Radio România Internațional

Tag: dezastru

  • Australia – incendii de vegetație

    Australia – incendii de vegetație

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească pe teritoriul Australiei asupra decretării stării de dezastru în statul Victoria, în urma evenimentelor catastrofice provocate de incendiile de vegetație. De asemenea, alerte pentru condiții extreme de producere a incendiilor sunt în continuare în vigoare pentru teritoriul capitalei Canberra, pentru New South Wales, Queensland, Australia de Sud și pentru statul Victoria. Calitatea aerului în zonele afectate se deteriorează rapid, îndeosebi în Canberra, și reprezintă un risc pentru sănătate. Autoritățile locale au emis un apel național de anulare a oricărei deplasări care nu este strict necesară în zonele afectate.

    Cetățenii români care se află sau doresc să viziteze Australia sunt sfătuiți să se informeze cu atenție înainte de orice deplasare, să descarce și să utilizeze aplicațiile oferite de guvernele locale (Fires near me NSW, VicEmergency) și să ia în considerare riscurile la care se pot supune înainte de a călători într-o zonă afectată de incendii. Orice deplasare în zonele afectate de incendii sau în regiunile care se află sub o alertă este un risc asumat individual.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sydney: +61 (2) 92993764 (competență pentru statele New South Wales, Queensland și Northern Territory), precum și ale Biroului Consular Melbourne: +61 (3) 99783804; +61 (3) 99783806 (competență pentru statul Victoria, Tasmania, Australia de Sud și Australia de Vest), apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al Consulatului General al României la Sydney: +61401558844, respectiv al Biroului Consular Melbourne: +61410599155.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://sydney.mae.ro, http://melbourne.mae.ro, http://www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.

  • 30 de ani de la Cernobîl

    30 de ani de la Cernobîl

    26 aprilie 1986 a fost o zi neagră în istoria omenirii – în Ucraina s-a produs dezastrul de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din lume, ale cărui efecte radiologice vor continua, potrivit specialiştilor, în următorii 3000 de ani. Catastrofa s-a produs în timpul unui test de siguranţă. O procedură greşită a dus la o creştere dramatică a nivelului energetic, astfel încât învelişul reactorului a luat foc. Estimările arată că o suprafaţă de 17 milioane de km pătraţi din Belarus, Rusia şi Ucraina au fost contaminate cu radiaţii emise în urma accidentului.



    Potrivit specialiştilor, printre cele mai afectate ţări de accidentul nuclear se numără şi Norvegia, Suedia, Finlanda, Bulgaria, România şi Grecia. Românul Adrian Pârvu s-a născut după catastrofă cu o malformaţie, iar medicii cred că aceasta ar putea fi un efect al accidentului nuclear. El lucrează la un film despre cei a căror viaţă a fost influenţată de catastrofă. Proiectul lui, intitulat Născuţi în aprilie a participat, anul trecut, la atelierul organizat de One World România.



    Adrian Pârvu, care s-a documentat la Cernobîl pentru proiectul său, a declarat pentru Radio România că nivelul de radioactivitate diferă în funcţie de zonă: “Nivelul de radioactiviate variază. Zona de excluziune a fost făcută imediat după accident în 1986, pentru evacuare. I se spune zona de 30 de km. Sunt câteva mii de hectare de teren care sunt radioactive. Solul a absorbit foarte mult radiaţiile după accident. Zona cea mai periculoasa este în jurul a 14 km, unde radioactivitatea e foarte mare. Nu este recomandat să locuieşti acolo. Totuşi,îin zona de 14 km, multă lume nu ştie, lucrează aproape 3000 de persoane în fiecare zi, bineînţeles prin rotaţie. Lucrează la probleme de mentenanţă, pentru că problema centralei atomice este o problemă cu care o să ne confruntăm sute de ani de aici înainte.”



    Adrian Pârvu afirmă că una dintre problemele actuale este sarcofagul ridicat în jurul centralei şi care riscă să cadă: “Sarcofagul făcut iniţial în jurul centralei pentru a opri emisiile de radiaţii a fost făcut în grabă şi este un risc foarte mare să se prăbusească. Acum, cu bani de la UE şi de la partenerii internaţionali se construieşte un sarcofag imens din metal care, în 2017, va acoperi complet reactorul, care nu va mai fi vizibil. Si sunt 3000 de persoane care asta fac. Dacă acest sarcofag nu s-ar construi şi sarcogagul anterior ar fi lăsat să se prăbuşească, emisiile de radiaţii ar fi din nou la fel mari şi ar putea să afecteze toată Europa.”



    In urma accidentului de la Cernobal, peste 30 de oameni au murit pe loc. Nu există date oficiale privind numărul victimelor acestui dezastru, dar se estimează că 25.000 au murit după ce au participat la decontaminarea zonei.