa de asigurare obligatorie a locuinţelor costă 20 de euro pe an pentru locuinţele din materiale moderne şi 10 euro pe an pentru cele din chirpici şi alte materiale mai puţin rezistente. Protecţia pentru daunele provocate de cutremur, inundaţiile produse natural şi alunecări de teren este de maximum 10.000 de euro pentru casele din chirpici şi 20.000 de euro pentru locuinţele din materiale moderne.



    Totodată, doar 17% din locuinţele din România sunt asigurate facultativ. Aceste poliţe protejează împotriva mai multor riscuri, suplimentar faţă de PAD, cum ar fi incendiu, explozie, căderi de corpuri, vandalism, inundaţii de la vecini.



  • Reziliența la dezastre – obiective europene comune

    Reziliența la dezastre – obiective europene comune

    Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Odată activat, Centrul European de Coordonare finanțează asistența venită din partea statelor membre ale Uniunii și a altor opt ţări participante (Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia).

    Imediat după cutremurele care au devastat săptămâna trecută Turcia şi Siria, Comisia Europeană a adoptat o recomandare și o comunicare cu cinci obiective comune de întărire a rezistenţei în fața dezastrelor naturale.

    Acestea sunt:

    – În primul rând, anticiparea – adică îmbunătățirea capacităţii de evaluare și de anticipare a riscurilor de dezastre, precum şi a planificării modului în care răspundem acestor riscuri;
    – Apoi, pregătirea – este creşterea nivelului de conștientizare a riscurilor și a gradului de pregătire al populației;
    – Alertarea – aici avem îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie la nivel național, regional și local;
    – Apoi, răspunsul – adică întărirea capacității de reacţie a mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene atunci când una din ţările participante este depăşită;
    – Si, nu în ultimul rând, securitatea – adică asigurarea unui sistem solid de protecție civilă, care trebuie să rămână operațional 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în timpul dezastrelor și după.

    După cutremurele devastatoare de acum o săptămână, Turcia a activat mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. 19 state membre, inclusiv România, alături de Albania și Muntenegru, în colaborare cu Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, au oferit echipe de căutare şi salvare, cărora li s-au adăugat echipe medicale. Centrul European de Coordonare a constituit, de asemenea, o echipă de protecție civilă cu experți din 11 state membre, care au fost trimiși imediat în Turcia.

    În Siria, Uniunea Europeană este în contact cu partenerii de la fața locului și finanțează organizații umanitare pentru operațiunile de căutare și salvare, oferind totodată sprijin în mijloace şi ajutoare de primă necesitate.

    Aşa cum a anunţat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, Uniunea Europeană va organiza, la începutul lunii martie, o conferinţă a donatorilor pentru a sprijini Turcia şi Siria să facă faţă dezastrelor produse de cutremurele de la 6 februarie.


  • „Siguranță pentru copiii noștri”, un proiect transfrontalier România – Bulgaria

    „Siguranță pentru copiii noștri”, un proiect transfrontalier România – Bulgaria

    600 de elevi voluntari și 60 de profesori sunt pregătiți
    să intervină în cazul unor dezastre naturale, generate de inunadații sau
    incendii, în zona transfrontalieră Ro-Bg, în cadrul proiectului Siguranță
    pentru copiii noștri. Acesta este implementat de Asociația Română pentru
    Transfer Tehnologic și Inovare din Craiova în parteneraiat cu Agenţia de Dezvoltare Regională şi Centrul de
    Afaceri 2000 – Montana și Asociaţia Parteneriate regionale pentru o dezvoltare durabilă – Vidin.



    Diana Nedelcu- managerul de proiect ne oferă detaliile:




    Principalele activități în cadrul proiectului vizează
    realizarea unui studiu care a analizat situația actuală în privința managementului dezastrelor naturale în rândul
    profesorilor și al elevilor.


    Practic s-a lucrat cu 20 de licee din județul Dolj,
    scopul studiului fiind familiarizarea experților din cadrul proiectului cu
    situația actuală în ceea ce privește gradul de pregătire al școlilor și a
    celorlalte părți interesate pentru managementul riscului în domeniul
    incendiilor de pădure și al inundațiilor.


    Pe baza acestor studii a avut loc o întâlnire
    internațională a experților care s-a desfășurat la Varsetz (Bg), la care au
    participat 30 de persoane cu expertiză în managementul dezastrelor, membrii ai
    Crucii Roșii și ai ISU din cele trei
    regiuni. În cadrul întâlnirii au fost prezentate aceste studii și s-au formulat
    sugestii și propuneri pentru realizarea unui raport consolidat. Acest raport
    consolidat a fost publicat pe site-ul proiectului     www.safetyrobg.eu.


    Cu ajutorul materialelor realizate în cadrul proiectului
    se organizează traininguri pentru formatori, acești formatori vor fi profesori
    din cadrul liceelor din Calafat și Băilești. După școlirea profesorilor urmează
    școlirea elevilor, vor fi școliți cîte 50 de elevi din fiecare liceu. Menționez
    că atât trainingurile pentru profesori cât și cele pentru elevi vor fi
    organizate în condiții de maximă siguranță în așa fel încât să respectăm toate
    măsurile în vigoare.


  • Proiect transfrontalier România-Bulgaria pentru prevenţia în cazul unor dezastre naturale

    Proiect transfrontalier România-Bulgaria pentru prevenţia în cazul unor dezastre naturale

    Populația se confruntă
    tot mai des cu fenomene extreme ca inunadțiile sau incendiile. Pentru a fi
    pregătiți să manageriem astfel de situații Asociația Română pentru Transfer
    Tehnologic implemntează, în regiunea transfrontalieră România Bulgaria, proiectul
    O regiune sigură- Îmbunătățirea
    comună a riscului de management în regiunea transfrontalieră.


    Detalii ne oferă doamna
    Diana Nedelcu- manager de proiect: În cadrul proiectului
    sunt cuprinse mai multe activități între care, studii care vor cerceta situația
    actuală în privința dezastrelor naturale, întâlniri cu experți care lucrează în
    acest domeniu și se va dezvolta o platformă on-line pe care se vor găsi atât
    studiile și materialele de training și alte informații folositoare pentru prevenirea acestor dezastre, se vor organiza
    traininguri pentru formatori, în special pentru cadrele didactice din licee,
    vom organiza competiții tranfrontaliere între elevii români și bulgari și un
    forum internațional la care vor participa reprezentanți și factori interesați
    în aceste domenii.


    Ce ne propunem prin acest
    proiect? Dezvoltarea și implementarea unor inițiative comune cum ar fi schimbul
    de cunoștiințe, abilități și experiențe între beneficiari și realizarea de programe
    comune de training, atât teoretice cît și practice, precum și realizarea de
    materiale noi și atractive care să includă sfaturi practice despre aceste
    dezastre, creșterea gradului de conștientizare în cadrul comunităților
    tranfrontaliere cu privire la managementul riscului în cadrul dezastrelor naturale,
    pregătirea a peste 600 de elevi viitori voluntari, pregătirea a 60 de cadre
    didactice pentru a reacționa în cazul unor dezastre naturale care ar putea
    afecta școlile în care activează și dezvoltarea unei platforme on-line a
    proiectului, prin intermediul căreia cel puțin 500 de oameni vor fi informați
    cu privire la managementul riscului în cazul dezastrelor naturale.


    Sperăm ca acest proiect,
    care se va finaliza în luna martie a anului 2021, să aibă un impact deosebit în
    rândul elevilor și profesorilor din cele 10 licee doljene și aceștia să fie
    mult mai pregătiți în cadrul prevenirii acestor dezastre.


  • Puerto Rico – instaurare plan de urgenţă post-seism

    Puerto Rico – instaurare plan de urgenţă post-seism

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Puerto Rico asupra faptului că, în urma recentelor cutremure de pământ din regiune, precum şi a posibilităţii înregistrării unor replici ale acestora, autorităţile locale au instaurat planul de urgenţă, sugerând populaţiei din zonă să se pregătească pentru evacuare.

    Informații actualizate cu privire la planul de acțiune local în caz de dezastre naturale pot fi accesate pe site-ul Agenției statale pentru gestionarea situațiilor de urgență și Administrare a Dezastrelor din Puerto Rico http://www.manejodeemergencias.pr.gov/.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români care doresc să călătorească în Puerto Rico să își amâne călătoria planificată.

    Totodată, cetățenii români aflați pe insulă, pentru securitatea lor, sunt sfătuiți să ia în calcul întreruperea șederii lor în Puerto Rico, iar în acest sens să ia legătură cu reprezentanții companiilor aeriene pentru schimbarea coordonatelor de zbor, să urmărească anunțurile emise de autoritățile locale şi să urmeze recomandările și instrucțiunile acestora.

    Cetăţenii români se pot adresa Consulatului General al Romaniei la Miami la numerele de telefon +13057638714 și +13057638874, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al oficiului consular al României din Miami, SUA: +12025158953.

    Sursa: Comunicat Ministerul de Externe

  • Strategia de adaptare a UE la schimbările climatice

    Strategia de adaptare a UE la schimbările climatice

    Schimbările climatice constitue, fără doar și poate, cea mai mare provocare a UE pentru următorii ani. Conferința de la Lisabona, din aceste zile, dedicată acestui subiect, a prezentat o serie de instrumente inovatoare în contextul adaptării la schimbările climatice și al reducerii riscului de dezastre, după cum a afirmat și Comisarul european pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides .

    Raportul anual privind riscurile globale, publicat de Forumul Economic Mondial, clasifică evenimentele meteorologice extreme și eșecul acțiunii privind schimbările climatice drept cele două riscuri cele mai probabile pentru societate în următorii zece ani. Adaptarea la schimbările climatice necesită o abordare coordonată și sinergică a unei game variate de actori din diferite sectoare, precum și interogarea ipotezelor privind factorii de risc, vulnerabilitatea și schimbările de mediu.

    Organizată pentru prima dată în sudul Europei, Conferința europeană de adaptare la schimbările climatice, de la Lisabona, a patra ediție, se bazează pe evenimentele anterioare, aducând cercetători, factori de decizie politică și practicieni din Europa și din afara ei pentru a discuta despre progresele recente în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, pentru a găsi soluții și a inspira acțiuni colective pentru a spori rezistența Europei.

    Aceasta este prima conferință majoră care s-a concentrat pe armonizarea și pe colaborarea dintre adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre. De ce este relevant acest lucru? Activitățile celor două comunități se suprapun: ambele vizează reducerea impactului negativ al schimbărilor climatice și al dezastrelor asupra mediului natural, asupra societății umane și economiilor, prin anticiparea riscurilor și a incertitudinilor și prin abordarea vulnerabilităților. Cu toate acestea, fiecare domeniu s-a dezvoltat în mod independent, cu diferiți actori și instituții care se concentrează pe orizonturi diferite de timp, metodologii de cercetare și într-un cadru politic diferit.

    Comisarul european pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides, a declarat:

    Trebuie să găsim căi pentru a face față consecințelor imediate datorate schimbărilor climatice, inundațiilor, incendiilor forestiere și altor catastrofe naturale, iar răspunsul nostru pentru aceste consecințe imediate este «Riscul UE». «Riscul UE» este răspunsul nostru colectiv pentru a face față dezastrelor naturale la nivel european și reprezintă o plasă de siguranță atunci când capacitatea resursele naționale este suprasolicitată. Nu ne concentrăm doar asupra echipamentelor, ci și asupra pregătirii și prevenirii.

    Acest lucru va fi posibil numai printr-un efort eficient de colaborare prin toate sectoarele societății, la toate nivelurile de guvernare, inclusiv la nivel public și la nivel privat.


  • Fondul european de asistență și solidaritate pentru România, Italia și Austria

    Fondul european de asistență și solidaritate pentru România, Italia și Austria

    Fondul european
    de asistență și solidaritate al Uniunii Europene a fost creat în urma
    inundațiilor grave din Europa Centrală din vara anului 2002. De atunci, aceasta
    a intervenit în cazul a 84 de dezastre provocate de diferite evenimente
    catastrofale, printre care inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni
    și secete. Până în prezent, 24 de țări europene au beneficiat de sprijin în
    valoare totală de peste 5,2 miliarde euro.

    Comisarul european pentru politica regională
    Corina Crețu a anunțat că executivul european a accesat acum fondul de
    solidaritate pentru a oferi ajutoare României, Italiei și Austriei.

    Am plăcerea de a anunța că
    executivul european a adoptat decizia de a oferi bani din fondul de asistență
    și de solidaritate al Uniunii Europene României, Italiei și Austriei ca urmare
    a dezastrelor naturale din anul trecut din aceste țări. Pentru cele trei țări,
    Uniunea Europeană va mobiliza peste 283 milioane de euro. Mai precis, peste 8
    milioane de euro vor merge către zona de nord-est a României după inundațiile
    masive din vara trecută. Acestea au afectat în principal infrastructura,
    gospodăriile și agricultura.

    În octombrie anul trecut, în Italia, aproape toate
    regiunile au suferit din cauza ploilor și vântului puternic care au avut ca
    rezultat inundații, alunecări de teren și un mare număr de pierderi umane. Din
    păcate, a fost cea mai devastatoare toamnă din istoria recentă a Italiei. Propunem
    ca peste 277 de milioane de euro din fondul de asistență și solidaritate să fie
    acordate Italiei. Aceste fenomene atomosferice extreme au lovit un număr de
    zone alpine și sudice ale Austriei, în particular Carinthia și Tirolul de Est,
    deși la un grad mai redus comparativ cu Italia. Astfel, propunem mobilizarea a
    8 milioane de euro pentru susținerea Austriei. Comisia cere acum Parlamentului
    European și Consiliului European să aprobe această decizie la nivelul bugetului
    european. De îndată ce aceasta se va întâmpla, Comisia va acorda sumele de bani
    celor trei țări în totalitate pentru a le ajuta să acopere costurile de urgență
    și operațiunile de refacere.


    Totodată,
    Corina Crețu a prezentat și un raport de evaluare a fondului. În 2014 s-a făcut
    o reformă care a schimbat mult funcționarea sa în direcția îmbunătățirii timpului
    de răspuns la dezastrele naturale. Au fost introduse plăți în avans, 10% din
    susținerea totală poate fi oferit la 3 săptămâni după completarea cererii de
    ajutor. Raportul remarcă buna integrare a fondului de solidaritate în cadrul
    mai larg al Uniunii Europene pentru managementul riscurilor de dezastre.


  • PE și Consiliul UE fac pași importanți în direcția unui acord politic privind rescEU

    PE și Consiliul UE fac pași importanți în direcția unui acord politic privind rescEU

    Uniunea Europeană face pași importanți în consolidarea răspunsului său în cazul unor dezastre naturale. Actualul său Mecanism de protecție civilă urmează să fie înlocuit de un alt sistem, rescEU, iar Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu.

    Vară 2017. Este caniculă în Portugalia, izbucnesc incendii de pădure, 114 oameni își pierd viața. Flăcările fac prăpăd în aceeaşi perioadă și în mai multe regiuni din Spania. Vară 2018. O stațiune întreagă din Grecia, din apropierea Atenei, arde. Aproape 100 de oameni mor, sute de case sunt distruse şi suprafeţe mari de teren arse. Mulţi dintre cei care au scăpat cu viaţă rămân doar cu hainele de pe ei şi cu amintirile. Restul este transformat în scrum şi ruine. Toamnă 2018. Peste 30 de oameni mor în Italia în urma inundațiilor provocate de ploile puternice.

    Sunt doar câteva dintre dezastrele naturale cu care Uniunea Europeană s-a confruntat recent. Pe lângă pierderile de vieți omenești, costurile economice sunt uriașe. Statistici oficiale arată că doar în 2016, pe continentul european s-au înregistrat pagube de aproape 10 miliarde de euro.

    În toate aceste situații, statele membre au apelat la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. În actuala sa formă, sistemul se bazează pe contribuțiile voluntare ale statelor membre, iar ajutorul este coordonat de la Bruxelles.

    Sunt mândru de ce am realizat în cadrul actualului sistem. Ne-am dus la îndeplinire multe misiuni. Realitatea de pe teren se schimbă însă. Trenbuie să ținem cont de schimbările climatice ale căror consecințe sunt tot mai vizibile. Sistemul nostru a fost conceput în alte timpuri pentru alte timpuri. Efectele devastatoare ale dezastrelor sunt mult mai frecvente. Mult mai violente. Până acum, răspunsul nostru în cazul dezastrelor naturale s-a bazat pe contribuția voluntară a statelor membre. Dar este greu ca o țară să ajute o altă țară dacă amândouă se confruntă în același timp cu aceleași riscuri, cu aceleași dezastre. Este o nouă realitate. Nici o țară nu poate face față acestor fenomene singură. Actualul mecanism și-a atins limitele, crede comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides.

    Potrivit noilor planuri, Uniunea Europeană vrea să renunțe la acest principiu al contribuţiei voluntare în sprijinul unui stat membru care are nevoie de ajutor şi își propune crearea unei rezerve comune de capacități de răspuns în caz de dezastre.


  • Sistemul “RO-ALERT”, aproape de implementare

    Sistemul “RO-ALERT”, aproape de implementare

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, proiectul de lege privind implementarea sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă RO-ALERT”. Adoptat de Camera Deputaţilor pe 28 februarie, proiectul de lege are ca obiect de reglementare implementarea unui sistem de avertizare a populaţiei, bazat pe tehnologii moderne din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, informează Mediafax.



    Noul sistem de avertizareRO-ALERT” aduce multiple precum: transmiterea unor mesaje de avertizare adaptate evenimentului iminent prin intermediul reţelelor operatorilor de telefonie mobilă, transmiterea rapidă a mesajelor către toţi utilizatorii aflaţi în arealul ameninţat chiar în condiţii de congestie a reţelelor operatorilor de telefonie mobilă.