Tag: dezvoltare economica

  • Importanța educației financiare și efectele sale asupra dezvoltării economice și financiare

    Importanța educației financiare și efectele sale asupra dezvoltării economice și financiare

    Într-un articol publicat în numărul
    din iunie 2022 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs, Dorina Clichici și Simona Moagăr-Poladian,
    cercetătoare la Institutul de Economie Mondială (IEM) analizează legătura
    dintre educația financiară și dezvoltarea economică și financiară, precum și
    modul în care aceasta variază în statele membre ale Uniunii Europene. Autoarele
    demonstrează că, deși România nu are cel mai mic venit pe cap din Uniunea
    Europeană, aceasta are cel mai scăzut nivel de alfabetizare financiară,
    inclusiv prin comparație cu statele din Europa Centrală și de Est. Spre
    exemplu, doar 8% dintre respondenții români au răspuns corect la întrebări
    legate de concepte de bază despre educația financiară, în timp ce în Polonia,
    Croația, Bulgaria și Ungaria numărul răspunsurilor corecte a fost aproape
    triplu.


    Textul complet al articolul este
    disponibil, în limba engleză, la adresa:

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/05/RJEA_vol.22_no.1_June-2022_web-final.pdf.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, Expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Jurnal Românesc – 27.05.2022

    Jurnal Românesc – 27.05.2022

    Contribuţia României la proiectul european trebuie privită şi prin prisma cetăţenilor români care lucrează în statele membre ale Uniunii Europene şi contribuie activ la dezvoltarea lor economică, a declarat consilierul de stat pentru afaceri europene şi externe al prim-ministrului României, Alina Pădeanu. Aceasta a mai arătat că poziţia geografică a ţării noastre la Marea Neagră a devenit un punct de importanţă strategică pentru UE nu doar din punct de vedere al securităţii, ci şi economic. Declaraţia a fost făcută la sediul Ambasadei României la Viena, cu prilejul marcării a 15 ani de la aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Prezent le eveniment, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a declarat că ultimii 15 ani au adus o schimbare profundă în societatea şi instituţiile româneşti, atât din punct de vedere economic, cât şi social. Ambasadorul a apreciat că România a trecut testul de maturitate în 2019, atunci când a deţinut, cu succes, primul mandat la conducerea rotativă a Consiliului Uniunii Europene cu motto-ul Coeziunea, o valoare europeană comună. Diplomatul român consideră că apartenenţa la Uniune nu presupune doar beneficii, ci şi responsabilităţi şi a punctat, din nou, importanţa aderării României la spaţiul Schengen.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni invită cadrele didactice sau pe studenţii şi masteranzii cu abilităţi de comunicare şi care dau dovadă de creativitate şi adaptabilitate, să devină voluntari în cadrul Programului de Tabere ARC 2022. Voluntarii ARC vor ajuta la organizarea şi desfăşurarea atelierelor de conversaţie în limba română, a atelierelor creative de arte plastice, de muzică, de istorie şi cultură română, precum şi a altor activităţi recreaţionale. DRP arată că aceştia vor contribui la spiritul de colaborare şi unitate al românilor de pretutindeni, vor promova România, cultura şi civilizaţia românească, vor împărtăşi celorlalţi din cunoştinţele acumulate, vor avea ocazia să influenţeze în mod pozitiv viitorul tinerilor şi îi încurajeze să-şi descopere legătura cu România şi vor primi o adeverinţă de voluntariat. Departamentul precizează că voluntarilor le va fi asigurată cazarea, masa şi transportul de la Bucureşti la tabără şi retur. Cei interesaţi pot trimite, până la 1 iulie, o scrisoare de intenţie, un CV şi copia actului de identitate, la adresa de e-mail: taberearc@dprp.gov.ro sau prin poştă, la adresa str. Muzeul Zambaccian, nr. 17, sector 1, Bucureşti. Taberele ARC 2022 vor avea loc în Centrele de Agrement Oglinzi din judeţul Neamţ, în perioada 18 iulie – 22 august, şi Sângeorz-Băi din judeţul Bistriţa Năsăud, între 18 iulie şi 15 august.

    România este prezentă cu un stand propriu la cea de-a 81-a ediţie a Târgului de Carte de la Madrid, care are loc în perioada 27 mai – 12 iunie, în Parcul Retiro. La standul naţional sunt prezentate numeroase opere ale unor autori români traduse, în ultimii ani, în limba spaniolă, precum şi o selecţie variată de titluri în limba română. Pe toată durata Târgului au loc prezentări de carte, recitaluri, dezbateri, ateliere de traducere şi sesiuni de autografe, manifestări menite să contribuie la promovarea culturii române, cu precădere a literaturii române contemporane traduse în limba spaniolă. De asemenea, la pavilionul Europa al Reprezentanţei Comisiei Europene în Spania, Institutul Cultural Român organizează o serie de evenimente la care participă autori români şi invitaţi europeni din domeniile literaturii, industriilor creative, cinematografiei şi benzilor desenate. La Târgul de Carte, care anul acesta are sloganul Răsfoieşte lumea, participă 400 de expozanţi şi sunt programate peste 400 de evenimente.

    Şapte dintre cei mai cunoscuți artişti plastici români contemporani sunt promovaţi de Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir din Istanbul, pe platformele online, în cadrul proiectului cultural intitulat Culoarea Zilei. Până pe 6 iunie, ICR Istanbul difuzează înregistrări, realizate în atelierele artiștilor, în care aceştia sunt invitaţi să-şi prezinte activitatea, să vorbească despre viziunea în artă şi să ofere detalii despre creaţiile lor. Programul a început, la 27 aprilie, cu Mirela Trăistaru, a continuat, la 2 mai, cu Anca Boeriu, la 9 mai a fost prezentat Mureșan Vasile, la 16 mai a fost rândul lui Ștefan Pelmuș, iar la 23 mai, lumina reflectoarelor a căzut pe Eugen Raportoru. Programul va continua la 30 mai cu Aurel Tar, care combină pictura convenţională şi arta stradală, iar seria se va încheia la 6 iunie cu Constantin Pacea. Înregistrările pot fi vizionate pe conturile de Facebook şi YouTube ale ICR Instanbul.


  • Suveranitatea digitală a Europei

    Suveranitatea digitală a Europei

    La ultimul summit al Consiliului European, liderii celor
    27 de state membre ale Uniunii au adoptat o declarație în care au subliniat
    importanța unei piețe unice puternice, rezistente și funcționale. Astfel, liderii
    europeni au cerut Parlamentului european și Consiliului Uniunii să adopte acte
    legislative privind serviciile digitale, piețele digitale și guvernanța
    datelor. Transformarea digitală este vitală pentru redresarea europeană şi
    pentru bunăstarea cetățenilor iar suveranitatea digitală a Europei a devenit un
    obiectiv principal. Busola digitală 2030 este calea pe care dezvoltarea
    Europei trebuie să meargă în următorii zece ani. În paralel cu dezvoltarea
    economică, strategia trebuie să includă o mai bună utilizare a potențialului
    datelor și tehnologiilor digitale, crearea de spații comune de date, acces la
    interoperabilitatea datelor, dezvoltarea inteligenței artificiale.



    În 2020, Comisia Europeană a propus o
    reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi
    pentru toate tipurile de servicii digitale. Platformele de comunicare socială,
    piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană sunt
    vizate de măsurile legislative propuse.

    Mihai Sebe, expert în politici
    europene, a sumarizat conținutul strategiei suveranitatea digitală a Europei:

    În martie 2021, pe 9 martie,
    Comisia Europeană prezenta viziunea sa pentru transformarea digitală a Europei
    până în 2030. Este vorba despre așa-numita busolă digitală care urmărește
    dezoltarea digitală a Europei în următorul deceniu pe baza unor anumite
    repere-cheie cum ar fi abilități, politici de guvernare, infrastructuri și
    mediu de afaceri. Se dorește astfel sporirea competențelor cetățenilor
    europeni, se dorește crearea unor infrastructuri digitale sigure și durabile
    precum și digitalizarea serviciilor publice și transformarea digitală a
    întreprinderilor.

    Pe scurt, ideea este ca Europa să aibă capacitatea de a
    acționa într-o manieră independentă în lumea digitală fără de a depinde de
    diverse entități, publice sau private. Totodată, această competență digitală
    trebuie înțeleasă atât în termenul de mecanisme de protecție, dar și ca unelte
    pozitive care să ducă la dezvoltarea mediului digital, inclusiv a inovației în
    domeniu. În urma pandemiei a reieșit importanța digitalizării, fie că vorbim de
    telemuncă, comunicații sau de alte aspecte. A reieșit nevoia unui cadru unitar
    la nivel european pentru a promova aceste aspecte.