Tag: dezbatere publica

  • Programa de învăţământ, în dezbatere

    Programa de învăţământ, în dezbatere

    Reforma programei de învăţământ liceal din România se află, în această perioadă, în atenţia ministerului Educaţiei de la Bucureşti. Ministrul de resort, Daniel David, a participat la Iaşi la o dezbatere pe tema proiectelor de planuri-cadru pentru liceu. El le-a cerut tuturor părţilor interesate, elevi, profesori şi părinţi, să se implice în procesul de elaborare a acestora şi a arătat că, dacă în urma dezbaterilor vor rezulta idei bune, documentele vor fi modificate aşa cum s-a şi întâmplat după discuţiile şi întâlnirile din ultimele săptămâni, de când proiectele se află în dezbatere publică.

    Daniel David: “Au fost foarte multe idei bune care au apărut şi care mai apar pe parcurs. Suntem în faza în care construim. Vă încurajez să mergem un pic mai departe în următoarele săptămâni, să venim cu simulări.” Ministrul Educaţiei a atras atenţia asupra nivelului ridicat de analfabetism funcţional din diverse domenii şi a faptului că mulţi dintre adulţii care au absolvit liceul au competenţe îngrijorător de reduse, ceea ce este de “netolerat pentru o ţară modernă, care are alte ambiţii în Educaţie”.

    El a explicat şi care sunt următoarele etape de parcurs. Daniel David: “După planurile-cadru va trebui să ne mutăm în etapa a doua, şi anume să regândim conţinuturile pentru a fi relevante, atractive, să fie mai aerisite, astfel încât să avem timp şi pentru consolidare, pentru activităţi remediale, pentru a gândi cum să aplicăm cunoştinţele dobândite la viaţa de zi cu zi. Un alt pas, după ce stabilim conţinuturile, va fi legat de manuale, cum punem acele conţinuturi în manuale atractive. Şi în paralel vom face şi training pentru profesori, astfel încât să fim siguri că aceste conţinuturi şi manualele pe care o să le avem vor fi predate prin tehnici moderne de educaţie, care reuşesc să transfere în capul şi în comportamentul copiilor competenţe şi nu rămânem doar cu cunoştinţe simple pe hârtie.”

    Planurile-cadru pentru liceu trebuie să fie concentrate pe materii relevante pentru piaţa muncii şi să integreze experienţele practice de învăţare pentru a creşte implicarea elevilor şi gradul lor de înţelegere, a transmis şi Federaţia Părinţilor ProEDU. Preşedintele acesteia, Eugen Ilea, a declarat că pregăteşte o serie de propuneri pe care doreşte să le trimită ministerului la sfârşitul acestei săptămâni şi a precizat că părinţii cer şi asigurarea bunăstării emoţionale a elevilor, dar şi includerea de subiecte privind sănătatea mintală, gestionarea stresului şi dezvoltarea personală.

    Perioada de dezbatere publică se încheie săptămâna viitoare, pe 6 martie, iar forma finală a documentelor ar urma să fie prezentată la începutul lunii mai. Noile planuri-cadru vor fi introduse începând cu clasa a 9-a din anul şcolar 2026-2027.

  • Un salariu minim echitabil în UE

    Un salariu minim echitabil în UE

    Comisia Europeană a lansat consultările pentru a putea introduce salarii
    minime echitabile la nivelul statelor UE. În cazul României, una dintre țările
    care are printre cele mai mici salarii minime din UE, riscurile par să fie mai
    mari decât beneficiile.

    Discutăm subiectul pe larg cu europarlamentar Maria
    Grapini, Vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția
    Consumatorilor din Parlamentul European și Adrian Bența, consulatant fiscal.


  • DRP  lanseaza Ghidul de Finanțare nerambursabila 2020

    DRP lanseaza Ghidul de Finanțare nerambursabila 2020

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a lansat spre consultare Ghidul de finanțare nerambursabilă pe anul 2020, pentru românii cu proiecte dedicate diasporei. Documentul este în consultare publică pentru 10 zile. Cei interesați sunt invitați să își exprime opinia despre conținutul documentului și să participe cu propuneri la adresa de e-mail: proiecte@mprp.gov.ro.

    Vor fi două sesiuni de finanțare a proiectelor. Una este dedicată proiectelor derulate până în luna iulie, precum și celor din domeniile educație și mass-media, care se pot derula pe parcursul întregului an. În cea de-a doua sesiune, se transmit proiectele derulate în perioada august-noiembrie, precum și cele care marchează Ziua Națională a României.


    O asociație va putea depune maxim două proiecte într-o sesiune de finanțare, dar domeniile alese trebuie să fie diferite. DRP dorește să încurajeze un număr cât mai mare de asociații să depună proiecte care să acopere o gamă largă de beneficiari.


    Informațiile privind deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor cu finanțare nerambursabilă și perioadele de desfășurare a acestora se publică pe site-ul Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

    Domeniile pentru care se vor acorda finanțări sunt: reintegrare, educație, cultură, mass-media, societatea civilă, spiritualitate și tradiție.

    Educație și Reintegrare sunt domeniile prioritate pentru 2020.

    Educaţie – sprijinirea procesului de integrare a românilor cu domiciliul/reşedinţa în străinătate în paralel cu păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice a românilor de pretutindeni şi formarea noii generaţii, care să reprezinte România şi interesele româneşti în străinătate. Plafonul maxim pentru proiectele depuse în cadrul acestui program este 150.000 lei pe proiect.


    Reintegrare – facilitarea inserției și reinserției sociale, precum și pe piața muncii a cetățenilor români cu reședința sau domiciliul în străinătate, la restabilirea acestora pe teritoriul României, atragerea oamenilor de afaceri români din diaspora pe piața din România; sprijinirea integrării în sistemul de învățământ a copiilor români reveniți din diaspora. Plafonul maxim pentru proiectele depuse în cadrul acestui program este 150.000 lei pe proiect.

    Pot obține finanţare nerambursabilă: asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, organizaţiile internaţionale, persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate care utilizează finanțări nerambursabile pentru derularea de proiecte sau acțiuni în sprijinul românilor de pretutindeni.

    Eligibilitatea proiectului


    Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie să aibă legătură cu activitățile/acțiunile prevăzute în statutul sau obiectul de activitate al solicitantului; implementarea proiectului să nu genereze un conflict de interese; să nu urmărească obţinerea de profit, cu excepția publicaţiilor, posturilor de televiziune, posturilor de radio, editurilor, studiourilor de producţie, care desfășoară programe, proiecte sau acţiuni pentru sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni și a organizaţiilor reprezentative ale acestora.

    Informațiile privind deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor cu finanțare nerambursabilă și perioadele de desfășurare a acestora se vor publica pe site-ul SGG-DRP.

    Textul integral al Ghidului de Finanțare nerambursabilă poate fi accesat aici: http://www.mprp.gov.ro/web/drp-lanseaza-spre-consultare-ghidul-de-finantare-nerambursabila-2020-06-februarie-2020/

    sursa: RADOR

  • Victor Negrescu: „Vom intensifica dezbaterea publică în procesul de adoptare a monedei euro“

    Victor Negrescu: „Vom intensifica dezbaterea publică în procesul de adoptare a monedei euro“

    Ministrul
    delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, luni, 13
    noiembrie, la dezbaterea cu tema România și aderarea la zona euro, organizată
    de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România.


    În
    intervenţia sa, ministrul delegat a susținut că, pentru România, perspectiva
    aderării la moneda euro și implicit inițierea demersurilor de pregătire în
    această direcție reprezintă în primul rând un angajament proeuropean ferm,
    subliniind totodată nevoia de a intensifica dezbaterea publică și implicarea
    actorilor instituționali și neguvernamentali în acest proces tehnic, dar și
    politic.


    Sistemul
    public din România a demarat în ultimele luni un proces de evaluare și
    pregătire tehnică privind aderarea la zona euro, pentru a ne asigura că suntem
    pregătiți pentru acest proces, dar și că informăm corespunzător beneficiarii
    finali, în speță cetățenii României. Trasarea unei foi de parcurs pentru
    aderarea la zona euro, definită de cât mai mulți actori relevanți și pentru
    care să existe consens la nivelul întregii societăți, este o condiție
    necesară, a declarat Victor Negrescu.


    Ministrul
    delegat a vorbit și despre inițiativa Comisiei Europene de a încuraja țările
    care doresc să adere la zona euro cu noi ajutoare tehnice și financiare, care
    vor fi detaliate în data de 6 decembrie.


    România
    trebuie să participe activ la acest proces amplu de reformare a zonei euro,
    pentru a sprijini orice demers care susţine această construcţie a Uniunii
    Europene puternice, coezive, în care toate statele să conteze şi în care, mai
    ales, viziunea noastră să fie luată în considerare. Ne aflăm într-un dialog
    permanent cu decidenții europeni, întrucât decizia efectivă de extindere a
    zonei euro este una complexă, care implică mai multe instituții europene, dar
    și statele membre. Ne dorim evitarea unei situații similare altor dosare, iar adoptarea
    monedei unice să nu poată fi implementată în pofida îndeplinirii tuturor
    criteriilor tehnice, a explicat Victor Negrescu.


    La
    evenimentul găzduit de Palatul Parlamentului au participat numeroși
    reprezentanți ai administrației publice, specialiști din mediul academic și de
    cercetare, analiști în domeniile economie, finanțe-bănci, afaceri europene,
    precum și exponenţi ai societății civile și mass-media.


    Informații suplimentare


    În
    prezent, zona euro numără 19 state membre din cele 28. Din cele 9 state care nu
    fac parte din zona Euro, numai Danemarca și Regatul Unit, care va părăsi
    Uniunea Europeană la 29 martie 2019,
    data oficială pentru finalizarea procesului Brexit, nu au obligația să adere la
    zona euro. Spre deosebire de ele, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria,
    Polonia, România și Suedia, care nu fac încă parte din zona euro, au obligația,
    în temeiul tratatelor, de a adera îndată ce îndeplinesc criteriile necesare.
    Ultimele țări care au aderat la moneda unică sunt cele trei state baltice:
    Estonia în 2011, Letonia în 2014 și Lituania în 2015.


    Aderarea
    României la zona euro continuă să fie o prioritate națională reflectată în mod
    corespunzător în Programul de guvernare 2017 – 2020, unde se stipulează în
    mod expres: Urmărirea dezbaterilor privind aprofundarea guvernanței economice
    a zonei euro, cu sublinierea importanței caracterului transparent și inclusiv
    al acestora și evitării creșterii decalajelor între statele euro și non-euro,
    din perspectiva obiectivului României de aderare la moneda unică.


    Conform
    prevederilor din Programul de convergență 2017 – 2020, Guvernul României își
    menține angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date
    concrete în această privință presupune realizarea unor analize aprofundate, în
    special în ceea ce privește convergența reală, structurală și instituțională,
    domenii în care sunt necesare progrese importante. În plus, este necesară
    luarea în considerare a sustenabilității îndeplinirii criteriilor de
    convergență nominală.

  • Legislaţia penală, în dezbatere

    Legislaţia penală, în dezbatere

    La o zi după ce aproape 100 de mii de persoane, inclusiv din diaspora, au protestat faţă de intenţia Guvernului de stânga de la Bucureşti de a promova două controversate ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, Ministerul Justiţiei a organizat, luni, o dezbatere publică pe această temă. Gazda dezbaterii, ministrul de profil, social-democratul Florin Iordache, artizanul schimbărilor dorite, a declarat că va propune în guvern acte coerente privind legislaţia penală, care să respecte consultarea publică. Graţierea nu se adresează unor persoane, ci se încearcă îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, a afirmat ministrul Iordache, căruia i se impută că modificările pe care le propune servesc clientelei partidului din care provine, PSD, lovit, chiar până la vârf, în anii din urmă, printr-o mulţime de sentinţe în dosare de corupţie.



    Florin Iordache, despre eliminarea din textele propuse a unor prevederi: “Vom ţine cont de observaţiile care s-au făcut astăzi şi acele prevederi care iniţial erau neclare sau în neconcordanţă, cu siguranţă vor fi eliminate. Nu vreau să vă spun ce vom elimina şi cum vor arăta. Repet, în urma consultărilor de astăzi, am nişte observaţii care vreau să fie cuprinse în textul celor două acte normative.”



    Modificările propuse de Ministerul Justiţiei au fost criticate de o parte din cei prezenţi la dezbaterea publică. Unul dintre participanţi consideră că: “Maniera în care s-a gândit graţierea, cât şi modificarea legislaţiei penale, reconfigurează practic politica penală în domeniul infracţiunilor de serviciu, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi acest lucru este inacceptabil să se întâmple prin ordonanţă de urgenţă.”



    Tot luni, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului să renunţe la actele normative privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale. Preşedintele a mai spus că Executivul nu poate să treacă peste voinţa suverană a cetăţenilor şi că o democraţie solidă este una în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor doar pentru că deţin vremelnic puterea. În corul criticilor la adresa schimbărilor s-au mai înscris societatea civilă, principalele instituţii judiciare din ţară — Parchetul General, DNA şi Direcţia anti-mafie – , organizaţii ale magistraţilor, partidele de opoziţie şi ambasada SUA la Bucureşti. La rându-i, Ministerul Justiţiei îşi apară propunerile prin argumente legate de condiţiile de detenţie şi de unele decizii ale Curţii Constituţionale.

  • Graţierea, în dezbatere publică

    Graţierea, în dezbatere publică

    Intenţia Guvernului de a adopta proiectele de ordonanţe privind graţierea colectivă şi unele modificări la Codul penal care ar dezincrimina parţial fapte penale a generat valuri uriaşe de indignare în România. Ordonanţele, promovate de ministerul Justiţiei, au scos mii de oameni în stradă în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, unde au avut loc proteste faţă de legile pe care Guvernul Grindeanu voia să le adopte săptămâna trecută. Manifestanţii cred că inculpati sau condamnaţi celebri, persoanaje influente din clasa politică sau din administraţie ar putea ieşi din închisoare sau ar putea cere închiderea dosarelor.



    Însuşi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva acestor modificări ale legilor justiţiei şi a declanşat procedurile pentru organizarea unui referendum pe această temă. In temeiul Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică, luni, ministerul Justiţiei va organiza o dezbatere publică privind proiectele de OUG. O



    campanie uriaşă de dezinformare a dus la tensiunile din spaţiul public pe această temă, iar adoptarea ordonanţelor nu va afecta continuarea luptei împotriva corupţie, a sustinut preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la postul public de radio: Nu există nicio pedeapsă de corupţie care să fie graţiată, nu sunt graţiate pedepsele celor care au înfăptuit acte cu violenţă, omoruri, violuri, nu există niciun fel de prevedere de amnistie ca să se creadă că este vorba de vreo dedicaţie, aşa cum s-a discutat.”



    De cealaltă parte, principalul partid de opoziţie din Parlament, PNL, ameninţă cu moţiunea de cenzură în cazul adoptării de către Executiv a celor două ordonanţe. Preşedintele interimar al liberalilor, Raluca Turcan: Iniţiativa guvernului de a pune înaintea bugetului de stat ordonanţe privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru clientela politică arată că de fapt guvernul nu este preocupat de problemele reale pe care le-a clamat în campania electorală, ci de interesele celor care gravitează în jurul grupului de decizie.



    Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă. Avizul, insa, este consultativ. Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a subliniat, la rândul său, că nu este vorba de nicio urgenţă. Ele ar fi de natură să slăbească acea capacitate instituţională a statului român de a lupta cu corupţia.



    Discuţiile în jurul ordonanţelor de urgenţă privind graţierea unor pedepse şi modificarea Codului penal şi de procedură penală au loc în contextul în care România se află între primele trei ţări din Europa cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar potrivit preşedintelui Curţii, Guido Raimondi, cele mai multe dintre acestea se referă la condiţiile din penitenciare.

  • Bucureştiul lansează strategia anticorupţie

    Bucureştiul lansează strategia anticorupţie

    Modificarea legilor şi buna funcţionare a justiţiei nu sunt suficiente
    pentru eliminarea corupţiei care, în unele situaţii, s-a dovedit că ucide
    , a
    spus premierul român Dacian
    Cioloş, cu ocazia lansării, marţi, în dezbatere publică, la Bucureşti, a noii
    strategii naţionale anticorupţie. El a enunţat ca soluţie la această problemă
    schimbarea de atitudine a cetăţenilor. În caz contrar, nici o decizie la nivel
    guvernamental nu o să îşi facă efectul, atrage atenţia şeful Executivului.

    Dacian Cioloş: Mă gândesc, de la atenţia pe
    care o acordăm la ghişeu, la banii strecuraţi în buzunarul medicului, cu sau
    fără voia lui, şi aici vorbesc de atitudine, în primul rând, a noastră, a
    fiecăruia, până la corupţia din marile proiecte de infrastructură, fiecare act
    de corupţie de acest gen, mic sau mare, slăbeşte statul român şi ne
    îndepărtează de o societate sănătoasă.

    Sănătatea, educaţia, siguranţa
    cetăţenilor – domenii importante ale societăţii româneşti – au fost afectate,
    cel mai puternic, de cazuri de coruptie.

    În cadrul aceleaşi dezbateri,
    ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a precizat că nu este nicăieri mai
    evident ca în domeniul pe care îl conduce faptul că sistemul corupt ucide. Vlad
    Voiculescu: Corupţia slăbeşte, dar nu
    în modul în care ne-am dori cu toţii, din când în când şi îi slăbeşte pe cei
    mai slabi dintre noi. Corupţia slăbeşte societatea noastră în ansamblu şi
    corupţia slăbeşte statul. Un stat slab este unul care nu construieşte spitale,
    nu asigură medicamente, nu asigură salarii decente, nu asigură condiţii decente
    pentru pacienţi şi pentru medici, nu îşi protejează pacienţii şi medicii de
    abuzuri.

    Cu ocazia lansării Strategiei, premierul a vorbit şi despre
    integritatea în mediul de afaceri, despre implementarea unui stil de management
    care nu înseamnă a recruta manageri
    străini, pentru că românii nu sunt capabili.
    Un stil nou presupune, în opinia lui Dacian Cioloş, a recruta, transparent şi obiectiv, manageri
    responsabili şi, în paralel, a găsi soluţii pentru a forma viitori manageri, responsabili atât pentru
    bunurile statului, cât şi pentru bunurile private. Şeful Executivului a adăugat
    că persista mentalitatea că a face
    afaceri cu statul este benefic ‘prin definiţie’.


    Când vorbesc de integritate în
    mediul de afaceri,
    spune Cioloş,
    gândesc şi la cazurile când anumite companii concentrează foarte multe
    resurse, bazându-se pe relaţii, pentru a câştiga contracte cu statul, însă
    nu pentru eficienţa aplicării elementelor din contract. Aici, e vorba şi de responsabilitate din partea statului, să urmărească aplicarea
    unor contracte iar lupta anticorupţie trebuie să includă asumarea eşecului de
    management ca explicaţie pentru noi dosare apărute la DNA sau la ANI,
    a adăugat
    el.

    Strategia Anticorupţie pentru următorii cinci ani se află în dezbatere publică
    şi urmează să fie adoptată în şedinţa guvernului, din 10 august.

  • Educaţia şi sănătatea, domenii prioritare

    Educaţia şi sănătatea, domenii prioritare

    România are nevoie de o reformă profundă în domeniul educaţiei, care să aducă învăţământul în secolul XXI, a declarat luni, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis. El a spus că este o ruşine naţională faptul că, la început de an şcolar, aproape 4.000 de instituţii de învăţământ din cele circa 20 de mii nu au autorizaţie de funcţionare, marea majoritate pentru că fie nu au apă curentă, fie nu sunt racordate la canalizare.



    Şeful statului a arătat că învăţământul românesc se confruntă şi cu multe alte probleme, de la logistică, până la lipsa manualelor şcolare, decalajele dintre mediul urban şi cel rural, neintegrarea absolvenţilor pe piaţa muncii. Klaus Iohannis a amintit că reforme în educaţie s-au făcut aproape în fiecare an, dar problemele au rămas, în mare, aceleaşi. Din acest motiv, şeful statului a propus începerea, printr-o largă consultare publică, care va dura cel putin 2 ani, a unei noi reforme în învăţământ.



    El i-a invitat pe toţi cei interesaţi, societatea civilă, sindicate, instituţii centrale şi judeţene care se ocupă de şcoli, universităţile, pe toţi cei care au informaţii, au o gândire despre cum trebuie să arate şcoala românească, să participe la această consultare, care să ducă la reformarea amplă a sistemului de învăţământ românesc, având în vedere că situaţia este “de-a dreptul tragică”. Şeful statului a lansat o provocare Executivului:


    Lansez guvernului o provocare. Cred că este posibil să avem un plan pe trei ani care să ducă la rezolvarea acestei chestiuni, cred că este posibil ca până în toamna anului 2018, când vom serba un centenar de Românie modernă, să avem o Românie modernă şi în şcoli”.



    La rândul său, premierul Victor Ponta a dat asigurări că educaţia şi sănătatea vor rămâne în continuare domenii prioritare ale Executivului: Şi în viitor, sănătatea şi educaţia vor fi domeniile în care toţi banii pe care îi avem îi vom investi, atât pe zona de salarizare, cât şi în zona condiţiilor create”. El a anunţat că va discuta în următoarele zile cu miniştrii educaţiei, finanţelor şi muncii despre locul personalului din sistemul de învăţământ în legea privind salarizarea în sectorul bugetar.



    Ministrul de resort, Sorin Cîmpeanu, consideră că noul an şcolar a început bine, că unele probleme s-au rezolvat, dar mai sunt multe altele de rezolvat, îndeosebi la nivelul infrastructurii şcolare, al manualelor şi a revizuirii programelor şcolare. Este un proces ce trebuie aplicat cu multă coerenţă şi multă consecvenţă, a spus Cîmpeanu. Ministrul a precizat că sistemul educaţiei nu este un sistem ce poate fi oprit şi schimbările trebuie să fie realizate din mers şi să vină în întâmpinarea aşteptărilor societăţii.