În urmă
cu o săptămână, Academia de Studii Economice din Bucureşti a găzduit o
dezbatere intitulată Forumul democrației europene, care i-a adus împreună pe
experți ai instituțiilor europene, europarlamentari și tineri interesați de
actualitatea europeană, dar mai ales de viitorul Uniunii Europene. Sub lupă a
fost evoluția economiei românești în ultimele aproape trei decenii, de la o un
sistem etatizat, cu piețe de desfacere în Europa de Est și în Africa, la un
sistem bazat pe economia de piață, integrat în Uniunea Europeană. Dezvoltarea
economică a României a fost susținută și de fondurile europene, inițial de
preaderare, apoi cele destinate anumitor
sectoare.
Europarlamentarul Răzvan Popa, din Grupul Alianței Progresiste a
Socialiștilor și Democraților, a subliniat importanța utilizării fondurilor
europene, mai precis a fondurilor de coeziune: Unul dintre instrumentele cele
mai importante de care discutăm la nivelul bugetului Uniunii Europene este
fondul de coeziune care are o pondere
importantă în bugetul european și este principalul instrument de a
reduce diferențele dintre zonele din Uniunea Europeană, fie că vorbim de zonele
din Europa de Est sau de cele din Europa de Vest.
Europarlamentarul
Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Grupului Popularilor Europeni, a
vorbit despre importanța utilizării fondurilor europene de către România, însă
a punctat lipsa de eficiență în cheltuirea acestor fonduri: Din păcate, nu am reușit să-i utilizăm așa cum trebuie, adică să ducem acești bani
spre economie, ca după aceea să existe un efect și la celelalte domenii. Cel mai bun indicator este Produsul intern brut/cap de locuitor în
regiuni. În 2007, regiunea Oltenia este a șaptea regiune ca
sărăcie din Europa și să știți că a cincea este Moldova, nordul, nordul
Moldovei. În 2007, aveam 33% din media europeană, PIB, în Oltenia. Acum avem 42%, în 10 ani, am
crescut, dar nu suficient. Deci după opinia mea, fondurile europene nu au fost
dirijate în direcția care ne-ar fi adus cele mai multe beneficii. Europa dă
foarte mulți bani, însă trebuie
să știi în primul rând unde să-i dirijezi și în al doilea rând să-i cheltui pentru
că noi am pierdut foarte mulți bani și
pierdem și astăzi foarte mulți bani. Regulamentle la care lucrăm noi în Parlamentul European pentru următorul exercițiu financiar dau
direcțiile generale. Amănuntele sunt cuprinse în programele operaționale sectoriale
pe care le face statul membru. Șansa noastră să ne dezvoltăm în continuare este
ca următoarele programe sectoriale să le dirijăm către economie. Vă dau un
singur exemplu, procesarea produselor agricole, industria alimentară, ca să nu
mai vindem produsele din agricultură, aproape pe nimic, grâu și toate
celelalte. Trebuie să adăugăm valoare. Să facem fabrici mici în zona rurală, să
ridicăm zona rurală, să avem venituri la primărie, să avem locuri de muncă.
Acest lucru nu s-a făcut.
În
primele 6 luni ale acestui an, România a atras fonduri structurale şi de
coeziune în valoare totală de 188 de milioane de euro, iar de la începutul
actualului execiţiu financiar multianual 2014 – 2020 a utilizat 2,8 miliarde de
euro, ceea ce reprezintă numai 12,5% din totalul sumei alocate, de 22,5
miliarde de euro. Birocraţia excesivă reprezintă unul dintre motivele gradului
redus de absorbţie a fondurilor europene de către România.
