Radio România Internațional

Tag: dezvoltare

  • România, parte din NATO şi Uniunea Europeană pentru propriul său interes

    România, parte din NATO şi Uniunea Europeană pentru propriul său interes

    România este parte din NATO şi Uniunea Europeană pentru propriul său interes, deoarece aceste structuri protejează suveranitatea şi independenţa, pentru că sunt ‘cluburile’ ţărilor dezvoltate şi democratice care au decis să îşi unească forţele pentru pace, a scris europarlamentarul Victor Negrescu, Vicepreşedinte al Parlamentului European, într-o postare pe Facebook.

     

    El a menţionat că au apărut o serie de teorii ale conspiraţiei în ultimele luni pe reţelele sociale, distribuite în anumite grupuri, prin care se dezinformează populaţia. ‘În ultimele luni, extremiştii au vânturat toate minciunile şi toate aberaţiile despre politica externă şi europeană. Danemarca a fost creată de România şi România are frontieră la Marea Caspică sunt probabil ilustrative pentru teoriile conspiraţioniste pe care aceştia le-au promovat’, a afirmat Negrescu.

     

    Potrivit acestuia, în ultimii ani, România a trăit ‘cea mai importantă’ perioadă de creştere şi dezvoltare economică, iar apartenenţa la organizaţiile europene permite proiectarea unui ‘viitor mai bun’.

     

    ‘Îmi doresc o Românie stabilă, puternică şi respectată în Europa şi în lume, însă acest lucru se poate obţine doar printr-o abordare profesionistă, curajoasă şi serioasă. Aderarea la spaţiul Schengen sau intrarea în programul Visa Waiver sunt două exemple clare că se poate. Am încredere că adevărul va învinge şi că România va continua să progreseze’, a mai scris Victor Negrescu.

  • Inteligența artificială: aliat sau amenințare?

    Inteligența artificială: aliat sau amenințare?

    Definită drept “capacitatea unui sistem de a interpreta corect datele externe, de a învăța din astfel de date și de a folosi ceea ce a învățat pentru a-și atinge obiective și sarcini specifice printr-o adaptare flexibilă”, “inteligența artificială” (AI) implică dezvoltarea de algoritmi și modele care permit mașinilor să perceapă și să își motiveze mediul și să facă acțiuni adecvate. Acești algoritmi folosesc volume mari de date și tehnici avansate, cum ar fi învățarea automată, învățarea profundă, procesarea limbajului natural și viziunea computerizată. Fondată ca disciplină academică în 1956, inteligența artificială este tot mai prezentă, iar beneficiile sale sunt incontestabile. Acestea pot merge de la asistență medicală mai bună la procese de fabricație mai eficiente, de la un transport mai sigur și curat la surse de energie mai ieftine și mai durabile.

    În cazul companiilor, AI poate facilita, de exemplu, dezvoltarea unei noi generații de produse și servicii și poate îmbunătăți siguranța la locul de muncă, deoarece roboții pot realiza activitățile periculoase. Inteligența artificială vine, însă, la pachet cu aspecte negative, precum posibile amenințări la adresa securității, democrației, companiilor și locurilor de muncă. Am ajuns în punctul în care să ne temem că inteligența artificială și instrumentele cu care aceasta ne modifică realitatea ne vor decide viitorul? Sunt voci care susțin că acest lucru nu este exclus. Un exemplu ține de sfera politicului, de posibilitățile de influențare a electoratului, de exemplu prin deep-fakes, create folosind inteligența artificială. Conferențiar universitar doctor Flavia Durach, specialist în studiul dezinformării, explică mecanismul de funcționare

    “Există câteva riscuri legate de deep-fakes. În primul rând, este vorba despre exacerbarea componentei emoționale, exacerbarea anumitor dispoziții emoționale la nivelul electoratului, care la un moment dat pot avantaja un anumit candidat sau o anumită formațiune politică. Pentru că manipularea emoțională are un rol important în dezinformare și pentru că poate să ducă la decizii iraționale, la subminarea gândirii critice, la a lua de-a gata un anumit tip de mesaj care are o componentă emoțională puternică, de exemplu frică sau acest sentiment de a fi scandalizați.

    În ce privește integritatea alegerilor, aici într-adevăr putem avea acel tip de situații în care un candidat sau echipa de campanie sau anumiți actori care au un interes pot să creeze deep-fakes pentru a discredita contracandidații, pentru a crea îndoieli în mintea votanților. Și aici, miza cea mai mare este asupra votanților nehotărâți, cei care sunt supuși poate unor presiuni încrucișate din mediul lor spre a înclina votul într-o parte sau în alta, aceștia sunt probabil cei mai susceptibili. Deep-fakes prin natura lor au un potențial mare de a fi virale, sunt ușor de urmărit, de obicei au toate caracteristicile conținutului audio-video cu o viralitate puternică, deci se pot răspândi ușor.”

    În încercarea de a contracara astfel de practici, un grup de 20 de companii din sectorul tech, inclusiv marii dezvoltatori de programe de inteligență artificială, au semnat recent un acord care prevede ca acestea să combată dezinformarea electorală din acest an. Printre cei mai importanți semnatari se numără OpenAI, Microsoft și Meta. Finalizat la Conferința de Securitate de la Munchen, acordul include, pe lângă companiile AI, și unele dintre cele mai populare rețele de socializare. Meta, împreună cu TikTok și X (fosta Twitter), trebuie să se asigure că orice conținut dăunător sau fals este eliminat de pe platformele lor. OpenAI, Microsoft și restul de companii AI se vor asigura că vor identifica imaginile, clipurile video și audio generate cu ajutorul inteligenței artificiale și vor informa corect utilizatorii în această privință. Măsura agreată de majoritatea companiilor este etichetarea conținutul AI, în principal printr-un watermark. Este un bun început, consideră Flavia Durach

    “Totuși, trebuie să ținem cont că avem și experiența unor fake-news-uri mai puțin sofisticate din timpul pandemiei de COVID-19, când asemenea promisiuni au existat, aceste măsuri de etichetare a conținutului au fost luate, însă studii independente de la think tank-uri sau cercetători neafiliați acestor platforme digitale au găsit o grămadă de limitări ale acestor măsuri. În sensul în care o bună parte a conținutului care dezinforma în acele contexte a reușit să scape nedetectat de politicile de moderare, de măsurile de detecție. Prin urmare, fără să mă pricep la aspectele tehnice, am o doză de scepticism privind eficacitatea și eficiența acestor măsuri prin prisma experiențelor anterioare.”

    “În absența unor măsuri legislative, a unor reglementări stabilite la nivel național, supranațional, dacă nu punem la baza eforturilor niște politici de dezvoltare a inteligenței artificiale de pe niște baze etice și cu minimizarea riscurilor nu vom putea face nimic”, consideră specialistul în studiul dezinformării Flavia Durach. Niște pași importanți s-au făcut deja în acest sens la nivelul UE – noua lege privind inteligența artificială aprobată în această săptămână în plenul Parlamentului European prevede, între altele, obligația pentru dezvoltatori de a preciza că sunetele, imaginile și textele produse de AI sunt artificiale. Trebuie să mai treacă, însă, ceva timp, deoarece legea va deveni deplin aplicabilă la 24 de luni de la intrarea în vigoare, cu o abordare graduală.

  • România, ultima în UE la fondurile pentru cercetare

    România, ultima în UE la fondurile pentru cercetare


    Uniunea Europeană a cheltuit 328 de miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, în 2021, ceea ce reprezintă un avans de 6% față de anul precedent, arată datele Eurostat. În același timp, intensitatea R&D, a scăzut de la 2,31% în 2020, până la 2,27% anul trecut, procent ce poate fi legat de revenirea PIB-ului în 2021 după declinul semnificativ din primul an al pandemiei de COVID-19.


    Intensitatea cercetării este calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut şi este exprimată în procente, precizează Executivul european.



    Sub 0,5% din PIB pentru cercetarea românească


    Doar şase state membre au alocat în 2021 mai puțin de 1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, cu România în coada listei (0,48%), devansată de Malta (0,65%), Letonia (0,71%), Bulgaria (0,81%), Cipru (0,89%) și Slovacia (0,95%). De precizat că în țara noastră intensitatea R&D a rămas neschimbată între 2011 și 2021, rămânând la ponderea de 0,48% din PIB.



    De cealaltă parte, cea mai mare intensitate a cercetării-dezvoltării a fost înregistrată anul trecut în Suedia (3,35%), Austria (3,22%) şi Belgia (3,19%). Majoritatea țărilor UE au raportat o intensitate a cercetării-dezvoltării mai mare în 2021 față de 2011, cu cel mi mare avans în Belgia (1,02%, urmată de Grecia (0,76%), Polonia (0,69%), Austria (0,55%) și Croația (0,53%).

    Intensitatea cercetării și dezvoltării în statele UE ca procent din PIB / Sursa: Eurostat

    intensitate-cercetare-2021-eurostat.jpg



    Crește numărul de cercetători în statele UE


    Legat de numărul cercetătorilor din blocul comunitar, datele Eurostat arată că o creștere semnificativă a angajaților cu normă întreagă de 45,57% în ultimul deceniu, respectiv la două milioane de cercetători în 2021, față de 1,38 milioane în 2011.



    Aproape toate statele au creșteri ale numărului de cercetători în ultimul deceniu, cu cifre duble pentru Polonia şi Suedia, care au înregistrat 135.700, respectiv 100.100 de angajați în cercetare și dezvoltare. Numărul cercetătorilor a crescut și în România în perioada 2011-2021, dar nu a reușit să treacă de 20.000 de angajați R&D. În fața țării noastre se află state UE cu o populație mult mai mică precum: Irlanda, Ungaria, Finlanda, Grecia sau Austria.



    Totodată, România are cea mai mare pondere a cercetătorilor care activează în sectorul guvernamental (34,1%), țara noastră fiind urmată de Bulgaria (29,1%) şi Croaţia (22,5%). La nivelul Uniunii Europene, majoritatea cercetătorilor lucrează în sectorul întreprinderilor (56,3%) și în învățământul superior (31,9%), cu numai 11% în sectorul guvernamental (11%).

    Numărul de cercetători în statele UE și EEA 2011-2021, exprimat la mia de angajați / Sursa: Eurostat

    numar-cercetatori-2011-2021-eurostat.jpg



    13,5 miliarde de euro pentru Orizont Europa


    Legat de domeniul cercetării, Comisia Europeană a anunțat pe 6 decembrie că a adoptat programul de lucru Orizont Europa pentru perioada 2023 – 2024, care va primi 13,5 miliarde de euro. Fondurile sunt destinate sprijinirii cercetătorilor și inovatorilor din Europa pentru găsirea unor soluții revoluționare la provocările de mediu, energetice, digitale și geopolitice.



    Defalcat, bugetul include 5,67 miliarde de euro pentru îndeplinirea obiectivelor esențiale ale politicilor climatice, găsirea unor soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptării la schimbările climatice. Alte 1,67 miliarde de euro sunt destinate sprijinirii biodiversității, iar 4,5 miliarde EUR vor sprijini tranziția digitală a UE, inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale esențiale și încurajarea integrării acestora în viețile noastre.


    De asemenea, va beneficia de finanțare și noul program european Bauhaus care urmărește să demonstreze beneficiile tranziției verzi în viața de zi cu zi și în spațiile de locuit ale oamenilor, a comunicat Executivul european.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    168 milioane de euro pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare – dezvoltare, puse la dispoziţie de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării într-un nou apel din PNRR.

    Interviu cu Antonio Rădoi, cercetator ştiinţific, director în MCID.


  • 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    100 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Parlamentul de la Bucureşti a aprobat Legea pentru ratificarea Acordului privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, majoritar românofonă. Ministerul român de Externe a salutat această decizie.



    Potrivit MAE, documentul semnat de către premierii României, Nicolae Ciucă, şi Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, pe 11 februarie, la Chişinău, în cadrul şedinţei comune a celor două Guverne, va reprezenta un instrument principal prin intermediul căruia Bucureștiul va acorda, în următorii şapte ani, sprijin Republicii Moldova în eforturile care vizează dezvoltarea durabilă şi avansarea pe calea reformelor şi integrării în Uniunea Europeană.



    În baza proiectelor finanţate prin Acord, România va participa la consolidarea rezilienţei Republicii Moldova în sectoare esenţiale pentru societate precum sectorul energetic, transport şi infrastructură de transport, protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, întreprinderi mici şi mijlocii, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, afaceri interne, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare, turism, competitivitate şi industrie.



    MAE mai arată că documentul semnat în februarie va prelua şi amplifica funcţiile acordului dintre cele două Guverne privind programul de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat în aprilie 2010 şi ieşit din vigoare în martie 2021.



    Acordul din 2010 a permis finanţarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea şi modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din Republica Moldova sau asigurarea unei contribuţii la dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova.



    În ultimii ani s-au intensificat relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Aceasta a aderat la Parteneriatul Estic al UE în 2009, iar Acordul de Asociere UE-Moldova a intrat în vigoare la 1 iulie 2016. Totodată, Uniunea Europeană reprezintă cel mai mare donator al Republicii Moldova, sprijinind reformele și oferind ajutor umanitar.



    Republica Moldova este cel mai mare beneficiar al ajutorului UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană. Asistența UE este utilizată pentru reforme-cheie în sectoare precum justiție, educație, dezvoltare economică și energie. În contextul acesta și în urma invaziei Rusiei în Ucraina, preşedintele Maia Sandu a trimis, recent, la Bruxelles, solicitarea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. România rămane cel mai important susținător al integrării europene a Chișinăului.



  • România, ultimul loc în UE la sumele acordate cercetării

    România, ultimul loc în UE la sumele acordate cercetării


    Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare în ţările din Uniunea Europeană, s-au situat anul trecut la 2,19% ca procent din PIB, o media europeană aproape egală cu cea din 2018 (2,18%) şi vizibil peste cea înregistrată în urmă cu un deceniu, respectiv 1,97% în 2009. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu cel mai mic procent de fonduri orientate către cercetare și dezvoltare. Alături de țara noastră, Malta, Cipru, Letonia, Irlanda, Slovacia, Bulgaria şi Lituania au alocat sub 1% din PIB, conform datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).



    În total, cele 27 de state membre UE au cheltuit peste 306 miliarde de euro cu cercetarea şi dezvoltarea în 2019, mai arată datele Eurostat.



    România a alocat mai puțin de 0,5% din PIB cercetării și dezvoltării



    În 2019, trei state membre au alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare peste 3% din PIB: Suedia (3,39%), Austria (3,19%) şi Germania (3,17%). Aceste ţări sunt urmate ma mică distanță de Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%).



    La polul opus, se află cele opt state menționate mai sus cu procente de sub 1% din PIB: România (0,48%), Malta (0,61%), Cipru (0,63%), Letonia (0,64%), Irlanda (0,78%), Slovacia (0,83%), Bulgaria (0,84%) şi Lituania (0,99%).



    Datele Eurostat mai arată că procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a crescut în 19 state membre în ultimii zece ani. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în Belgia care a ajuns de la 2% din PIB în 2009 la 2,89% în 2019 (0,89 puncte procentuale), urmată de Polonia cu o creștere de 0,66 pp, Cehia (0,65 pp) şi Grecia (0,64 pp).

    Procentul din PIB alocat cercetării și dezvoltării în statele UE (Sursa: Eurostat)

    sume-cercetare-ue-2019-eurostat.jpg



    UE, în urma Coreei de Sud, Japoniei și Statelor Unite



    În schimb, există șase state din blocul comunitar unde procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a scăzut în ultimul deceniu. Cel mai semnificativ declin, de aproape un punct procentual, s-a înregistrat în Finlanda (-0,94 pp) și Irlanda (-0,83 pp).



    Sectorul întreprinderilor şi ideilor de afaceri a primit două treimi din sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare în UE (66%), urmat de sectorul învăţământului superior (22%), sectorul guvernamental (11%) şi cel privat non-profit (1%).



    Eurostat a comparat cifrele Uniunii cu cele ale altor economii importante ale lumii și a rezultat că procentul din PIB alocat de statele UE este mai scăzut decât în Coreea de Sud (4,52% în 2018 din PIB), Japonia (3,28% în 2018) şi SUA (2,82% în 2018), la aproximativ acelaşi nivel cu China (2,06% în 2018) și mai ridicat decât bugetul din Marea Britanie (1,76% din PIB). UE se situează cu mult peste Rusia și Turcia, ambele cu un procent de 1,03%.


  • Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti

    Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti


    Alianţa Nord-Atlantică riscă să-şi piardă avansul tehnologic, în cazul în care nu investeşte în cercetare şi dezvoltare, se menţionează într-un raport prezentat la cea de-a 63-a sesiune a Adunarii Parlamentare a NATO, organizată la Bucureşti. Documentul, prezentat de raportorul general Thomas Marino (SUA), este intitulat “Mentinerea avantajului tehnologic al NATO: Adaptarea strategică şi cercetarea şi dezvoltarea în domeniul apărării”.



    Potrivit raportului, avantajul tehnologic al NATO este în curs de erodare, în timp ce apar schimbări majore în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, iar unele tendinţe ar putea afecta echilibrul strategic în ceea ce priveşte producţia, pe termen scurt, şi inteligenţa artificială, pe termen lung. Marino a apreciat că, deocamdată, NATO nu e pregatită să facă faţă acestor provocări, mai ales pe fondul investiţiilor scăzute pe care statele membre ale Aliantei, în genere, le fac în domeniul cercetării şi dezvoltării în apărare.



    În schimb, a subliniat Marino, bugetul Rusiei pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării s-a dublat din 2012 până în 2015, iar unii experţi consideră că bugetul de cercetare-dezvoltare al Chinei îl va depăşi, până în 2022, pe cel al SUA, care, în prezent, suportă două treimi din cheltuielile totale ale NATO. Raportorul a insistat că aliaţii trebuie să-şi respecte angajamentul de a aloca apărării 2% din PIB, ceea ce, de exemplu, România face. De asemenea, el a evocat ideea unui fond comun al UE pentru apărare, care ar putea ajuta enorm capabilităţile de cercetare şi dezvoltare, precum şi refacerea bazei industriale de apărare de pe continent.



    Pe de altă parte, într-un raport elaborat de Comisia politică a Adunării Parlamentare a NATO se arată că Rusia îşi întăreşte capacităţile militare şi îşi extinde acţiunile la graniţa de est a NATO. În documentul “Rusia – de la partener la concurent” sunt enumerate căile la care apelează Moscova pentru a pune presiune asupra spaţiului euroatlantic. Poziţionarea provocatoare a Moscovei împotriva Alianţei şi acţiunile agresive împotriva Ucrainei, Georgiei şi a altor parteneri ai NATO subminează stabilitatea întregului spaţiu euroatlantic.



    Raportul recomandă ca aliaţii să menţină o poziţionare fermă de descurajare în faţa provocărilor şi agresiunilor Rusiei împotriva partenerilor NATO, în special împotriva Ucrainei şi Georgiei. Documentul conchide că aliaţii trebuie să aibă un dialog periodic şi consistent cu Rusia, chiar dacă, momentan, e imposibil de discutat cu Moscova pe unele teme, cum sunt contracararea terorismului ori pacificarea Siriei.


  • La Bucureşti, despre românii de peste hotare

    La Bucureşti, despre românii de peste hotare

    Jumătate din populaţia activă a României munceşte
    peste hotare. Aderarea ţării la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, le-a
    oferit românilor posibilitatea de a călători neîngrădit şi de a munci peste
    graniţe, cu riscul unei hemoragii periculoase a forţei naţionale de muncă.

    Prea
    puţini din cei care au ales calea străinătăţii au planuri concrete de întoarcere
    în ţară. Or, România nu îşi permite să irosească preţiosul capital uman pe care
    îl reprezintă cei plecaţi    . Afirmaţia a fost făcută de preşedintele Klaus
    Iohannis, în cadrul dezbaterii Diaspora românească, vector de dezvoltare.

    Potrivit acestuia, românii de peste hotare acumulează experienţă, posedă
    expertiză, capătă deprinderi şi îşi construiesc reţele de contact pe care nu
    le-ar fi avut în ţară. Fie că e vorba de specialişti demni de Premiul Nobel, de
    români care excelează în profesiile lor şi în activităţile lor, care muncesc cu
    onestitate … românii din străinătate au ceva util de oferit ţării-mamă. Posedă un capital profesional,
    intelectual, financiar, social şi civic, dobândesc experienţa de a trăi în
    democraţii consolidate, cu servicii publice eficiente.

    Pe măsură ce abordarea statului român faţă de proprii cetăţeni se va
    schimba, preşedintele Klaus Iohannis este convins că numărul celor care vor
    dori să revină acasă va creşte. Până atunci, prezenţa unei comunităţi puternice
    peste hotare poate fi o resursă importantă pentru dezvoltarea şi modernizarea
    României.

    Klaus Iohannis: România nu îşi permite să irosească preţiosul capital uman pe care îl
    reprezintă concetăţenii noştri din afara graniţelor. Ştim, de exemplu, că banii
    trimişi anual acasă fac din românii de peste hotare un adevărat investitor şi
    generează o parte importantă din creşterea economică. Avem datoria să le oferim
    oportunităţi concrete, pentru a-i atrage să îşi investească productiv talentul şi
    resursele înapoi acasă.

    Prezent la dezbatere, premierul Dacian Cioloş a
    precizat, la rândul său, că Executivul vrea să realizeze mai multe proiecte
    pentru românii din străinătate: Avem în vedere demersuri
    pentru a crea reţele profesionale şi pentru a impulsiona abordarea de tip
    networking. Avem în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi pentru
    promovare comercială. Şi aici unul din obiectivele acestei agenţii este şi de a
    stimula implicarea românilor din diaspora în parteneriate economice atât pentru
    investiţii străine în ţară, cât şi pentru a începe să stimulăm investiţii româneşti
    în străinătate.

    Dacă vor să revină acasă şi să investească în
    agricultură, Guvernul le pregăteşte românilor de peste hotare fonduri europene
    dedicate. Programul de burse pentru copiii celor
    de peste hotare va continua. În egală măsură, se are în vedere şi o ameliorare
    a serviciilor administrative consulare. Oricum, valorificarea
    potenţialului românilor din afara ţării trebuie să meargă mână în mână cu
    crearea unui cadru propice pentru bunăstarea şi a celor rămaşi în ţară, astfel
    încât plecarea peste hotare să devină o chestiune de alegere, nu una de
    necesitate.

  • Retrospectiva săptămânii 24.05 – 30.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 24.05 – 30.05.2015

    Experţii FMI şi ai CE au încheiat o noua misiunea tehnică de
    evaluare a actualului acord de
    finanţare semnat cu România



    Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi
    ai Comisiei Europene si-au incheiat, marti, la Bucureşti, misiunea tehnică de
    evaluare a actualului program financiar aflat în derulare. Acesta ar urma sa
    fie finalizat în toamnă. Discuţiile s-au axat prioritar pe modificările aduse Codului
    Fiscal şi pe măsurile economice preconizate dupa 1 ianuarie 2016. Luni,
    experţii FMI si CE au discutat la guvern despre impactul reducerii de taxe şi
    impozite asupra încasărilor la bugetul de stat. Aceştia vor reveni la Bucureşti la sfârsitul lunii viitoare, pentru o
    evaluare completă a acordului în derulare.



    Noi discuţii privind aderarea României la
    zona euro



    Preşedintele Klaus Iohannis va organiza consultări cu partidele
    politice pentru identificarea unui consens politic naţional pe tema aderării
    României la zona euro. Seful statului a discutat, joi, pe aceasta temă, cu
    premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit unui
    comunicat al Preşedinţiei, un astfel de consens va permite adoptarea unei
    strategii naţionale de trecere la moneda euro şi a unui calendar riguros de
    măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, astfel încât România
    să fie cât mai bine pregătită. A fost decisă înfiinţarea unui Comitet de
    Coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure
    coordonarea şi monitorizarea etapelor şi responsabilităţilor implicate pentru
    atingerea obiectivului. Premierul Victor Ponta a atras atenţia că aderarea
    României la zona euro nu trebuie să fie o măsură impusă, ci trebuie să genereze
    o schimbare în mintea oamenilor, care să înţeleagă că acest proces nu presupune
    numai avantaje, ci şi anumite dezavantaje.


    CE a aprobat programul de
    dezvoltare rurală a României pentru perioada 2014-2020



    Comisia Europeană a adoptat, marţi, programul de dezvoltare rurală a
    României pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea acestuia Bucureştiul
    având la dispoziţie, în următorii 7 ani, peste 9 miliarde de euro. Suma alocată
    României reprezintă 8,2 procente din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
    Rurală – cel mai mare dintre cele 24 de programe aprobate de Executivul
    comunitar. Banii vor fi
    folosiţi pentru promovarea competitivităţii şi restructurarea sectorului
    agricol, protecţia mediului şi schimbările climatice, respectiv stimularea
    dezvoltării economice, crearea de locuri de muncă şi o calitate mai bună a
    vieţii în satele din România, multe din ele sub nivelul naţional şi al UE. Tot
    marti, Senatul de la Bucuresti, a respins o moţiune simplă depusă de
    PNL privind situaţia din agricultură.Iniţiatorii, care au cerut demisia ministrului de resort, au arătat principalele probleme cu
    care se confruntă agricultorii români, cei mai săraci din UE, şi au atras
    atenţia că legislaţia din domeniul agricol din ultimii
    trei ani este o frână în dezvoltarea acestui sector.



    România la summit-ul Procesului
    de Cooperare în Europa de Sud-Est de la Tirana



    România este decisă să contribuie la dezvoltarea cooperării
    regionale, a declarat premierul Victor Ponta la summit-ul Procesului de
    Cooperare în Europa de Sud-Est de la Tirana,. Reuniunea, la care au fost
    prezenti şefi de stat şi de guvern din statele membre SEECP, s-a desfăşurat pe
    fondul provocărilor la adresa securităţii în Europa şi în Orientul Mijlociu,
    iar principalele teme au vizat evoluţiile în plan regional şi
    perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest. În intervenţiile sale,
    premierul Ponta a afirmat că România este deschisă promovării unor proiecte, în
    special în zona energiei, a infrastructurii, dar şi a securităţii cibernetice.
    El a reafirmat susţinerea Bucureştiului pentru continuarea extinderii UE, pe
    baza îndeplinirii criteriilor de aderare. Ponta a susţinut căUniunea
    trebuie să accelereze negocierile de integrare a celorlalte ţări din regiune şi
    să le ofere o perspectivă şi o dată clară în acest sens.



    România va primi solicitanţi de azil şi refugiaţi
    extracomunitari



    România ar urma să primeasca în următorii doi ani peste 2.300 de
    migranţi, într-un proiect european care încearcă să asigure o redistribuire a
    zecilor de mii de solicitanţi de azil care îşi riscă vieţile pentru a ajunge în
    UE. Bucureştiul ar urma să primească peste 1.700 de solicitanţi
    de azil ajunşi în Italia şi Grecia prin Marea Mediterană, precum şi alţi
    650 de refugiaţi din afara UE, după ce executivul comunitar le-a solicitat
    statelor membre să reinstaleze, pe o perioadă de doi ani, 20 000 de persoane
    din ţări terţe, care au nevoie de protecţie internaţională. Pentru fiecare
    refugiat primit, Comisia Europeană va aloca 6.000 de euro.. Comisarul pentru
    migraţie, Dimitris Avramopoulos a explicat că această cotă de repartizare s-a făcut în funcţie de patru
    criterii: produsul intern brut, totalul populaţiei, rata şomajului şi numărul
    cererilor de azil înregistrate anterior de către ţara respectivă. Potrivit
    Eurostat, în 2014, în România au primit azil 460 de sirieni, 120 de irakienii
    şi 70 de afgani.



    Steaua Bucureşti este din
    nou campioana României la fotbal



    Steaua Bucuresti a câştigat, pentru a treia oară consecutiv,
    campionatul Romaniei la fotbal. Este al 26-lea titlu din istoria clubului. Joi,
    în ultima etapă, Steaua a terminat la egalitate în deplasare la Iaşi, în timp ce contracandidata sa, ASA Târgu Mureş, a pierdut
    pe teren propriu cu retrogradata Oţelul
    Galaţi. Amintim că din sezonul viitor, Liga I la fotbal va avea doar
    14 echipe, care vor juca în sistemul play off şi play out.

  • Decizii europene în domeniul agricol

    Decizii europene în domeniul agricol

    40 de mii de locuri de muncă în zonele
    rurale se estimează că vor fi create în urma deciziei Comisiei Europene de a
    aproba 24 programe de dezvoltare rurală suplimentare. Acestea vizează
    îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii UE, protecţia mediului rural şi a
    climei, precum şi consolidarea structurilor economice şi sociale ale
    comunităţilor rurale în perioada de până în 2020.

    Programele adoptate oferă
    finanţare pentru o serie de proiecte dinamice, care variază de la proiecte de
    modernizare pentru agricultură şi de încurajare a reînnoirii generaţiilor în
    Croaţia şi România, până la extinderea conexiunilor în bandă largă în zonele cu
    o densitate scăzută a populaţiei din Italia şi la sprijinul pentru agricultura
    ecologică în Suedia sau consolidarea gestionării ecologice a terenurilor la un
    milion de hectare de teren agricol din Irlanda, a precizat comisarul pentru
    agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.

    Suma aprobată României prin
    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 reprezintă 8,18% ca procent
    din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – cel mai mare dintre cele
    24 de programe aprobate marţi. Banii vor fi folosiţi pentru promovarea
    competitivităţii şi restructurarea sectorului agricol, protecţia mediului şi
    schimbările climatice, respectiv stimularea dezvoltării economice, crearea de
    locuri de muncă şi o calitate mai bună a vieţii în satele din România, multe
    din ele sub nivelul naţional şi al UE. Programul va sprijini modernizarea a
    aproximativ 3400 de ferme şi cooperative, dezvoltarea a peste 30 de mii de
    ferme mici, precum şi instalarea în zona rurală şi începerea activităţii pentru
    peste 9400 de tineri fermieri.

    În ceea ce priveşte refacerea, conservarea şi
    consolidarea ecosistemelor legate de agricultură şi silvicultură, peste 1,3
    milioane de hectare de teren agricol şi peste 800 de mii de hectare de pădure
    vor beneficia de plăţi pentru a sprijini biodiversitatea şi pentru a promova
    practicile ecologice de gestionare a terenurilor. Alte 4,7 milioane de hectare
    vor beneficia de sprijin pentru a preveni abandonarea terenurilor şi eroziunea
    solului. Competenţele în domeniul agricol vor fi consolidate prin formarea a
    aproximativ 184 de mii de persoane. Se vor crea aproape 27 de mii de locuri de
    muncă şi vor fi sprijinite crearea şi dezvoltarea a 3 mii de întreprinderi
    neagricole. Aproximativ 27% din populaţia rurală va beneficia, astfel, de
    investiţii de îmbunătăţire a infrastructurii rurale.

    Sprijinul pentru
    dezvoltarea rurală este al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, care
    furnizează statelor membre un pachet european de finanţare gestionat la nivel
    naţional sau regional în cadrul programelor multianuale, cofinanţate, ajunse
    acum la 118 în toate cele 28 de state membre.