Tag: dezvoltare regionala

  • Un rol pentru România în dezvoltarea economică a Europei

    Un rol pentru România în dezvoltarea economică a Europei

    Viitoarea Comisie Europeană ar trebui să se axeze pe creșterea nivelului de trai pentru toți cetățenii europeni. Este mesajul pe care europarlamentari români din noua legislatură l-au transmis la Bruxelles, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European a susținut în plenul Parlamentului European un discurs în care a militat pentru trei lucruri concrete:

    – Aderarea completă a României la spațiul Schengen;

    – Un rol pentru România în dezvoltarea economică a Europei;

    -Subvenții mai mari pentru fermieri și fonduri mai multe pentru dezvoltarea locală.

    “Privind felul în care vrem să conturăm viitorul Europei, noi delegația Partidului Social Democrat facem apel la responsabilitate și în același timp, subliniem prioritățile pe care le avem pentru viitoarea Comisie. Suntem ferm convinși că trebuie să se facă mai mult pentru a se realiza aderarea completă a României la spațiul Schengen.

    Totodată vrem să subliniem necesitatea de a avea politici mai bune care să permită Europei să rămână lider în domeniul economic, competitivă, cu o industrie puternică, IMM-uri dinamice, și cu un buget adecvat pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm. Și considerăm că putem contribui activ la acest lucru.

    În final, avem nevoie de mai mult sprijin, pentru fermieri, zonele rurale, precum și investiții locale.

    Plată egală pentru muncă egală înseamnă și subvenții echitabile pentru fermierii noștri și în același timp politica de coeziune trebuie să rămână nucleul dezvoltării regionale.

    Ne dorim o Comisie care să fie în contact cu cetățenii și să vină cu soluții care să răspundă nevoii acestora de a avea condiții de trai mai bune și considerăm că putem lucra împreună pentru a realiza acest lucru.”

  • Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor 2023

    Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor 2023

    La Bruxelles a avut loc în perioada 9-12 octombrie 2023 cea de-a 21-a ediție a Săptămânii europene a regiunilor și orașelor (EU Week of Regions and Cities).



    Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor este cea mai mare manifestare anuală dedicată politicii regionale. În cadrul acestui eveniment regiunile și orașele își prezintă capacitatea de a genera creștere economică și locuri de muncă, de a pune în aplicare politica de coeziune a Uniunii Europene și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru buna guvernanță europeană.



    Regiunile și orașele sunt implicate în elaborarea majorității politicilor UE. Autoritățile publice de la nivelurile subnaționale din UE gestionează o treime din cheltuielile publice (2.100 de miliarde de euro pe an) și două treimi din investițiile publice (aproximativ 200 de miliarde de euro).



    Comitetul European al Regiunilor (CoR) este vocea regiunilor și orașelor în Uniunea Europeană. El reprezintă autoritățile locale și regionale din întreaga Uniune Europeană și formulează opinii cu privire la noile acte legislative care au impact asupra regiunilor și orașelor (70% din toată legislația UE).



    Delegaţia României la Comitetul European al Regiunilor are 15 membri titulari şi 15 supleanţi (preşedinţi de Consilii Judeţene şi primari de municipii oraşe şi comune). Am discutat la Bruxelles cu mai mulţi membri din România ai CoR.



    Primul interlocutor este preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, preşedintele delegaţiei României la CoR.






    Borboly Csaba este preşedintele Consiliului Judeţean Harghita. Am discutat cu domnia sa despre cooperarea regională şi politica de coeziune a UE.






    Eurodeputatul Iuliu Winkler, UDMR, membru al Grupului Partidului Popoular European, a participat la unul dintre workshopurile din cadrul EU Week of Regions and Cities. Dl. Winkler a acceptat să ne acorde un interviu.






    Emil Boc, fost prim-ministru al României, primarul municipiului Cluj-Napoca, ne-a acordat un interviu la reuniunea de la Bruxelles.






    Am discutat la EU Week of Regions and Cities şi cu Ştefan Ilie, primarul municipiului Tulcea.






    Următorul interlocutor a fost Árpád Antal, primarul orașului Sfântu Gheorghe, din judeţul Covasna.






    Am discutat la evenimentul de la Bruxelles şi cu Marius Ioan Ursăciuc, primarul orașului Gura Humorului, din judeţul Suceava.






    Doamna Gabriela Florica Tulbure este primarul orașului Seini, din județul Maramureș.






    Următoarea interlocutoare este doamna Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, din judeţul Constanţa.






    Un alt membru al delegaţiei României la CoR este Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, din județul Dâmbovița.






    O prezenţă inedită la EU Week of Regions and Cities a fost Larisa-Nicoleta Bejan, vicepreşedinte Relaţii Internaţionale al Consiliului Tineretului din România, care a participat la un dialog, împreună cu alţi tineri din Uniunea Europeană, cu comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.




  • Păradz europeni tră regiunili di dezvoltare

    Păradz europeni tră regiunili di dezvoltare

    Ministerlu a Investiţiilor şi Proiectelor Europene di Bucureşti deadi hăbarea că apruke aprobarea oficială ditu partea Comisiei Europene tră Programul Regional Bucureşti-Ilfov. Harta descentralizarillei fondurilor europene easti, ase, completă, cundille instituţia.


    Programul Regional Bucureşti-Ilfov s’hărseaşti di ună alocari totală di pisti 1,4 miliardi di euro şi andrupasti, pritn finanţări specifice, transformarea regiunillei tru ună regiune competitivă pritu inovare, digitalizare şi antreprinderi dinamiţi, digitală, tu suţălle cu fisea, cu mobilitate urbană analtă şi accesibilă.


    Tutunăoară, Bucureşti-Ilfov va s’agiungă, haristusită a proiectelor finanţate di UE, ună regiune cu infrastructură educaţională modernă, atractivă şi incluzivă.


    Ateali optu Programe Regionale aferente perioadăllei 2021-2027 s’hărsescu di ună alocari totală di pisti 11 miliardi di euro. Unăoară cu aprobarea a Programlui Bucureşti-Ilfov, tuti aţeali optu programe regionale, corespunzătoare a regiunilor di dezvoltari, avură aviz pozitiv ditu partea a Executivului european. Eali fură adrati aţea turlie tra s’da izini ti transferul di axizeri administrative şi financiare di la nivelu ali administraţie publiţi centrale la nivelu ali administraţie publică ditu unităţli administrativ-teritoriale, deadunu cu resursili financiare anănghisiti ti exercitarea-a aluştoru, cundilleară reprezentanţăllii a ministerului.


    “Himu tru un moment tru cari putem să spunemu că cilăstăserli ţi li ahurhimu tru 2020, tru precedentul mandat, ş’aflară finalitatea tru ună aprăftăsită cari va s’hibă di mari impactu tră domeniul a fondurlor europene”, spun aeşti.


    Regiunea Bucureşti-Ilfov ari un caracter ahoryea andicra di alanti regiuni di dezvoltare. Acă ari nai ma ñica suprafaţă, adună aproape 13,5% ditu populaţia a văsiliillei, hiinda regiunea nai cama multu populată şi cu nai ma analtu grad di urbanizare. Programul mutreasti dizvoltarea unei economii mintimenă, sustenabile şi incluzivă cu scupolu ti fătearea cama bunu standardulu di bană şi creaştirea a rezilienţăllei andicra di provocărli societale.


    Tru idyiulu kiro, programul va s’valorifică potenţialu competitiv şi va u facă cama cu hăiri capacitatea tra s’aducă dinintea a cetăţeañilor şi a antreprinderilor un mediu atractiv, durabil, curat şi incluziv, tru cari aeşti va s’voru s’băneadză şi s’inveastiască, pritu promovarea a inovarillei, digitalizarillei, acceslui echitabil la serviţi publiţi moderne, educaţie şi oportunităţ di afaceri.


    Tuti aestea va s’acaţă tru isapi impearativele eficientizarillei consumurilor energhetiţi, ñîcurarea a emisiilor di CO2 şi adaptarea la provocărli climatice, declară ministrul Marcel Boloş.


    Regiunile di dizvoltare nu suntu unităţ administrativ-teritoriale. Eali suntu zone ţi adună ma multi jiudeţi viţini ică aprukeati geografic, cari andregu un cadru di implementare şi di evaluare a politicăllei di dizvoltare regională. Cathi ună regiune easti coordonată di câti ună agenţie tră dezvoltarea regională, aestea hiinda organismi niguvernamentale.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Bani europeni pentru regiunile de dezvoltare

    Bani europeni pentru regiunile de dezvoltare

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene de la Bucureşti a anunţat că a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Regional Bucureşti-Ilfov. Harta descentralizării fondurilor europene este, astfel, completă, a precizat instituţia.

    Programul Regional Bucureşti-Ilfov beneficiază de o alocare totală de peste 1,4 miliarde de euro şi susţine, prin finanţări specifice, transformarea regiunii într-o regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice, digitală, prietenoasă cu mediul, cu mobilitate urbană ridicată şi accesibilă.

    Totodată, Bucureşti-Ilfov ar urma să devină, graţie proiectelor finanţate de UE, o regiune cu infrastructură educaţională modernă, atractivă şi incluzivă.

    Cele opt Programe Regionale aferente perioadei 2021-2027 dispun de o alocare totală de peste 11 miliarde de euro. Odată cu aprobarea Programului Bucureşti-Ilfov, toate cele opt programe regionale, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare, au primit aviz pozitiv din partea Executivului european. Ele au fost elaborate în aşa fel încât să permită transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora, au subliniat reprezentanţii ministerului.

    Suntem într-un moment în care putem afirma că demersurile pe care le-am început în 2020, în precedentul mandat, şi-au găsit finalitatea într-o reuşită ce va fi de mare impact pentru domeniul fondurilor europene, spun aceştia.

    Regiunea Bucureşti-Ilfov are un caracter aparte faţă de celelalte regiuni de dezvoltare. Deşi are cea mai mică suprafaţă, concentrează circa 13,5% din populaţia ţării, fiind regiunea cel mai dens populată şi cu cel mai ridicat grad de urbanizare. Programul urmăreşte dezvoltarea unei economii inteligente, sustenabile şi incluzive în vederea îmbunătăţirii standardului de viaţă şi creşterii rezilienţei faţă de provocările societale.

    În acelaşi timp, programul va valorifica potenţialul competitiv şi îşi va îmbunătăţi capacitatea de a oferi cetăţenilor şi întreprinderilor un mediu atractiv, durabil, curat şi incluziv, în care aceştia îşi vor dori să locuiască şi să investească, prin promovarea inovării, digitalizării, accesului echitabil la servicii publice moderne, educaţie şi oportunităţi de afaceri.

    Toate acestea vor ţine cont de imperativele eficientizării consumurilor energetice, reducerii emisiilor de CO2 şi adaptării la provocările climatice, a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Ele sunt zone ce grupează mai multe judeţe vecine sau apropiate geografic, care oferă un cadru de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regională. Fiecare regiune este coordonată de câte o agenţie pentru dezvoltarea regională, acestea fiind organisme neguvernamentale.


  • Fondul de Coeziune în viitorul buget comunitar

    Fondul de Coeziune în viitorul buget comunitar

    Finlanda a încheiat, la 31
    decembrie 2019, mandatul său în fruntea Consiliului UE, președinție preluată de
    Croația la începutul anului. Pe finalul mandatului, Finlanda a venit cu o
    propunere pentru viitorul bugetul al Uniunii, susținută de alte patru țări -
    Danemarca, Suedia, Olanda și Austria. Schița de buget a stârnit critici dure
    din partea mai multor state membre, printre care și România, deoarece ar fi
    presupus o diminuarea considerabilă a bugetului pentru coeziune.



    Adrian-Dragoș Benea,
    eurodeputat din grupul social-democraților, consideră că propunerea finlandeză
    pentru noul cadru bugetar nu va fi sprijinită și subliniază câteva din
    problemele României legate de absorbția banilor europeni destinați dezvoltării
    regionale:







    Viziunea Finlandei este cam izolată în
    interiorul Uniunii Europene, sper că nu își va găsi susținere. Există riscul ca
    lucrările de infrastructură să scadă vertiginos ceea ce este o veste chiar
    proastă pentru România, în special, pentru estul și sudul țării. Trebuie
    canalizate eforturi pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene, o
    simplificare a legislației privind achizițiile publice, deși sună ciudat când e
    spusă de un român. Eu cred că România are astăzi capacitatea administrativă
    superioară multor state din Uniunea Europeană, dar de multe ori ne împiedicăm
    în această birocrație și în supra-reglementarea pe fondurile europene și știu
    foarte multe obiective care au fost, efectiv, compromise din cauza acestei
    legislații privind achizițiile.

    Spre exemplu, aeroportul internațional Bacău a
    stat mai mult în contestații și în procedură de achiziție cu tot cu contestații
    la caietul de sarcini și la soluția finală decât a durat execuția lucrărilor,
    ceea ce trebuie să ne pună serioase semne de întrebare. Sigur, noi ne uită
    întotdeauna la campionii absorbției de fonduri, polonezii, dar ei au avut parte
    de o altă abordare din partea Uniunii Europene, au riscat niște corecții la un
    moment dat care nu au fost puse în aplicare. Noi, românii am avut parte de
    corecții și de fonduri europene întârziate. Polonezii, probabil, au avut parte
    de altă susținere și nu au mai beneficiat
    de aceste corecții și au un grad de absorbție destul de
    ridicat. Aici trebuie lucrat și trebuie făcut un frot comun, atât la nivelul
    europarlamentarilor români, cât și la
    nivelul guvernului României, pentru a face tot ce e posibil ca să
    accelerăm de implementare, absorbție și decontare a plăților realizate cu bani
    europeni.



    Statele UE așteaptă o nouă
    propunere privind bugetul pentru perioada 2021-2027 din partea președinției
    croate, iar în cazul în care neînțelegerile continuă, bugetul va fi adoptat în
    a doua parte a anului, când Germania va prelua președinția Consiliului UE.

  • Viitorul Politicii de Coeziune  după 2020

    Viitorul Politicii de Coeziune după 2020

    Politica de coeziune generează avantaje pentru toate regiunile UE. Nivelul investițiilor reflectă necesitățile de dezvoltare ale statelor membre. Regiunile sunt clasificate în funcție de produsul lor intern brut (PIB) în regiuni mai dezvoltate, de tranziție sau mai puțin dezvoltate. Potrivit acestei clasificări, fondurile asigură între 50% și 85% din totalul finanțării unui proiect. Necesarul de finanțare rămas poate proveni din surse publice (naționale sau regionale) ori private. Obiectivul general al politicii este acela de a stimula competitivitatea regiunilor și orașelor Europei, încurajând creșterea și crearea de locuri de muncă.

    În plenul Parlamentului European de la Strasbourg, eurodeputatul Victor Boștinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European și fost raportor pentru regulamentul Fondul de Coeziune pentru perioada 2014-2020, asalutat raportul eurodeputaților Constanze Krehl și Andrey Novakov privind reglementarea fondurilor europene în perioada 2021-2027.

    Acest raport este fundamental pentru viitorul Politicii de Coeziune și doresc să-i felicit pe raportori pentru eforturile și rezultatele lor. Ceea ce ei au reușit pare aproape miraculos, ținând cont de momentul în care au început pregătirile pentru a fi prezentată formula finală a raportului către Parlamentul European. În același timp, constat că au îmbunătățit considerabil varianta propusă de către Comisia Europeană.

    O Politică de Coeziune puternică, eficientă, bine finanțată și bazată pe solidaritate este esențială nu doar pentru regiunile sărace, ci pentru dezvoltarea întregii Uniuni Europene.

    Totodată însă, permiteți-mi să subliniez opoziția mea puternică împotriva condiționalității macroeconomice. Aceasta nu are nicio legătură cu Politica de Coeziune și sper că acest Parlament o va respinge, așa cum a făcut-o și în trecut.

    În ce privește calendarul adoptării acestui regulament, doresc să solicit tuturor colegilor și instituțiilor să depună toate eforturile ca pe parcursul timpului rămas să încheiem cât mai multe din capitolele convenite pentru Regulamentul Comun. În același timp, solicit formal Consiliului și Președinției Rotative Române să asigure oficial Parlamentul că în viitor nu se vor redeschide pentru negocieri capitolele deja închise.


  • Politica de coeziune a UE, în dezbatere la Cluj-Napoca

    Politica de coeziune a UE, în dezbatere la Cluj-Napoca

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a participat, luni, la Conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema “Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană” găzduită de Cluj-Napoca.



    Oficialul european și-a exprimat dorința ca autoritățile locale să aibă acces la fondurile europene mai ușor, iar guvernele să nu mai îndrepte banii europeni conform propriilor interese.



    Corina Crețu: Guvernele nu trebuie decidă mereu unde merg fondurile europene



    “Sper ca în viitoarea perioadă de programare guvernele să înţeleagă că nu întotdeauna pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local. Eu cred că primarii şi cei care locuiesc aici ştiu cel mai bine nevoile cetăţenilor şi de aceea încurajăm ca fondurile europene să fie concentrate în mare parte în mâna celor care sunt reprezentaţi direct de cetăţeni, pentru că şi-au dezvoltat capacitatea administrativă şi ştiu exact care sunt nevoile cetăţenilor. (…) Sperăm ca în următoarea perioadă de programare, tot mai multe state să ofere management direct în fonduri europene pe tot parcursul procesului de elaborare, de la proiectarea programelor până la implementarea acestora”, a spus Corina Creţu.



    Comisia Euopeană, pregătită pentru finanțarea spitalelor regionale



    Comisarul european a dat ca exemplu disputa privind construirea spitalelor regionale în România şi a afirmat că lipsa inițiativei de a demara construirea acestora nu se datorează oficialilor de la Bruxelles, deoarece Comisia Europeană și-a manifestat disponibilitatea pentru găsirea unor soluţii.



    “Beneficiarul este Ministerul Sănătății. Dacă Guvernul decide să răspundă afirmativ solicitărilor dumneavoastră (de la Cluj – n.r.), ale celor de la Craiova şi de la Iaşi, de a avea în responsabilitate directă realizarea spitalelor regionale, noi suntem gata să schimbăm Programul Operaţional Regional. Nu este corect să dai vina pe Bruxelles pentru că, din punctul nostru de vedere, important este ca investiţiile să se facă, nu cine este beneficiarul final al acestor investiţii”, a spus comisarul.



    Viitorul cadru bugetar european



    În cadrul întâlnirii de la Cluj a fost abordată și tema viitorului cadru bugetar multianual. Corina Crețu a subliniat că România are experiența necesară pentru a nu mai pierde fonduri europene pe viitor:


    “Depinde de toate ţările, inclusiv de România, să valorifice toate oportunităţile care i se oferă şi să se pregătească foarte bine pentru perioada 2021-2027. Sunt deja 12 ani de când România este stat membru al UE. După părerea mea, a acumulat suficientă experienţă pentru a avea cele mai bune rezultate din 2021 încolo, dar şi pentru a nu mai avea scuze dacă vor continua să apară probleme legate de pierderea banilor europeni.”



    Comisarul a mai amintit că țara noastră va beneficia de 31 de miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune, cu 8% mai mult față de bugetul aflat în vigoare, conform propunerii înaintate de Comisia Europeană.


  • Dezvoltarea regională şi politica de coeziune după 2020

    Dezvoltarea regională şi politica de coeziune după 2020

    Comisia Europeană a propus, în cadrul următorul buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, modernizarea politicii de coeziune. În valoare de 373 de miliarde de euro, politica de coeziune este principala sursă de investiţii în Europa şi are ca scop reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale de pe întreg teritoriul european. Viitoarea politică de coeziune va fi mai modernă şi mai uşor de utilizat, tocmai pentru a răspunde mai bine nevoilor cetăţenilor europeni. Va ajuta regiunile să-şi modernizeze industria, să investească în inovare şi va facilita tranziţia către o economie circulară, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Corina Crețu, comisarul pentru politică regională, a anunțat că Executivul european propune reducerea obiectivelor tematice. De la 11 obiective în perioada 2014-2020, noua politică de coeziune se va concentra pe 5 obiective:



    Am redus numărul de priorități la cinci: prima se referă la o Europă mai inteligentă, bineînțeles că vorbim de inovare, sprijinirea întreprinderile mici și mijlocii și transformare economică. În al doilea rând vorbim de o Europă mai ecologică care sprijină tranziția energetică și luptă împotriva schimbărilor climatice. Apoi avem în vedere o Europă mai bine conectată, aici este vorba despre transport și accesul la internetul în bandă largă. In al patrulea rând ne propunem o Europă mai socială; aici, politica de coeziune va investi în calitatea locurilor de muncă, educație, sănătate și incluziune socială și în final, dorim o Europă mai apropiată de cetățeni. Vreau să mai adaug că cea mai mare parte a investiției noastre se va axa pe primele două obiective:o Europă mai inteligentă și o Europă mai ecologică.



    În prezent, România primește 25,2 miliarde de euro fonduri europene structurale și de coeziune nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru perioada 2014 — 2020, prin intermediul Politicii de Coeziune. In viitorul cadru financiar al Uniunii se prevede o creștere cu 8% a acestor fonduri. Bani vor fi folosiți în proiecte de infrastructură, precum construcția de autostrăzi și de căi ferate, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, adaptare la schimbări climatice, reabilitare termică a clădirilor, investiții în resurse umane și multe alte obiective care urmăresc să întărească economia și să crească competitivitatea pe piață.



  • 2017, an de răscruce pentru UE

    2017, an de răscruce pentru UE

    2017 va fi un an de răscruce, consideră comisarul european pentru Dezvoltare Regională, românca Corina Creţu, într-un articol publicat de New Europe. In opinia acesteia, schimbările climatice şi populismul pot crea haos pe termen lung şi nu pot fi combătute decât prin rezolvarea cauzelor care stau la baza celor două fenomene. In primul caz răscrucea va consta în implementarea unor măsuri care să învingă schimbările climatice pe termen lung.



    În cazul populismului, “deşi istoria arată că nicio ţară nu a progresat atunci când s-a retras în cochilia sa, percepţia există. Trebuie deci să rezolvăm această problemă. În 2017. Nu putem să-i mai acordăm timpului timp,” a mai scris comisarul român, parafrazându-l pe fostul preşedinte francez, Francois Mitterand. Comisarul român crede că un element care poate avea un rol important în rezolvarea acestor probleme este comunicarea, mai ales în epoca reţelelor de socializare.



    “Europa aduce veşti bune, însă nu este mereu percepută aşa. Concluzia este că nu reuşim să le comunicăm europenilor aceste veşti bune.” 2017 este şi un an de răscruce pentru comunicare, sustine dna Creţu, care consideră că este timpul ca oficialii UE să se concentreze mai puţin pe comunicate şi conferinţe de presă şi mai mult pe comunicarea directă cu europenii prin reţelele de socializare. Ea a atras atentia că şi mesajul are nevoie de schimbare, iar oficialii UE trebuie să ofere mesaje relevante.



    Faimosul aforism care spune că “Nu e de ajuns să se facă dreptate; trebuie să se vadă că se face dreptate” ar trebui — spune Corina Creţu- transpus în “Nu e de ajuns ca Uniunea Europeană să servească 500 de milioane de europeni, trebuie să se şi vadă că îi serveşte”. În opinia ei, în 2017, instituţiile europene trebuie să se axeze pe susţinerea celor care beneficiază de politicile regionale, care trebuie să se facă auziţi, de la oraşe şi regiuni până la întreprinderi mici şi mijlocii, universităţi, organizaţii neguvernamentale, tineri, spitale.



    Comisarul UE a explicat că, într-o perioadă când sectorul privat nu are încredere în bugetele naţionale, bugetul UE, şi mai ales politicile regionale, e văzut ca o garanţie a unei investiţii solide pentru toţi. “O politică regională solidă înseamnă o Europă mai puternică. Iar o Europă mai puternică înseamnă mai puţine reflexe naţionaliste. Dacă reuşim aceste lucruri, vom avea un 2017 negociat cu succes”, a conchis Corina Creţu.

  • Jurnal românesc – 21.09.2015

    Jurnal românesc – 21.09.2015

    România are la dispoziţie 6,7 miliarde euro pentru următorii şapte ani, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, însă pentru atragerea fondurilor este nevoie de o mai bună coordonare şi cooperare între autorităţile naţionale şi locale. Declaraţia a fost facută, duminică, la Bucureşti, de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, la Târgul RuralFest, organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Evenimentul este inspirat de manifestări similare din alte state comunitare şi îşi propune să restabilească puntea dintre sate şi oraşe.



    Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders, a declarat că, în contextul crizei imigranţilor, poate fi un avantaj faptul că România nu este încă membră în spaţiul Schengen. Am impresia că majoritatea rutelor imigranţilor nu ajung în România. Dar asta nu intră în discuţia generală de aderare a României la spaţiul Schengen, este ceva ce trebuie discutat în viitor” – a spus şeful diplomaţiei de la Haga, după consultările de la Bucureşti cu omologul său, Bogdan Aurescu. El a adăugat că există perspective pozitive în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, dar nu poate preciza în ce moment se va lua o decizie comună a tuturor statelor membre UE în acest sens.



    Trei militari români care acţionează în cadrul misiunii Resolute Support” din Afganistan au fost răniţi, în urma exploziei unei maşini-capcană. Potrivit Ministerului Apărării de la Bucuresti, ei executau o misiune de patrulare la circa opt kilometri de Baza militară de la Kandahar, din sudul ţarii, zonă în care rebelii talibani sunt foarte activi. România mai are in prezent 617 de militari în Afganistan.



    Curtea de Apel de la Chişinău a ridicat interdicţia de a intra în Republica Moldova impusă cetăţeanului român George Simion, liderul platformei unioniste Acţiunea 2012, care militează pentru reunirea Basarabiei cu Ţara. Instanţa a considerat că nu există motive pentru ca Simion să fie declarat “persona non grata” timp de cinci ani. Acesta a fost reţinut pe 13 mai, la Chişinau, şi apoi a fost expulzat, primind interdicţia de a mai intra pe teritoriul republicii, sub pretextul că e organizatorul unor acţiuni ce ar atenta la securitatea statului.



    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat că sprijină o parte din revendicările formulate de liderii Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, care au organizat proteste antiguvernamentale de mare amploare în centrul Chişinăului. Timofti a promis că va încerca să obţină punerea în aplicare a cererilor mulţimii “în limitele atribuţiilor sale constituţionale”. Iniţial, liderii protestelor, la care iau parte mii de persoane, au solicitat demisia întregii conduceri a republicii, inclusiv a preşedintelui, şi organizarea în primăvară a alegerilor parlamentare anticipate. Acum, manifestantii şi-au retras revendicarea privind demisia preşedintelui. Declarat pro-occidentală, coaliţia guvernamentală tripartită de la Chişinău a fost grav decredibilizată după ce din sistemul bancar al republicii a dispărut în mod misterios un miliard de dolari, respectiv circa 15% din PIB.