Radio România Internațional

Tag: dezbateri

  • Jurnal românesc – 16.08.2017

    Jurnal românesc – 16.08.2017

    În cadrul “Zilelor Diasporei Panciu”, care se desfăşoară între 14 – 18 august, Primăria oraşului, împreună cu Repatriot – Repatriere prin antreprenoriat, organizează cea de-a II-a ediţie a seminarului “De ce să te întorci acasă?”. Tema din acest an a dezbaterilor este “Integrarea în comunitate a copiilor cu părinţi proveniţi din diaspora care investesc în oraşul Panciu”. Pe de altă parte, la Iaşi manifestările culturale organizate pentru ieşenii din diaspora au loc în perioada 14-21 august. Între 13-16 august a fost organizat “Iaşi Free City Tour”, tur gratuit de oraş pentru ieşenii din diaspora şi pentru cei care iubesc Iaşiul şi valorile sale autentice. Pe 14 august, aceştia au avut acces gratuit la Palatul Culturii şi Muzeul Unirii. Pe 17 august, va avea loc o campanie stradală de informare asupra alocaţiilor deja existente la nivelul UE şi drepturile cetăţenilor români din diaspora, precum şi activitati de informare cu privire la situaţia copiilor “singuri acasă” şi a copiilor remigranţi. Totodată, a fost inaugurat biroul RestartHome, unde românii din diaspora vor fi consiliaţi în a-şi dezvolta afacerea la Iaşi.



    Pe de altă parte, Zilele Diasporei în Republica Moldova vor fi organizate în acest an în perioada18-20 august. Pe parcursul a trei zile vor fi desfăşurate mai multe activităţi, printre care: Ziua porţilor deschise pentru diasporă la Guvern, seminare tematice şi consultări cu diaspora, Cupa diasporei la minifotbal. În cadrul Zilei porţilor deschise la Guvern vor fi prezentate Grupurile de Excelenţă ale Diasporei. Discuţiile din cadrul seminarelor tematice se vor axa pe programe economice şi oportunităţi de promovare a revenirii şi reintegrării durabile a migranţilor, turismul nostalgic, consultări privind Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2030, bune practici de implicare a Diasporei în dezvoltarea localităţilor de baştină din Moldova.



    România este una dintre ţările cu cei mai mulţi tineri care stau degeaba. Potrivit datelor Institutului european de statistică Eurostat, unul din patru tineri din ţară (23,6%) nu este încadrat în vreo formă de învăţământ şi nici nu lucrează. Din 2006 până în 2016, adică timp de zece ani, proporţia tinerilor români care stau degeaba a crescut. Astfel, ponderea tinerilor români care nici nu muncesc nici nu urmează o şcoală sau un training a crescut cu aproape 5 puncte procentuale în această perioadă. Spre deosebire de vecinii bulgari, care au înregistrat una din cele mai bune schimbări pozitive în acest sens, de la puţin peste 29% în 2006 la aproape 23% în 2016. La nivel european, în anul 2016, aproape 17% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani nu se aflau nici în câmpul muncii, nici în educaţie sau formare.



    Asociaţia Tinerilor Ortodocşi Români din Germania şi Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus), cu binecuvântarea IPS Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord organizează, în perioada 16-23 august, o tabără de tradiţie şi spiritualitate la care sunt aşteptaţi tineri care trăiesc în cuprinsul Mitropoliei. Programul taberei cuprinde participarea la Sf. Liturghie şi la alte slujbe, la activităţile gospodăreşti ale mănăstirii, participarea la dezbateri şi conferinţe pe teme de actualitate cu părinţii din mănăstire şi cu diferiţi invitaţi.

  • Învăţământul românesc, încotro?

    Învăţământul românesc, încotro?


    Dacă până acum 10-15 ani principalul avantaj competitiv al României îl reprezenta forţa de muncă calificată şi ieftină, în ultimii ani situaţia s-a schimbat, acest avantaj dispărând odată cu desfiinţarea învăţământului profesional. Este o greşeală care trebuie reparată cât mai repede, căci nici politicul şi nici economicul nu frânează dezvoltarea, ci lipsa personalului calificat. Sunt idei subliniate recent în cadrul unei dezbateri la care au participat reprezentanţi ai patronatelor şi ai autorităţilor. Învăţământul profesional dual, care permite absolvenţilor să intre pe piaţa muncii în paralel cu continuarea pregătirii, este factorul numărul unu care poate susţine reindustrializarea României, au apreciat persoane cu expertiză în domeniu, potrivit cărora, prima întrebare pe care o pun investitorii interesaţi de o anumită regiune este legată de asigurarea unor locuri de şcolarizare în sistem dual pentru un anumit număr de angajaţi.



    De asemenea, pe lângă învăţământul dual, legea uceniciei şi cea a stagiului, aprobate în acest an, sunt alte două motoare care pot stimula reindustrializarea României. O lege care reconfigurează organizarea şi funcţionarea învăţământului dual în România a fost elaborată şi a fost adoptată de cele două camere ale Parlamentului. Ajunsă la promulgare, legea a fost retrimisă, însă, spre reexaminare Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit şefului statului, în forma actuală actul normativ generează efecte negative asupra calităţii procesului educaţional. Klaus Iohannis consideră că eliminarea necesităţii autorizării sau acreditării operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual riscă să limiteze impactul pozitiv generat de formarea elevilor în şcoli cu un astfel de regim. În plus, unele modificări ale legii conduc la reducerea nivelului de autonomie oferit şcolilor, mai spune preşedintele.



    Decizia sa a fost salutată de principalul partid de opoziţie, PNL, care a făcut apel la toate partidele parlamentare să reexamineze actul normativ în regim de urgenţă. Potrivit prim-vicepreşedintelui liberal, Raluca Turcan, învăţământul dual este soluţia optimă pentru lipsa de forţă de muncă şi a şcolilor de meserii, de care se plânge mediul de afaceri. Pe de altă parte, guvernul vrea ca strategia privind stimularea învăţământului dual să intre în dezbatere publică până la 1 septembrie, în aşa fel încât acesta să poată fi aplicat în anul şcolar 2018-2019.


  • Festivalul Filmului European

    Festivalul Filmului European


    Festivalul Filmului European, ajuns la cea de-a 21-a ediţie în România, are pe agendă peste 60 de filme de tot felul, dintre care mai mult de 35 au fost vizionate în premieră în România. Însă Festivalul nu s-a rezumat doar la vizionări clasice, ci provoacă publicul la dezbatere şi îl invită să experimenteze realitatea virtuală. FFE 2017 propune 64 de documentare, filme biografice, drame, comedii, animaţii, filme thriller şi horror, scurtmetraje şi mediumetraje, filme experimentale şi proiecţii VR (realitate virtuală). Dintre acestea, 42 au fost lansate în 2017 şi 2016. Anca Hrab, coordonator FFE. De la început, Festivalul a reunit filme de tot felul. Este chiar o sintagmă pe care noi am păstrat-o pentru că se potriveşte cu mesajul Festivalului, este foarte sugestivă. Este dificil să pui etichete când vorbeşti despre film, de obicei ne ferim să etichetăm filmele. Poate că filmul de la Hollywood poate fi etichetat mai uşor, dar filmul european este greu de încadrat într-un anume gen. De aceea am ales această formulă care nouă ni se pare potrivită, filme de tot felul .



    Ediţia cu numărul 21 a FFE are următorul calendar: Bucureşti (4 – 11 mai 2017); Iaşi (12 – 14 mai 2017); Târgu Mureş (19 – 21 mai 2017); Gura Humorului (19 – 21 mai 2017) şi Timişoara (26 – 28 mai 2017). Pentru prima dată în istoria sa, filmul de gală, Cealaltă parte a speranţei (Finlanda, 2017), în regia lui Aki Kaurismäki, în premieră în România, deschide toate cele 5 ediţii ale Festivalului.



    Una din principalele secţiuni ale Festivalului Filmului European este LUX şi prezintă cele 3 filme finaliste la cea mai recentă ediţie a Premiului LUX al Parlamentului European. Bandă Desenată este o secţiune special concepută pentru a celebra Salonul European de Bandă Desenată. Public Tânăr include filme pentru copii şi adolescenţi, iar Film Republica Moldova, filme de scurtmetraj şi mediumetraje din Republica Moldova. Anca Hrab, coordonator FFE. Ar fi important de menţionat că anul acesta, pe lângă clasicele vizionări de film, am extins evenimentele şi am mers şi în acea direcţie care pune în lumina reflectoarelor dezbateri pe teme actuale. De aceea, am ales pentru această ediţie a FFE filme care au capacitatea să stârnească dezbateri, pretexte pentru dezbaterea unor teme relevante pentru societate. Multe dintre aceste pelicule au fost încadrate în secţiunea Agora. Au mai fost filme oferite de canalul ARTE, un partener foarte important în acestă ediţie, de asemenea, timp de două zile la Muzeul Naţional de Artă al României am proiectat o serie de documentare. Am organizat şi multe dezbateri, una dintre acestea a avut ca temă traficul de persoane şi a fost bazată pe filmele Fixeur de Adrian Sitaru şi Maria, un film german din 2016. O altă secţiune de dezbatere a avut de plecare filmul din Gala de deschidere, Cealaltă parte a Speranţei, de Aki Kaurismaki, şi a fost organizată în parteneriat cu un festival foarte curajos, SUPER. Este un festival organizat de adolescenţi, care anul aceasta are ca teme principale de dezbatere migraţia şi acceptarea prin empatie.



    Alte două dezbateri organizate în cadrul FFE au fost Pregătind poziţia României în reforma politicii europene de audio-vizual şi #ReconstruimEuropa de la Sarajevo, eveniment în parteneriat cu SNSPA, dezbatere bazată pe filmul Asediul (2016).



    Paul Negoescu, regizorul filmului Două Lozuri (2016), inspirat din opera lui Caragiale, este ambasadorul editiei de anul acesta a Festivalului Filmului European. Pentru mine cinema-ul este un limbaj universal şi nu-mi vine să-l împart pe zone geografice, etnii sau naţionalităţi. Îmi plac, deopotrivă, filme europene, americane, iraniene, japoneze etc. Cu toate astea, filmul european are, pentru mine, o semnificaţie specială pentru că în filmul european regăsesc mai multe valori în care cred, declară Paul Negoescu. Paul a regizat spotul de promovare a ediţiei actuale a festivalului, pornind de la o idee proprie, care ilustrează pasiunea pentru filmul european. În acord cu noua direcţie a Festivalului, spotul face aluzie la capacitatea filmului de a stârni nu doar emotie, ci şi dezbatere, capitol la care filmul european excelează. Paul Negoescu. Când eram student şi chiar înainte de a intra la facultate, Festivalul Filmului European era una dintre puţinele ocazii de a vedea film european, fim de autor în Bucureşti. Pe atunci, nu existau aşa multe ocazii de a vedea astfel de filme, nu erau nici atâtea festivaluri. Erau Dakino, Festivalul Filmului Francez, Festivalul Filmului Britanic şi Festivalul Filmului European. Ideea spotului conceput pentru Festival mi-a venit în timpul protestelor din iarnă, mai ales că în perioada aceea aveau loc proteste şi în alte ţări. Şi m-am gândid să mă leg de ideea aceasta de protest care naşte discuţii şi dezbateri. Pentru că dacă toată lumea prostestează, de ce n-ar protesta şi cinefilii, care vor filme mai bune?



    În filmul european contează mai mult viziunea autorului decât interesul financiar al unui investitor, iar când autorul are deplină libertate creativă se pot naşte filme autentice, neconvenţionale, îndrăzneţe. Mai mult decât atât, în vremuri care par să ducă din ce în ce mai mult spre o dezbinare între oameni, cinematograful reuşeşte să reziste ca un nucleu social care ne aduce la un loc, iar filmul european nu face excepţie declară regizorul Paul Negoescu.



    Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, sub egida EUNIC România, împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale europene, al Muzeului Naţional de Artă, al Muzeului Ţăranului Român / Cinema Muzeul Ţăranului, al Institutului Francez – Cinema Elvire Popesco, al Centrului Ceh, al Institutului Cervantes, al Spaţiului Public European, al UCIN şi al Biroului de Informare al Parlamentului European.


  • Jurnal românesc – 03.02.2017

    Jurnal românesc – 03.02.2017

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, se va adresa Parlamentului, pe 7 februarie, cu
    privire la modificările aduse de catre guvern legislaţiei penale şi în legătură
    cu evenimentele generate de acestea. Şeful statului, care a sesizat Curtea
    Constituţională în legătură cu acest demers al executivului, a semnalat un
    conflict juridic de natură constituţională între guvern, pe de o parte, şi
    sistemul de justiţie şi parlament, pe de alta. Guvernul a adoptat, marţi seară,
    un proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a emis o ordonanţă de
    urgenţă pentru modificarea Codurilor penale. CSM, Parchetul General şi Avocatul
    Poporului au contestat ordonanţa guvernamentală. Zeci de mii de oameni au
    protestat şi joi seara, pentru a treia zi consecutiv, împotriva ordonanţei
    guvernamentale care ar dezincrimina, partial, unele forme de corupţie. Si românii din diaspora şi-au manifestat, joi, solidaritatea faţă
    de amplele proteste din România, prin mai multe manifestaţii în diferite oraşe
    din străinătate. Sute de români au ieşit în stradă la Bruxelles, Paris, Londra,
    Roma şi Copenhaga, Austria, Atena, dar şi în oraşe din SUA. Guvernul social-democrat a decis, totusi, să menţină modificările
    aduse legislaţiei, după ce PSD i-a dat, joi, Cabinetului Grindeanu un vot de
    încredere pentru a continua guvernarea.




    Sâmbătă şi duminică sunt programate dezbateri în comisiile
    reunite pentru buget, iar de luni proiectul legii bugetului de stat va intra în
    dezbaterea plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor. Marţi este
    aşteptat votul final. Formaţiunile politice au depus amendamente la legea
    bugetului, care a fost criticat de preşedintele Klaus Iohannis pentru că ar fi
    prea optimist. USR şi PNL au anunţat deja că au depus amendamente la proiectul
    de bugdet. Potrivit ministrului de finanţe Viorel Ştefan, bugetul este
    construit pe o creştere economică de 5,2%, un deficit de 3 procente şi o
    inflaţie de 1,4%. Sănătatea, educaţia, investiţiile şi infrastructura sunt
    câteva dintre priorităţile construţiei bugetare. MAPN are alocat un procent de
    2% din PIB, în timp ce serviciile au bugete mai mici faţă de anul trecut.




    Secretarul de stat pentru
    Afaceri Bilaterale şi Strategice în Spaţiul Euroatlantic, George Ciamba, a
    avut, joi, o întrevedere cu ambasadorul Greciei în România, Vassilis
    Papadopoulos. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, cei doi au
    discutat despre stadiul relaţiilor bilaterale, care beneficiază de un fundament
    istoric important. Oficialul român a accentuat necesitatea recapitalizării
    acestui fundament, prin aprofundarea dialogului politico-diplomatic şi a
    cooperării economice şi sectoriale. În acest sens, secretarul de stat a
    subliniat importanţa reluării dialogului în format trilateral
    România-Grecia-Bulgaria. Interlocutorii au abordat şi potenţialul impact al
    noii Administraţii americane, adiţional celui al Brexit, asupra dinamicii
    politice la nivelul Uniunii Europene.

  • Discursul public şi dezbaterile de idei dintre liceeni

    Discursul public şi dezbaterile de idei dintre liceeni

    Adolescenţa, vârsta
    afirmării de sine, este – poate tocmai de aceea – şi vârsta ideală pentru ca
    tinerii să înveţe să-şi argumenteze un punct de vedere şi să-l susţină în public.
    Iar dezbaterile şcolare par a fi metoda perfectă pentru acest lucru, în orice
    caz o metodă care dă roade de mulţi ani mai ales în SUA. În ultimii ani, acest
    tip de exerciţiu intelectual a prins şi la liceenii din România, momentan fiind
    active în ţară mai multe cluburi de dezbateri care organizează şi diverse
    competiţii în domeniu. Una dintre ele, intitulată Pache OPEN, s-a desfăşurat
    recent la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti şi a reunit 200 de
    participanţi: elevi de la diverse licee din ţară, arbitri, profesori şi
    organizatori.

    Liceenii s-au întrecut în a susţine argumente pro şi contra mai
    multor subiecte controversate dezbătute atât în România, cât şi în străinătate.
    Numele competiţiei vine de la numele clubului care a organizat-o, Clubul de
    Dezbateri Pache, denumit aşa după bulevardul pe care este situat liceul Mihai
    Viteazul: bulevardul Pache Protopopescu. Înfiinţat pe vremea când actualul
    preşedinte, acum student la drept, era elev de liceu, clubul şi competiţia au
    deja o anumită tradiţie.

    Andrei Petre, Preşedintele Clubului
    de Dezbateri Pache: Avem
    deja o vechime de peste 15 ani şi suntem, prin urmare, unul din cluburile cu
    tradiţie din România. Noi organizăm dezbateri, în special dezbateri între
    liceeni, în care avem două echipe – una care reprezintă autorităţile sau
    guvernul şi alta care reprezintă opoziţia -, fiecare având trei membri şi care
    dezbat o moţiune dată, adică tema discuţiei. Când am început eu să particip la
    dezbateri – în urmă cu vreo 8 ani -, aveau loc doar competiţii de week-end cu
    vreo 20-30 de participanţi maximum. Iar în clubul nostru erau înscrise doar
    vreo 4 persoane. Acum avem competiţii la care participă câteva sute de
    persoane, deci e un fenomen care a crescut.



    Pe lângă spiritul competitiv care iese la iveală într-o dezbatere de
    idei, mai sunt şi alte lucruri care-i atrag pe liceeni către acest tip de
    argumentare. Andrei Petre: Sunt
    multe lucruri care ne atrag, în primul rând atmosfera. În al doilea rând, ne
    place faptul că aşa suntem obligaţi să fim la curent cu ştirile, că trebuie să
    aflăm cât mai multe lucruri şi să ne dezvoltăm. La final, eu cred că prin
    dezbateri devenim oameni mai buni, în orice caz mai bine instruiţi. Nouă ne
    place să spunem că orice subiect poate fi supus unei dezbateri. Cele mai multe
    competiţii la care participăm au avut ca temă moţiuni de actualitate, altele
    se axează pe moţiuni de politică externă sau de economie. Şi, de obicei, noi
    încercăm să le mixăm, ca să putem discuta câte un pic din fiecare domeniu.



    Alice
    Kempf, elevă în clasa a XII-a la Liceul Gh.Lazăr şi câştigătoarea locului I la
    concursul de dezbateri, intenţionează să se înscrie la Facultatea de Relaţii
    Internaţionale, Universitatea Bucureşti, iar exerciţiul dezbaterilor şi participarea la competiţiile de dezbateri
    pot constitui un atu important pentru profesia viitoare: Eu
    sunt, în general, foarte pasionată de arta oratoriei. Mi se pare fundamentală
    într-o societate care caută să progreseze, dar oratoria nu poate fi suficientă
    dacă nu are o argumentare serioasă în spate şi surse de informare pe care să se
    sprijine. Cred că, de fapt, tot acest complex de elemente mă intrigă cel mai
    mult şi mă pasionează. Procesul de documentare a devenit pentru mine, cumva, o
    metodă de relaxare. Mie îmi place foarte mult să citesc chestiuni de politică
    internaţională şi de economie care ies din sfera lucrurilor obişnuite pe care
    le învăţăm la şcoală.



    Dar
    nu doar din punct de vedere profesional te pot ajuta dezbaterile, consideră Luca
    Mihăilescu, elev în clasa a XIa la colegiul Mihai Viteazul, membru al Clubului
    de Dezbateri Pache: Cred că mă va ajuta indiferent ce voi alege să fac în viitor. Practic
    este vorba de o abilitate necesară, aceea de a şti să vorbeşti în public, să
    găseşti argumente la punctul tău de vedere, să gândeşti diferit de majoritate sau să gândeşti în afara cutiei
    (outside the box), cum se spune. Cred că toate aceste abilităţi sunt preţuite
    în multe facultăţi din străinătate şi chiar din România. Şi după facultate, ele
    sunt folositoare, indiferent pe ce drum vrei s-o iei. Eu, de pildă, vreau să
    studiez fizica şi consider că dezbaterile mă vor ajuta. Prin ele, mi-am dezvoltat
    un mod de gândire care mă va ajuta să-mi găsesc de lucru mai uşor.



    Dezbaterile dezvoltă nu doar un mod de gândire, ci şi o modalitate de
    exprimare politicoasă care se sprijini pe argumente bine documentate, lucru
    care pare să lipsească din polemicile purtate în spaţiul public din România,
    după cum observă Mihai Savastre, membru al echipei care a câştigat premiul II în
    cadrul competiţiei Pache Open, elev în clasa a Xa la Liceul Mihai Viteazul:
    Foarte rar auzi nişte argumente care să
    fie corecte din punct de vedere logic sau care să plece de la nişte premize
    corecte. De foarte multe ori, auzi, mai degrabă, sofisme şi alte lucruri care
    n-au ce căuta într-o dezbatere. Dacă multă lume ar avea acces la cursuri de
    dezbateri, cred că ar putea să înveţe lucruri foarte utile în societatea
    civilă. Dacă mai multe lume ar avea acces la dezbateri şi aceste s-ar răspândi
    cât mai mult, cu siguranţă vom observa şi beneficiile acestui lucru.



    Până
    când vor avea şansa de a se exprima în spaţiul public, liceenii din România se
    antrenează în cadrul acestor competiţii de dezbateri extra-şcolare.



  • Partidele politice şi reglementarea securităţii naţionale

    Partidele politice şi reglementarea securităţii naţionale

    Tările europene, dar şi
    cele de pe alte continente par fragile în faţa ofensivei jihadiste care ia o
    tot mai mare amploare. Atacuri teroriste comise de smintiţi în numele religiei
    au lovit chiar in inima Europei, semânând panică şi nesiguranţă. Violenţele
    care au îndoliat Franţa, Belgia, Turcia, dar şi alte state pun într-o altă
    lumină măsurile care pot fi luate pentru a preveni comiterea altor atentate.

    Iată de ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat consultări cu
    partidele şi formaţiunile parlamentare pe tema legilor securităţii naţionale,
    dorind să obţină consensul acestora înainte de a fi organizate dezbateri
    publice pe această temă. Legislaţia în acest domeniu poate fi stabilă doar dacă
    este însuşită de cea mai mare parte a politicienilor şi are aprobarea
    societăţii civile, a punctat şeful statului.

    In urma consultărilor s-a convenit
    că vor exista două pachete de legi. Un prim pachet legislativ în domeniu va fi
    trimis de Guvern spre dezbatere Parlamentului în mai, în timp ce al doilea ar
    urma să fie elaborat în cadrul unei comisii parlamentare speciale. Preşedintele
    Klaus Iohannis a precizat că: Un prim pachet, care este format
    din trei legi, este în procedură avansată în guvern. Este vorba de îmbunătăţirea
    legii de combatere a terorismului, a doua lege este cea care clarifică situaţia
    cartelelor prepaid şi a treia este legea care se referă la securitatea
    informatică. Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil
    să se încerce finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Al
    doilea pachet conţine legi care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu
    sunt încă în faze atât de avansate.

    Partidele prezente la consultari au
    convenit că se impune o reformă legislativă în domeniul securităţii naţionale.
    Liderul social democraţilor, Liviu Dragnea, a anunţat că doi membri ai
    partidului au fost desemnaţi să participe la dezbaterile ce vizează noile legi: Vrem să fim proactivi, în aşa fel încât doi colegi de-ai
    noştri sunt dispuşi să participe efectiv şi la procesul de elaborare pe care
    Guvernul îl desfăşoară, acum, pentru aceste legi.

    La rândul lor, liberalii
    îşi doresc un echilibru între respectarea dreptului cetăţenilor la viaţă
    privată şi siguranţa naţională, a precizat copreşedintele PNL, Alina Gorghiu: Este nevoie de actualizarea legislaţiei. Această actualizare şi ajustare nu
    poate fi făcută la iniţiativa unui singur grup parlamentar. Am mai avut un
    eşec; de aceea, delegaţia PNL a agreat să participăm, alături de reprezentanţii
    celorlalte partide, în comisia care va genera noua legislaţie.

    Şeful statului a discutat cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi despre un control parlamentar mai puternic, idee susţinută de liderul UNPR, Valeriu Steriu, potrivit căruia, în Legislativ este nevoie de o singură comisie care să controleze activitatea serviciilor de informaţii.

  • Ambasadorul SUA despre mediul de afaceri din România

    Ambasadorul SUA despre mediul de afaceri din România

    Europa rămâne
    cea mai profitabilă destinaţie pe termen lung pentru investiţiile americane,
    iar România trebuie să îşi valorifice punctele forte şi avantajele strategice.
    Este una din concluziile dezbaterii organizate, marţi, de Camera de Comerţ
    Americană în România, la care a participat şi ambasadorul Hans Klemm.

    Proaspăt
    sosit la Bucureşti, diplomatul american a făcut o radiografie lucidă a ţării.
    România – spune el – beneficiază de resurse considerabile, printre care o
    populaţie extrem de educată, poliglotă, cu cunoştinţe tehnice. Are şi o
    diversitate de resurse naturale. Totodată, situată la graniţa Uniunii Europene, România
    reprezintă un punct de răscruce între nord, sud, est şi vest. Or, conştienţi că
    localizarea ţării facilitează legături economice mai strânse cu statele
    aspirante la statutul de membru al Uniunii Europene şi nu numai, investitorii
    inteligenţi şi-ar dori o Românie transparentă, stabilă şi previzibilă. Sunt
    necesare, în consecinţă, în continuare, eforturi susţinute pentru implementarea
    reformelor structurale care vor spori participarea pe piaţa muncii, vor reduce
    barierele legislative, vor încuraja dezvoltarea antreprenoriatului şi vor
    deschide sectoarele economiei pentru o mai mare competiţie internaţională.
    Reformele ar trebui să includă îmbunătăţirea infrastructurii, sporirea capacităţii
    tehnice şi administrative a autorităţilor fiscale şi publice, precum şi
    privatizarea companiilor de stat prin listarea pe Bursă.

    În plus, este necesară
    reducerea drastică a influenţei politice în domeniul economic. Ambasadorul Hans
    Klemm a făcut, prin urmare, apel la liderii politici să înceteze să se amestece
    în administrarea companiilor de stat în scopul obţinerii de beneficii politice.
    În contextul în care în 2016 vor avea loc două serii de alegeri – locale şi
    parlamentare – oamenii politici români sunt invitaţi să lase la o parte
    preocupările pe termen scurt şi să se concentreze asupra binelui ţării pe
    termen lung, astfel încât toţi cetăţenii să se bucure de efecte pozitive.
    Politicienii trebuie, totodată, să îi apere public şi cu tărie pe procurorii
    care îi anchetează pe corupţi şi să sprijine deschis un sistem judiciar
    independent.

    Eforturile continue ale României în domeniul luptei
    împotriva corupţiei demonstrează, de altfel, angajamentul său faţă de
    respectarea valorilor democratice şi de asigurare a prosperităţii tuturor cetăţenilor
    prin muncă cinstită, susţinută, nu prin nepotism sau apartenenţă la reţele de
    patronaj lipsite de scrupule.

    Într-un cuvânt, în România, care a avut contribuţii
    semnificative inclusiv în teatre internaţionale de război, securitatea nu se
    limitează doar la cooperare militară. Include şi creştere economică sustenabilă,
    şi stat de drept.

  • După 25 de ani. Fenomenul Piaţa Universităţii amintit în 10 zile de Radio România Cultural

    După 25 de ani. Fenomenul Piaţa Universităţii amintit în 10 zile de Radio România Cultural

    Radio România Cultural marchează, în perioada 8-18 iunie, 25 de ani de la Fenomenul Piaţa Universităţii prin dezbateri la Timpul Prezent şi printr-o serie de documentare originaleStorymania.

    Mai bine haimana, / Decât trădător, / Mai bine huligan, / Decât dictator, / Mai bine golan, / Decât activist, / Mai bine mort, / Decât comunist! Vă mai amintiţi de Imnul Golanilor? El va rămâne pentru totdeauna legat de fenomenul Piaţa Universităţii care, dincolo de miza politică, a reprezentat un spaţiu boem unde scriitori, filosofi, muzicieni, actori, plasticieni, arhitecţi, regizori şi-au găsit un loc al creativităţii spontane. În Golania, zona liberă de neocomunism, erau pancarte, un ecran de proiecţie, afişe, graffitti-uri, confecţionate de studenţii de la Arhitectură, un balcon unde se ţineau discursuri, se citeau liste cu revendicări, apăreau intelectuali şi dizidenţi care creditau, prin simpla lor prezenţă, manifestaţia maraton.

    Fenomenul Piaţa Universităţii a fost o stare de spirit, la care au aderat personalităţi din lumea întreagă: Eugene Ionesco s-a autodeclarat academician golan, Alexandru Paleologu care era atunci ambasadorul României în Franţa s-a autonumit Ambasador al Golanilor, chiar şi foarte cunoscuta călugăriţă misionară Maica Tereza transmitea un mesaj de solidaritate cu Piaţa Universităţii.

    Piaţa Universităţii a fost, în primăvara lui 1990, sediul protestatarilor care se opuneau noului regim condus de Ion Iliescu. Acesta a câştigat, cu un scor zdrobitor, alegerile din 20 mai, primele alegeri libere. În noaptea de 12-13 iunie forţele de ordine încep să intervină pentru a-i evacua din Piaţa Universităţii pe ultimii manifestanţi. În 14 iunie mii de mineri, în frunte cu Miron Cozma, au venit în Bucureşti şi au devastat sediile partidelor de opoziţie, au bătut manifestanţi anti-comunişti şi simpli trecători. Bilanţurile oficiale ale zilelor de 13-15 iunie 1990 vorbesc despre 6 morţi şi sute de răniţi, asociaţiile victimelor mineriadelor susţin că e vorba de mai mulţi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei din iunie 1990 şi să găsească vinovaţii.

    În săptămâna 8-11 iunie la Timpul prezent discutăm despre fenomenul Piaţa Universităţii şi mineriada din iunie 1990, împreună cu invitaţii noştri, între care îi amintim pe istoricii Clara Mareş, Alin Rus, scriitorul şi antropologul Florin Dumitrescu. În fiecare zi, de luni până joi, de la 11:30 la 12:00. Realizatori: Adela Greceanu şi Matei Martin.

    Sfertul de secol trecut de la Fenomenul Piaţa Universităţii va fi marcat şi în săptămâna 15-18 iunie prin patru documentare originale difuzate de radio România Cultural în cadrul linieiStorymania.