Euroscrutinul de la sfârşitul lui mai e una
dintre cele mai importante borne ale mandatului românesc la preşedinţia
semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene. De altfel, încă înainte de
preluarea acestuia, responsabilii comunitari anunţau Bucureştiul că, în total,
257 de dosare vor fi dezbătute în doar patru luni, fiindcă, în mai, scena
europeană va fi, deja, acaparată de campania electorală. În perspectiva
acesteia, una dintre priorităţile preşedinţiei româneşti este combaterea
dezinformării în mediul online.
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene în
Guvernul de la Bucureşti, George Ciamba, speră că un acord pe această temă între
instituţiile comunitare va fi obţinut cât mai repede, astfel încât pachetul
legislativ privind alegerile să intre în vigoare în aprilie. Cetaţenii statelor
membre, subliniază el, trebuie să poată vota liber, fără imixtiuni în procesul
electoral. De aceea, combaterea dezinformării este pe agenda de priorităţi a
României, iar securitatea cibernetică face parte din planul strategic ce le va
fi prezentat partenerilor comunitari în februarie. Analiştii avertizează, de
altfel, de multă vreme că avalanşa de ştiri false care circulă online minează,
deliberat, credibilitatea instituţiilor comunitare şi împing în derizoriu
însăşi principiile fondatoare ale Uniunii. Iar printre beneficiarii
dezinformării sunt politicieni ori formaţiuni extremiste, fie de dreapta, fie
de stânga, populiste, secesioniste, antieuropene.
În faţa eurodeputaţilor din
Comisia pentru afaceri constituţionale, ministrul declara:
Am
discutat despre cum comunicăm mai bine despre Europa tocmai ca să nu lăsăm un
loc liber care să fie acoperit de campanii de dezinformare. Să nu uităm că o
mare parte din dezinfomare priveşte exact instituţiile europene. Am fost de
acord că prioritatea României este şi prioritatea Parlamentului European şi că
nivelul nostru de ambiţie de a avea concluzii în Consiliu în luna februarie
pentru discuţia pe dezinformare este un nivel normal şi necesar, pentru că se
apropie alegerile pentru Parlamentul European.
Corespondenta Radio
România la Bruxelles aminteşte că au fost, deja, promovate noi reguli, care
permit sancţioarea financiară a partidelor politice şi fundaţiilor ce folosesc
în mod abuziv datele personale ale virtualilor alegători, în vederea influenţării deliberate a
rezultatului de la euroscrutin. Sancţiunile ar urma să se ridice la 5% din
bugetul anual al partidelor ori fundaţiilor vinovate. În plus, odată supuse
unei astfel de sancţiuni, acestea nu ar mai putea beneficia de finanţare de la
bugetul Uniunii Europene în anul următor. Noile norme nu vor putea,
însă, intra în vigoare decât după ce vor fi aprobate în mod oficial în plenul
legislativului comunitar.
