Tag: dezbatere

  • Dezbatere: Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale europene. Contribuții europene și românești

    Dezbatere: Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale europene. Contribuții europene și românești

    Tematica a vizat evoluțiile recente ale politicii spațiale a Uniunii Europene. S-a  reliefat calitatea spațiului de sector de importanță strategică, decurgând din adoptarea, în martie 2022, a Busolei Strategice a Uniunii Europene.

     

    Strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare a fost prezentată un an mai târziu, în martie 2023, iar în toamna aceluiași an a fost anunțată începerea activității pentru adoptarea unei legi spațiale europene. Aceasta urmărește stabilirea de norme pentru gestionarea traficului spațial și adoptarea de măsuri pentru a asigura funcționarea infrastructurii spațiale critice.

     

    Au răspuns prezent invitației la dialog, între alții: Sorin Ducaru, ambasador, fost director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene – SatCen, Alexandru Mironov, scriitor și jurnalist, membru în consiliul editorial al revistei Știință și tehnică, fost ministru al Tineretului și Sportului, și Tudor Mihăescu, doctor în istorie, muzeograf la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, câștigător al Sacknoff Prize for Space History.

    Pentru mai multe detalii despre acest eveniment, inclusiv înregistrarea video, vă invităm să accesați website-ul IER, aici.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Dialog despre cooperarea regională

    Dialog despre cooperarea regională

    Dialog despre cooperarea regională
    Dialog despre cooperarea regională

    Institutul European din România (IER) a organizat miercuri 24 martie 2024, la sediul său un dialog despre “Rolul mecanismelor regionale de cooperare în contextul geopolitic actual. Oportunități și provocări pentru România”. Aceasta este o temă abordată de studiul SPOS 2023 cu titlu omonim.Evenimentul face parte din seria Dialoguri@IER.

    Dezbaterea a fost deschisă de dna Oana-Mihaela Mocanu, directorul general al IER. Au urmat intervenții din partea E.S. dl Lazăr Comănescu, secretar general, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră și a dlui Sebastian Mitrache, director general, Ministerul Afacerilor Externe.

    În partea a doua a evenimentului au susținut intervenții domnii Octavian-Dragomir Jora, prof. univ. dr.,  Academia de Studii Economice, coordonator studiu SPOS 2023, Marius-Cristian Neacșu, conf. univ. dr., Academia de Studii Economice, coautor studiu, Cezar Teclean, cercetător asociat, Academia de Studii Economice, coautor studiu și dna Antonia Colibășanu, analist geopolitic, lector univ. dr., Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Moderarea evenimentului a fost asigurată de dl Mihai Sebe, șef Serviciu Afaceri Europene (IER).

    Participanții la dialog au evidențiat, printre altele, relevanța temei studiului în actualul context regional, lucru care îl face necesar atât decidenților și practicienilor, cât și cercetătorilor. Totodată, importanța regiunii Mării Negre ar face necesară formularea unei strategii la nivel european, sau măcar a unei abordări comprehensibile din punct de vedere strategic.

    Pentru mai multe informații despre acest eveniment, inclusiv înregistrarea video, vă invităm să accesați website-ul IER aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii

  • Dezbatere: Enlargement and the Future of Europe. Perspectives from Romania

    Dezbatere: Enlargement and the Future of Europe. Perspectives from Romania

    Institutul European din România și Trans European Policy Studies Association (TEPSA) au găzduit la 13 martie 2024 dezbaterea cu tema “Enlargement and the Future of Europe. Perspectives from Romaniaˮ. Evenimentul a fost prilejuit de lansarea volumului colectiv cu titlul: “Enlargement and the Future of Europe: Views from Capitals”, coordonat de Michael Kaeding, Johannes Pollak și Paul Schmidt. Acesta  întregește unul dintre proiectele de cercetare emblematice ale TEPSA.

    Dezbaterea fost deschisă de Oana-Mihaela Mocanu, directorul general al Institutului European din România. Michael Kaeding, unul dintre coordonatorii volumului, a moderat cele două părți ale dialogului.

     

    În prima parte, Mihai Sebe-șef Serviciu Afaceri Europene și Eliza Vaș-coordonator Compartiment Studii (Institutului European din România), autori ai capitolului despre România, au prezentat câteva idei despre raportarea țării noastre la procesul de extindere.

     

    Partea a doua a dezbaterii a prilejuit o serie de intervenții din partea unor experți în domeniul afacerilor europene, între care: Kerry Longhurst, Miruna Butnaru-Troncotă și Yasen Georgiev.

     

    Finalul dezbaterii a fost dedicat comentariilor, întrebărilor și răspunsurilor. Între principalele concluzii ale dezbaterii, s-a evidențiat profilul României ca stat membru care susține cu fermitate extinderea Uniunii Europene, ca mijloc eficient și sigur de avansare a proiectului european.

    Reamintim că Institutul European din România este membru cu drepturi depline al TEPSA din anul 2021, fiind singura instituție din România care face parte din acestă rețea profesională. Pentru mai multe detalii vă rugăm să accesați:

    http://ier.gov.ro/event/dezbatere-enlargement-and-the-future-of-europe-perspectives-from-romania-online/.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii

  • Dialog despre economia europeană

    Dialog despre economia europeană

    Institutul European din România (IER) a organizat, pe data de 7 februarie 2024, un eveniment în format online despre  “Consolidarea unei economii europene reziliente la orizontul anului 2040. Integrarea României în lanțurile valorice europeneˮ. Acest demers face parte din seria de Dialoguri@IER.

     

    Dezbaterea a fost structurată în trei secțiuni. După cuvântul de bun venit al directorului general al IER, doamna Oana-Mihaela Mocanu, a urmat prezentarea studiului SPOS 2023, cu titlul “Consolidarea unei economii europene reziliente la orizontul anului 2040. Integrarea României în lanțurile valorice europeneˮ. Aceasta a fost realizată de doamna Daniela Staicu, coordonatoarea studiului, împreună cu doamna Eugenia Gușilov, coautoare.

     

    În partea a doua a dezbaterii au avut loc intervenții și comentarii din partea doamnei Simona Moagăr-Poladian, director al Institutului de Economie Mondială, Academia Română, și a domnului Constantin Ciupagea, Profesor Dr., fost coordonator al Unității de Evaluare a Resurselor Terestre și a Lanțurilor de Aprovizionare, JRC – Comisia Europeană.

     

    Ultima parte a evenimentului a prilejuit întrebări, explicații și răspunsuri. Dialogul s-a bucurat de o largă implicare din partea publicului participant, interesat de subiectul economiei europene.

     

    Pentru detalii, vă rugăm să accesați website-ul IER aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Serviciul Afaceri Europene

  • Dezbaterea IER despre reindustrializarea Uniunii Europene în contextul tranziției verzi

    Dezbaterea IER despre reindustrializarea Uniunii Europene în contextul tranziției verzi

    Pe data de 7 noiembrie 2023, Institutul
    Europen din România și Ambasada României în Regatul Spaniei au organizat o nouă
    dezbatere online din seria Actualitatea europeană în reflector.
    Evenimentul, intitulat The green reindustrialization of the European Union:
    striving for long-term competitiveness, a adus în atenția celor preocupați
    de subiectul afacerilor europene o temă economică importantă pentru cetățenii europeni.

    Dezbaterea a urmat Declarației de la Granada, din octombrie 2023, în
    care liderii europeni au convenit asupra necesității unor eforturi susținute
    pentru asigurarea sustenabilității modelului european de economie și echității tranziției
    verzi.

    Dezbaterea a fost structurată în două părți: prima a prilejuit cuvinte
    de bun-venit și remarci introductive, iar a doua a constat din intervenții ale
    mai multor oficiali. Aceștia au subliniat, printre altele, importanța diferitelor
    aspecte ale reindustrializării economiei europene, ca element de sprijin pentru
    tranziția verde, precum și a impactului social al acesteia. În finalul
    întâlnirii, sesiunea de întrebări și răspunsuri a antrenat opinii ale
    participanților, care au comentat sau clarificat diferite aspecte ale temei
    aflate în discuție.


    Pentru mai multe detalii, vă invităm
    să accesați website-ul IER aici.




    Mihaela-Adriana
    Pădureanu


    Expert, Serviciul
    Studii Europene

  • Noua Lege a pensiilor, în dezbatere

    Noua Lege a pensiilor, în dezbatere

    Având girul coaliției PSD-PNL
    aflată la guvernare în România, proiectul noii legi a pensiilor a fost lansat
    în această săptămână în dezbatere publică, iar executivul spune că ar vrea să
    fie adoptat în procedură de urgenţă până pe 20 noiembrie.


    Principiile care stau
    la baza actului normativ sunt contributivitatea, stabilitatea în câmpul muncii,
    echitatea şi solidaritatea, spun guvernanții, care au precizat că pensiile vor
    crește anul viitor de două ori pentru mare parte dintre persoanele care și-au
    încheiat activitatea. Astfel, de la 1 ianuarie toate pensiile vor fi majorate
    cu 13,8%, conform ratei medii anuale a inflației, o a doua majorare urmând să aibă loc cel mai
    probabil la 1 septembrie. Atunci, creşterea va fi diferenţiată pentru a fi
    înlăturate inechităţile, a subliniat şeful guvernului, Marcel Ciolacu.


    În
    același timp, în următoarele șase luni toate pensiile vor fi recalculate
    conform unei noi formule bazate pe numărul de puncte realizat de fiecare
    beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, unui mecanism de indexare
    a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice. În urma recalculării, o
    mare parte dintre pensionari vor beneficia de sume mai mari şi cu siguranţă
    nicio pensie nu va scădea, dau asigurări guvernanții. Toată proiecţia este
    pentru viitor, este exclus ca cineva să piardă vreun ban după recalculare,
    spune premierul.


    Conform noii legi a pensiilor, vechimea minimă de
    cotizare va fi de 15 ani iar cea maximă de 35 de ani. Stabilitatea în muncă va
    fi răsplătită suplimentar, adică stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani
    va fi ajustat cu puncte suplimentare pentru vechime, iar sporurile nepermanente
    contributive vor fi calculate la pensie. De asemenea, femeile cu mai mulţi
    copii vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare până la trei
    ani şi şase luni.


    Din 2035, vârsta standard de pensionare va fi de 65 de
    ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, iar atingerea acesteia se va
    realiza prin creşterea eşalonată a vârstelor standard de pensionare. Pensia anticipată poate fi
    solicitată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de
    pensionare, de către persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare
    contributiv. În același timp, persoanele asigurate în sistemul public de pensii
    care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie pot opta pentru menţinerea
    în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de
    70 de ani.


    Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere
    în valoarea totală a PIB-ului, mai spun guvernanții, astfel încât indicatorul
    de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat.
    Coaliţia de guvernare vrea ca noua lege a pensiilor să intre în vigoare de la 1
    ianuarie 2024, astfel că proiectul de lege ar putea să fie aprobat săptămâna
    viitoare de executiv şi transmis apoi parlamentului pentru dezbatere şi
    adoptare.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Ministerul
    Cercetării, Inovării și Digitalizării a dat startul consultărilor publice pe
    tema viitoarei Strategii Naționale pentru Inteligență Artificială, odată cu
    organizarea dezbaterii Inovație în România prin inițiative strategice în
    Inteligența Artificială.


  • Summit Euranet Plus 2023 cu Josep Borrell

    Summit Euranet Plus 2023 cu Josep Borrell

    În contextul războiului din Ucraina și al unor schimbări aparente în politicile externe și de apărare ale blocului, Euranet Plus l-a invitat în studio pe Josep Borrell Fontelles, vicepreședintele Comisiei și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.



    Într-un interviu poliglot, moderatoarea Beatriz Ríos a preluat întrebări de la jurnaliştii din reţeaua pan-europeană de radio Euranet Plus, de la BNR din Bulgaria, 100.7 din Luxemburg, Polskie Radio din Polonia, Žiniu Radijas din Lituania şi euradio din Franţa. Vă invităm să urmăriţi partea în limba engleză a dsicuţiei cu dl. Borrell.




    Euranet Plus produce și difuzează în 15 limbi oficiale ale UE şi oferă conținut legat de UE prin posturile de radio partenere internaționale, naționale și regionale din 15 țări ale Uniunii Europene.

  • Dezbatere despre competitivitate

    Dezbatere despre competitivitate

    Institutul
    European din România a organizat, la data de 23 martie a.c., evenimentul cu
    titlul: Restabilirea competitivității UE: Provocări și oportunități în
    contextul dublei tranziții verzi și digitale. Organizată în parteneriat cu
    Ambasada României în Regatul Suediei, această dezbatere face parte din seria de
    evenimente Actualitatea europeană în reflector. Ele urmăresc informarea publicului larg privitor
    la rolul Consiliului Uniunii Europene în coordonarea politicilor statelor
    membre, prin discutarea subiectelor aflate între prioritățile fiecărei
    Președinții.


    La evenimentul desfășurat în
    limba engleză, în format online, au participat, printre alții, reprezentanți ai
    instituțiilor europene și naționale, experți din sectorul afacerilor europene
    și studenți. Dezbaterea a fost structurată în trei secțiuni: deschiderea
    evenimentului și intervenții oficiale, discutarea competitivității Uniunii
    Europene în contextul dublei tranziții verzi și digitale, respectiv întrebări și
    răspunsuri. Moderarea a fost asigurată de domnul conf. univ. dr. Octavian-Dragomir
    Jora.




    Pentru mai
    multe informații vă invităm să accesați website-ul IER aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Dezbatere: “Politica de extindere a Uniunii Europene – O privire spre trecut și viitor

    Dezbatere: “Politica de extindere a Uniunii Europene – O privire spre trecut și viitor

    Institutul
    European din România a organizat în ziua de 29 noiembrie 2022, între orele
    10:00 – 11:30 în sala de Conferințe a IER (et IV), dezbaterea cu tema Politica
    de extindere a Uniunii Europene – O privire spre trecut și viitor (EU
    Enlargement Policy – Looking back and ahead). Evenimentul a fost prilejuit de lansarea
    volumului Last Train West: Revisiting
    Romania’s Accession to the EU și s-a bucurat de prezența autorului, domnul
    Jochen M. Richter, fost Director în cadrul Parlamentului European, lector al universităților
    din Luxembourg și Düsseldorf. La eveniment au participat reprezentanți ai
    administrației publice centrale, ai mediului academic și de cercetare din
    România, studenți, mass media ș.a.


    Lansarea acestei cărți
    marchează un moment singular în istoria recentă a României, prezentând
    perspectiva celor direct implicați în procesul de negociere a aderării României
    la Uniunea Europeană. Lucrarea este totodată de mare actualitate, în contextul preocupărilor
    privind aderarea României la Spațiul Schengen.


    Discuțiile s-au desfășurat în limbile
    română și engleză, cu traducere simultană. Pentru informații suplimentare, vă
    invităm să accesați website-ul Institutul European din România aici.




    (Mihaela-Adriana
    Pădureanu, expertă, Serviciul
    Studii Europene)

  • Apărarea comună europeană în contextul războiului din Ucraina

    Apărarea comună europeană în contextul războiului din Ucraina

    Institutul European din România împreună
    cu Fundația Robert Schuman (Paris) au organizat joi, 9 iunie, între orele 10:00
    – 12:30 conferința – dezbatere cu tema
    Apărarea comună europeană în contextul războiului din Ucraina. Evenimentul
    a fost găzduit de către Institutul
    Francez (Bdul Dacia nr. 77) și a făcut parte
    dintr-o serie de activități organizate de Fundația Robert Schuman împreună cu
    mai multe centre de cercetare și grupuri de reflecție europene, incluse în
    programul Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene (UE) din 2022. Pornind
    de la efectele multisectoriale ale pandemiei și ale conflictului din Ucraina
    asupra, precum și de la necesitatea de a răspunde dublei tranziții, verde și
    digitală, organizatorii și-au propus facilitarea dialogului dintre experții
    francezi și cei români în vederea creșterii eficienței măsurilor de răspuns
    față de aceste evenimente.


    Pentru mai multe detalii, vă invităm să
    accesați:

    http://ier.gov.ro/event/dezbatere-ier-frs-apararea-comuna-europeana-in-contextul-razboiului-din-ucraina/.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Dezbaterea “Către o Europă mai unită”

    Dezbaterea “Către o Europă mai unită”

    Institutul European din România împreună cu Fundația Robert Schuman (Paris) au organizat miercuri, 20 octombrie, dezbaterea online intitulată Către o Europă mai unită.

    Dezbaterea a urmărit să încurajeze schimbul de idei și opinii în relație cu două direcții importante pentru viitorul Uniunii Europene. În primul rând cum va arăta Europa, în contextul desfășurării Conferinței privind viitorul Europei, iar în al doilea rând cum se va derula președinția franceză la Consiliul Uniunii Europene, care va începe la data de 1 ianuarie 2022.

    Printre ideile principale care au reieșit în urma acestei întâlniri s-au numărat recunoașterea necesității de a reflecta la viitorul UE pornind de la valorile și idealurile pe care le-au avut părinții fondatori ai Uniunii, precum și identificarea unor provocări cărora Europa va trebui să le răspundă. Aceste provocări includ, printre altele: necesitatea revenirii economice, schimbările climatice și criza energetică. O altă idee cheie a fost aceea că deși criza generată de pandemia provocată de COVID-19 este foarte gravă și efectele sale sunt pe măsură, cooperare și solidaritatea europeană au dus la gestionarea acesteia în mod mult mai eficient.

    Mai multe informații despre eveniment, precum și înregistrarea dezbaterii, sunt disponibile aici

    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Conferința privind Viitorul Europei – contribuțiile cetățenilor au fost puse în dezbatere

    Conferința privind Viitorul Europei – contribuțiile cetățenilor au fost puse în dezbatere

    În urmă cu două săptămâni, pe 23 octombrie, a avut loc la Strasbourg a doua adunare plenară a Conferinței privind Viitorul Europei, unde au fost discutate contribuțiile de până acum ale cetățenilor. Au participat 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, dar și deputați în Parlamentul European, parlamentari naționali, reprezentanți ai guvernelor, Comisia, parteneri sociali, societatea civilă.

    Despre cum funcționează această inițiativă – Conferința privind Viitorul Europei, și în special despre rolul acestor adunări plenare, despre ideile care s-au făcut auzite la Strasbourg vorbește în minutele următoare eurodeputatul Siegfried Mureșan, reprezentant din partea României în plenara Conferinței privind Viitorul Europei. Iar doi ambasadori români din partea grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni ne vor împărtăși data viitoare din experiența lor.


  • România 43

    România 43

    Deputatul de diaspora,
    Valentin Făgărăşian, vicepreşedinte al
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, despre
    Campania Copiii români şi efectele migraţiei, al cărei iniţiator
    este şi în cadrul căreia, s-a desfăşurat o primă dezbatere la Bucureşti.


  • Planul Comisiei Europene pentru extinderea agriculturii ecologice

    Planul Comisiei Europene pentru extinderea agriculturii ecologice

    Noile norme privind agricultura ecologică vor intra în vigoare pe 1 ianuarie 2022, ca urmare a amânării cu un an a punerii lor în aplicare.

    Comisia Europeană a prezentat, recent, un Plan de acţiune pentru a stimula producţia şi consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030. În prezent, în România, doar 2,4% din terenurile agricole sunt ocupate cu acest tip de agricultură.