Tag: dezinformare online

  • Concluzii după reuniunea Consiliului European

    Concluzii după reuniunea Consiliului European

    Reuniunea de la sfârşitul săptămânii trecute a şefilor de stat şi de guvern
    a fost urmărită cu un interes sporit din cauza evoluţiilor legate de dosarul Brexit
    şi, mai ales, de incertitudinile date de ultimele decizii din Camera Comunelor.


    Pe lângă acest subiect fierbinte pentru viitorul Uniunii Europene, Consiliul
    European a avut pe agenda ultimului său summit oficial de dinaintea alegerilor
    europarlamentare şi alte teme importante, structurate pe patru mari domenii.
    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a oferit o sinteză a
    discuţiilor pe care le-au avut şefii de stat şi de guvern:

    Liderii au discutat
    despre cel mai potrivit mod de pregătire a Uniunii Europene legat de creșterea
    concurenței economice la nivel global. Aceasta înseamnă consolidarea pieței
    unice europene și a bazei industriale, care este esențială pentru crearea de
    locuri de muncă. De asemenea, am convenit asupra necesității unei politici
    comerciale deschise și determinate. În acest context, Consiliul European a
    solicitat reluarea discuțiilor privind instrumentul privind achizițiile
    publice. Vrem să consolidăm capacitatea europeană de a face față amenințărilor
    la furtul de tehnologie și în ceea ce priveşte securitatea cibernetică și
    așteptăm cu nerăbdare recomandarea Comisiei privind securitatea rețelelor 5G. Am
    discutat, de asemenea, despre prioritățile summitului de luna viitoare cu
    China. Scopul nostru este să ne concentrăm pe realizarea unei relații
    echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață. În
    acest context, sperăm să convingem China să includă subvențiile industriale ca
    element esențial al reformei Organizaţiei Mondiale a Comerţului.


    Summit-ul Uniunea Europeană – China va fi găzduit la 9 aprilie de Franţa.
    În context, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, declara că
    Uniunea Europeană are cu China relaţii bune, dar nu excelente
    ,
    subliniind totodată faptul că în relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi
    China există o asimetrie şi că asimetriile creează dezechilibre.

    Referitor la
    combaterea schimbările climatice, Consiliul European şi-a reafirmat angajamentul
    față de acordul de la Paris și a subliniat necesitatea de a intensifica
    eforturile pentru a lupta împotriva încălzirii globale. O importantă temă a
    fost cea legată de asigurarea unor alegeri libere şi corecte, precum şi de
    lupta împotriva dezinformării. Schimbul de informații este esențial în acest
    context și înființarea recentă a sistemului de alertă rapidă reprezintă un
    important pas înainte.

    De asemenea, Consiliul European a îndemnat platformele
    online şi reţelele de socializare să respecte codul de bune practici
    pentru a
    proteja astfel sistemele democratice de amenințări pe termen lung generate de
    dezinformare, ca parte integrantă a consolidării rezistenței Uniunii Europene împotriva
    amenințărilor hibride.




  • Codul de practică împotriva dezinformării

    Codul de practică împotriva dezinformării

    Primele rapoarte publicate de Comisia Europeană
    cu privire la măsurile pe care le iau Google, Facebook, Twitter, Mozilla și
    asociațiile profesionale reprezentând sectorul publicitar pentru a respecta
    Codul de bune practici împotriva dezinformării constată unele progrese. Acestea
    sunt în special în eliminarea conturilor false și limitarea vizibilității
    site-urilor care promovează dezinformarea, consideră Comisia, solicitând, în acelaşi
    timp, intensificarea eforturilor, în perspectiva alegerilor europarlamentare
    din mai 2019. Este nevoie de acțiuni suplimentare pentru a asigura transparența
    deplină a anunțurilor politice până la începutul campaniei pentru alegerile
    europene în toate statele membre ale UE, pentru a permite accesul adecvat la
    datele platformelor în scopuri de cercetare și pentru a asigura o bună
    cooperare între platforme și statele membre individuale prin intermediul
    punctelor de contact din Sistemul de alertă rapidă, potrivit Comisiei.


    Este un
    început bun
    , a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru economie și societate
    digitală. Acum mă aștept ca cei care au semnat documentul în toamna anului
    trecut să-și intensifice monitorizarea și raportarea și să-și intensifice, de
    asemenea, cooperarea cu factorii de decizie și comunitatea de cercetare.
    Trebuie să asigurăm accesul cetățenilor la informații calitative și obiective,
    care să le permită să facă alegeri în cunoștință de cauză
    , subliniază comisarul
    Mariya Gabriel:


    Multe inițiative sunt limitate la un număr de state membre și
    este clar că știrile false nu cunosc granițe. Căutăm o abordare europeană și
    aceasta trebuie să acopere toate statele membre. În al doilea rând, timpul este
    esențial și există numeroase măsuri care trebuie implementate înainte de
    alegerile europene. Campaniile preelectorale au început deja în multe țări,
    astfel încât trebuie să ne grăbim. Și, de asemenea, atunci când vine vorba de
    transparență, acest lucru se referă momentan doar la publicitatea politică,
    fără a acoperi publicitatea în termeni mai largi în scopuri politice. Aş
    dori să subliniez că acest cod ar trebui văzut ca o bază comună pentru muncă,
    nu este exhaustiv.


    Iar semnatarii sunt mai mult decat bineveniţi să depăşească
    angajamentele lor iniţiale, a adăugat comisarul Mariya Gabriel.dezinformarea online, Mariya Gabriel,


  • Măsuri pentru combaterea dezinformării online

    Măsuri pentru combaterea dezinformării online

    Comisia
    Europeană
    propune măsuri suplimentare pentru a combate dezinformarea online.
    Între acestea se numără elaborarea unui cod de bune practici la nivelul Uniunii
    Europene
    , sprijin pentru o rețea independentă de
    verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să
    stimuleze jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul
    mass-mediei. Toate aceste măsuri – pentru a proteja valorile europene și securitatea. Pe baza
    unui raport independent, publicat în martie 2018 de Grupul la nivel înalt
    privind știrile false și dezinformarea online, precum și a consultărilor mai
    ample desfășurate în ultimele șase luni, Comisia definește dezinformarea ca fiind
    o serie de informații al căror
    caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și
    diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în
    eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public
    .

    Dezinformarea, ca instrument de influență
    politică, nu este nouă, a amintit Andrus Ansip, vicepreședinte al
    Comisiei, responsabil pentru piața unică digitală, iar noile tehnologii, mai ales cele digitale, i-au extins aria de acoperire
    prin mediul online, subminându-ne astfel democrația și societatea.

    Liderii
    europeni fac apel la toate părțile implicate, în special la platformele și
    rețelele de comunicare socială, care au o responsabilitate clară în acest
    domeniu, să acționeze pe baza unui plan în vederea unei abordări comune la
    nivel european, astfel încât cetățenii să fie protejați în mod eficace
    împotriva dezinformării.

    Comisarul pentru uniunea securității, Julian King: Transformarea în arme a știrilor false și a dezinformării online
    reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea societăților noastre. Pentru
    a răspunde acestei provocări, trebuie să sprijinim sursele legitime şi
    independente de informaţii. Propunem măsuri care să-şi facă efectul în scurt
    timp. Abordarea acestei ameninţări este responsabilitatea tuturor, inclusiv a
    platformelor de internet. Propunerile de astăzi le transmit acestora un mesaj -
    că au un rol-cheie de jucat în contracararea acestor informaţii.

    Potrivit
    celui mai recent Eurobarometru, 83 % dintre respondenți consideră că știrile false
    reprezintă un pericol pentru democrație
    . Respondenții și-au exprimat
    îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează
    influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație.


  • Combaterea dezinformării online, mai multă transparenţă din partea platformelor online

    Combaterea dezinformării online, mai multă transparenţă din partea platformelor online

    La începutul acestui
    an, Comisia Europeană numea un grup la nivel înalt de experţi care să ofere
    Executivului european consiliere în ceea ce priveşte ştirile false şi
    dezinformarea în mediul online. Cei 39 de experţi au prezentat luna aceasta un
    raport în care propun o definiţie a fenomenului şi fac o serie de recomandări.
    Raportul se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea
    online, şi mai puţin pe ştirile false. Experţii au evitat în mod intenţionat
    expresia ştiri false, deoarece au considerat-o inadecvată pentru a reflecta
    complexitatea fenomenului dezinformării, acesta din urmă presupunând şi
    conţinuturi în care se prezintă informaţii neadevărate alături de fapte
    dovedite.



    Astfel, dezinformarea
    este definită ca fiind informaţiile false, inexacte sau înşelătoare care sunt
    concepute, prezentate şi promovate în scopul de a obţine un profit sau de a
    cauza intenţionat un prejudiciu public. Acest fenomen poate ameninţa procesele
    şi valorile democratice şi poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar
    fi sănătatea, ştiinţa, educaţia şi finanţele. Pentru a contracara
    dezinformarea, grupul recomandă promovarea educaţiei în domeniul mass-mediei,
    dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziţia utilizatorilor şi a
    jurnaliştilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversităţii şi a
    viabilităţii mass-mediei europene de ştiri şi continuarea activităţii de
    cercetare privind impactul dezinformării în Europa.


    Explicarea modului în
    care algoritmii selectează ştirile prezentate, îmbunătăţirea vizibilităţii
    ştirilor fiabile şi de încredere, facilitarea accesului utilizatorilor la
    aceste ştiri sunt printre recomandările făcute de experţi platformelor online.


    Comisarul
    european pentru economia digitală şi societatea digitală, Mariya Gabriel a
    declarat după prezentarea raportului: Am văzut astăzi un raport cu o
    abordare multidimensională, care presupune implicarea tuturor părţilor
    interesate şi care se bazează pe principiul autoreglementării. Această abordare
    este completată de adoptarea unui cod de principii pentru platformele online şi
    pentru reţelele sociale. Grupul de experţi a formulat zece principii-cheie,
    integrate în acest cod şi propune un mecanism pentru a monitoriza punerea în
    practică a acestor principii. Munca grupului de experţi se încheie aici. Pe
    baza acestor recomandări, Comisia va finaliza în următoarele săptămâni un plan
    concret pentru a lupta împotriva dezinformării online. Planul nostru va fi
    construit nu doar pe baza raportului, ci şi pe baza celor trei mii de
    răspunsuri primite la consultarea publică pe care am făcut-o. De asemenea, va
    avea în vedere şi opiniile celor douăzeci şi şase de mii de europeni
    chestionaţi în cadrul unui sondaj Eurobarometru.



    Conform
    acestui sondaj Eurobarometru, cetăţenii europeni consideră că există multe
    ştiri false în UE
    , 83 % din respondenţi declarând că acest fenomen reprezintă o
    ameninţare la adresa democraţiei
    . În ceea ce priveşte calitatea sectorului
    media, respondenţii percep mijloacele de informare tradiţionale ca fiind cele
    mai fiabile surse de ştiri: radioul 70%, televiziunile 66% şi presa scrisă 63%.