Tag: diabet

  • Eu, când vreau să mănânc pâine, mănânc pâine!

    Eu, când vreau să mănânc pâine, mănânc pâine!

    Relația românului cu pâinea are un trecut emoțional și sensibil. Dacă în
    perioadele de foamete de după război, ar fi dat orice pentru un colț de pâine,
    acum, în plină eră a consumismului fără limite, are pretenții mai mari de la
    ea. Iar dacă, pe timpurile de tristă amintire ale dictatorului Nicolae
    Ceaușescu, era neagră, pâinea nu era considerată bună. Acum, o căutăm pe cea
    neagră fiindcă ne-au spus nutriționiștii că e mai sănătoasă. Avem, însă, o altă
    problemă: cea neagră are coloranți. Îngrașă, nu îngrașă, e sănătoasă sau nu
    prea, cum o fi mai bună? Indiferent de ce citește pe internet, românul iubește
    pâinea și nu se așază la masă fără ea.



    Am vorbit cu antrenorul de fitness Andrei Neagu, care ne-a explicat de ce
    ar fi mai bine să încercăm s-o ocolim. E bună sau nu e bună pâinea?

    Andrei
    Neagu, antrenor personal de fitness: «Este o întrebare de care mă lovesc destul
    de des în sala de fitness. Întreabă clienții mei, persoane care frecventează
    sălile, sau oameni care-și doresc un răspuns. O pâine bună sau mai puțin bună
    nu există. Există doar un produs care, nutrițional, nu te poate ajuta în niciun
    demers: fie de acumulare a masei musculare, fie că vrei să slăbești, fie că
    vrei să-ți menții un tonus al corpului… nu! De ce? Din cauza indicelui
    glicemic pe care-l are. Destul de ridicat. De exemplu, glucoza are undeva la
    100, pâinea are undeva la 70. În primul rând gândește-te ce-ți poate oferi un
    produs pe care-l iei la 500-600 de grame, cu un leu cincizeci – doi lei (circa
    30-40 de eurocenţi). Ce conține acel produs? La asta trebuie să te gândești
    prima oară.»


    Ați observat, probabil, că pâinea pe care o cumpărați nu mucegăiește nici la
    câteva zile după ce ați cumpărat-o. În ce fel influențează procesul de
    fabricare a pâinii produsul finit, ne explică Andrei Neagu:


    «Încă o întrebare foarte bună – procesul
    de faricare a pâinii. Bun. Acasă poți să pui tot ce vrei tu. Ai N variante:
    poți s-o faci de 5 lei, poți s-o faci de 20 de lei, poți s-o faci de 30 de lei
    (de la 1 euro la 6 euro). Ai făină de secară, de grâu integral, de orez, de
    orz, poți să-I pui semințe, chia, in, orice vrei tu. Dar, în schimb, pe zona
    industrială, gândește-te că în proporţie de 70-80% fabricile respective
    folosesc aditivi, premixuri, folosesc stabilizatori, astfel că pâinea
    respectivă n-ar avea cum să nu fie pufoasă, fără mucegai, în a patra, în a
    cincea zi. Ceea ce nu-I normal pentru o pâine sau pentru un produs care derivă
    din făină, de orice natură, albă, neagră, etc.»




    Maiaua e în vogă. Campaniile de marketing, unele foarte inteligente, de pe
    Internet, au influențat, încetul cu încetul, impresia colectivă, că pâinea cu
    maia ar fi superioară, nutrițional, pâinii crescute cu drojdie. De fapt,
    lucrurile nu stau așa: nici una, nici cealaltă, nu e mai bună spune Andrei
    Neagu, antrenor personal de fitness:


    «Subiectul acesta, referitor la maia,
    este foarte, foarte discutat. Dar sunt foarte sincer: maiaua e un agent de
    fermentare pentru un proces de dospire. Noi, oamenii, fie în industria asta (a
    fitness-ului), fie în oricare alt domeniu, dar eu vorbesc strict de domeniul
    meu, lumea tot încearcă să găsească portițe, ocolișuri, ceva care să-i ofere
    confort, să-i ofere plăcere. Da, nu pot să neg, nu poți mânca vinete fără pâine
    sau icre. N-ai cum. În acelaşi timp, noi căutăm niște lucruri mai pompoase, mai
    ieșite din comun, dar procesul este același, valoarea nutrițională aceeași,
    niciun kilogram în plus sau în minus sau o schimbare radicală a corpului și
    chestii de genul ăsta. E același proces, fie dospită, fie executată în alte
    moduri.»


    Este timpul ca românii să primească o educație nutrițională mai bună, este
    de părere Andrei Neagu, care atrage atenția asupra faptului că niciuna dintre
    opțiunile de alimentație ale noastre nu rămâne fără repercusiuni serioase în
    corp:


    «Noi, românii, nu avem o educație
    nutrițională absolut deloc. Ceea ce ne oferă acum Internetul (o arie foarte
    mare de căutare), poți învăța singur, poți să te educi singur, dar în același
    timp nu-ți dorești. De ce? Fiindcă pâinea e un produs care oferă plăcere. De
    aceea și creează dependență. În anumite cazuri creează dependență. Îți incită
    creierul și ți-l relaxează. De ce? Datorită indicelui glicemic destul de
    ridicat. De aceea, noi, românii, nu putem renunța la ea. Nu avem target. Nu
    avem dorința de a face ceva, și așa rămânem, și mergem pe premisa ‘o viață am,
    vreau să mănânc, vreau să beau, vreau să mă simt bine’. Dar, în momentul când
    corpul nu o să mai poată și vei ajunge la medic, va fi foarte dificil atunci.
    Cum e diabetul de tipul doi. Acolo trebuie să renunți de tot la
    pâine albă, nu mai ai voie să mai faci foarte multe chestii.»


    Pâinea îngreunează corpul și încetinește activitatea cognitivă. Indicele
    glicemic ridicat te poate trimite la medic. În esență, pâinea nu ar trebui să
    fie o opțiune zilnică în alimentația noastră.

    Andrei Neagu: «Da, pâinea îngrașă. De oricare ar fi.
    Fie integrală, fie albă, fie cu tot felul de semințe. Da. Pâinea îngrașă. Și o
    spun din punctul de vedere al unui sportiv de performanță, o spun din punctul
    de vedere al unui antrenor, o spun din punctul de vedere al unei persoane care
    a dorit să se schimbe, care a avut rahitism de gradul unu, pâinea nu m-a
    ajutat. Deși mănânc foarte mult, sunt gurmand, prefer piept de pui, broccoli și
    orez, în detrimentul a două felii de pâine, care sunt convins că-mi va hrăni
    creierul, că-mi va mulțumi, dar corpul n-o să răspundă cum trebuie, la
    activitățile zilnice pe care le am, la eforturile pe care le am, la
    antrenamentul pe care-l desfășor. Și în toate activitățile pe care le am
    în sală și în afara ei. Da, pâinea nu aduce nimic benefic pentru organism.»


  • COVID-19: UPDATE: Încă cinci decese de coronavirus. Bilanțul deceselor a ajuns la 524 în România

    COVID-19: UPDATE: Încă cinci decese de coronavirus. Bilanțul deceselor a ajuns la 524 în România

    UPDATE Grupul de Comunicare Strategică a anunțat alte cinci decese cauzate de infectarea cu virusul SARS-CoV2. Bilanțul a ajuns la 524 decese în România.

    Deces 520: Bărbat,
    39 ani din județul Arad.
    Data
    internării: 08.04.2020 Spitalul Județean de Urgență Arad – Secția ATI (ventilat
    mecanic).
    Data
    confirmării: 08.04.2020
    Data
    decesului: 22.04.2020.
    Comorbidități:
    Insuficiență renală cronică (dializă). Hidrotorax drept.


    Deces
    521:
    Femeie,
    56 ani din județul Arad.
    Data
    internării: 16.04.2020 Spitalul Județean de Urgență Arad – Secția ATI.
    Data
    confirmării: 16.04.2020 – Spitalul Județean de Urgență Arad.
    Data
    decesului: 22.04.2020.
    Comorbidități:
    Bronhopneumonie. Obezitate.


    Deces
    522:
    Barbat,
    60 ani din judeţul Covasna.
    Data
    internării: 08.04.2020 Spital Boli Infecțioase Sf. Gheorghe – Secția ATI.
    Data
    confirmării: 08.04.2020
    Data
    decesului: 19.04.2020.
    Comorbidități:
    Obezitate. Infarct miocardic sechelar.


    Deces
    523:
    Barbat,
    87 ani din județul Neamț.
    Data
    internării: 11.04.2020 Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț – Secția
    Medicală; transfer în 20.04.2020 în Secția ATI (ventilat mecanic).
    Data
    confirmării: 11.04.2020
    Data
    decesului: 22.04.2020.
    Comorbidități:
    Hipertensiune arterial. Insuficiență cardiac congestiva.


    Deces
    524:
    Femeie,
    74 ani din județul Arad.
    Data
    internării: 10.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență Arad – Secția Boli
    Infecțioase; transfer în Secția ATI.
    Data
    confirmării: 10.04.2020
    Data
    decesului: 22.04.2020.
    Comorbidități:
    Leucemie.

    * * *

    Deces 517 Bărbat,
    51 ani din județul Ialomița.
    Data
    internării: 02.04.2020 Spitalul Orășenesc Țăndărei 04.04.2020 transfer Spital
    Fetești; 10.04.2020 transfer Spitalul Județean de Urgență Slobozia.
    Dată
    recoltare probă: 03.04.2020.
    Data
    confirmării: 04.04.2020
    Data
    decesului: 22.04.2020.
    Comorbidități:
    Hipertensiune arterială. Diabet zaharat.


    Deces
    518
    Femeie,
    52 ani din județul Bacău.
    Data
    internării: 12.04.2020 Spitalul Onești – Secția Boli Infecțioase cu
    diagnosticul SARI; în 13.04.2020 transferată în Secția ATI.
    Dată
    recoltare probă: 13.04.2020.
    Data
    confirmării: 14.04.2020
    Data
    decesului: 22.04.2020.
    Comorbidități:
    Diabet zaharat.


    Deces
    519
    Femeie,
    65 ani din județul Bacău.
    Data
    internării: 21.04.2020 Spitalul Boli Infecțioase Iași – Secția ATI
    (insuficiență respiratorie acută).
    Dată
    recoltare probă: 20.04.2020.
    Data
    confirmării: 21.04.2020
    Data
    decesului: 22.04.2020.
    Comorbidități:
    Diabet zaharat. Hipertensiune arterială.

  • Hâbări dit bana românească si internaționalâ

    Hâbări dit bana românească si internaționalâ

    Gruplu di Comunicari Strategică dimândâ că pânâ azâ, 1 di apriiur 2020, pi teritoriul a Româniillei, furâ confirmati 2.460 di cazuri cu oamiñi infectaț pritu viruslu COVID – 19 (coronavirus) și 92 di oamiñi ți murirâ.



    Ditu arada-a oamiñiloru confirmaț pozitiv, 252 furâ declaraț vindicaț și externaț (84 la București, 56 la Timiș, 26 la Iași, 21 la Caraș-Severin, 12 la Constanța, 20 la Prahova, 8 la Dolj, 5 la Brașov, 8 la Cluj, 5 la Galați, 2 la Bihor, 1 la Brăila, 1 la Mureș, 1 la Neamț, 1 la Alba, 1 Argeș).



    86 di oamiñi diagnosticaț cu infecția COVID-19, internaț tru spitalili ditu Craiova, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timișoara, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Oradia, Ialomița, Bihor și Mureș, murirâ.



    Di la ațea dit soni hâbâriseari dimândatâ di Gruplu di Comunicari Strategică, furâ nregistrati alti 215 năi cazuri di oamiñi ți ândzidzârâ.



    La ATI, tru aestâ oarâ, suntu internaț 57 di paciențâ, ditu arada-a aiștoru 34 suntu pi greauâ catandisi. Catastisea di sănătati a alântoru paciențâ easti toradioarâ staționarâ.



    Pi teritoriul a Româniillei, tru carantină instituționalizată suntu 12.218 di oamiñi. Alțâ 119.218 di oamiñi suntu izolaț tu casili a loru și suntu sum monitorizari medicală.



    Până tu aestâ oarâ, pi livel național, furâ prilucrati 26.609 testi.



    Tru 24-li sâhăț dit soni, s’deadirâ 923 di apeluri, dimecu grirâ cu tilefonlu la numirlu unic di ananghi 112 și 4.826 la linia TELVERDI (0800 800 358), dișcllisâ maxus ti dimândarea cetățeañilor cu hâbări.



    Pritu structurli axiziti a M.A.I., până tru aestâ oarâ, eara adrati 260 di dosari penali, cu noima câ featirâ infracțiuni ti ambudyiusearea icâ amânarâ curmarea-a lângorlor, faptâ ți easti pruvidzutâ şi pidipsită di art. 352 alin. 1 Cod Penal.



    Tutunâoarâ, tru 24-li sâhăț dit soni, Poliția și Jandarmeria deadirâ, 522 di sancțiuni contravenționale trâ nitiñisearea-a meatriloru di izolari/carantină.



    Polițișțâlli aflarâ, tru aesti 24 di sâhăț 6.939 di oamiñi cari nu tiñisirâ apofasea mutrindalui restricţionarea-a urdinarillei. Aluștoru lâ deadirâ sancţiuñi contravenţionali, tru valoarea di 11.366.595 di lei.



    Armânipsearea: Tașcu Lala




  • COVID-19: 2460 de cazuri confirmate / 86 de decese, este bilanțul în România

    COVID-19: 2460 de cazuri confirmate / 86 de decese, este bilanțul în România

    Grupul de Comunicare Strategică anunță că până astăzi, 1 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 2.460 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus) și 86 de decese.



    Dintre persoanele confirmate pozitiv, 252 au fost declarate vindecate și externate (84 la București, 56 la Timiș, 26 la Iași, 21 la Caraș-Severin, 12 la Constanța, 20 la Prahova, 8 la Dolj, 5 la Brașov, 8 la Cluj, 5 la Galați, 2 la Bihor, 1 la Brăila, 1 la Mureș, 1 la Neamț, 1 la Alba, 1 Argeș).




    86 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Craiova, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timișoara, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Oradea, Ialomița, Bihor și Mureș, au decedat.



    De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 215 noi cazuri de îmbolnăvire.



    La ATI, în acest moment, sunt internați 57 de pacienți, dintre care 34 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalți pacienți este deocamdată staționară.



    Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 12.218 de persoane. Alte 119.218 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.



    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 26.609 teste.



    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 923 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 4.826 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.



    Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 260 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.



    Totodată, în ultimele 24 de ore, Poliția și Jandarmeria au aplicat, în același interval de timp, 522 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.



    Polițiștii au depistat, în același interval de 24 de ore, 6.939 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 11.366.595 lei.




  • O nutriţie sănătoasă pentru copiii din Europa

    O nutriţie sănătoasă pentru copiii din Europa

    Societatea
    europeană se concentrează asupra consolidării sistemelor de sănătate şi economice,
    iar generaţiile tinere reprezintă garanţia continuării cu succes a acestor
    demersuri. Numărul mare de îmbolnăviri cauzate de un stil de viaţă nesănătos
    este principala problemă a actualei generaţii. Tot mai mulţi tineri europeni se
    confruntă cu afecţiuni cronice grave, ca diabetul sau obezitatea, iar
    instituţiile europene sunt preocupate de această situaţie.
    Nutriţia reprezintă un factor de bază, care contribuie la păstrarea
    unei stări optime de sănătate. Printr-o nutriţie corectă, afecţiunile cronice
    care afectează copiii şi tinerii europeni pot fi prevenite.


    Cu ocazia
    conferinţei care avut loc în Bulgaria, pe tema importanţei nutriţiei sănătoase
    a copiilor, John Ryan, director al departamentului de sănătate publică din
    Comisia Europeană, a subliniat necesitatea unei abordări corecte a problemelor
    legate de afecţiunile cronice în Uniunea Europeană: Problema
    nutriţiei copiilor este extrem de importantă, dintr-un motiv simplu: un număr
    mare din populaţia noastră actuală suferă de afecţiuni cronice, acestea
    incluzând obezitatea. Este extrem de important ca, pe viitor, să găsim o
    manieră mai eficientă de a-i proteja pe copii de obsezitatea infantilă, pentru
    ca ei să se dezvolte sănătos şi să nu sufere de povara bolilor cronice, de care
    suferă populaţia în prezent. De asemenea, există şi un aspect economic al
    problemei, dincolo de aspectul sănătăţii. Dincolo de numărul mare de oameni
    care suferă de afecţiuni cronice, ne confruntăm şi cu costurile mari ale
    sistemelor noastre de sănătate. Aproximativ 70% din aceste costuri sunt legate
    de tratamentele pacienţilor care suferă de afecţiuni cronice. Dacă nu ne oprim
    din a avea stiluri de viaţă şi obiceiuri nesănătoase, această chestiune se va
    extinde şi asupra generaţiilor noi, îngreunând sisteme de sănătate şi sistemele
    economice. Este un subiect extrem de important şi este extrem de important să
    subliniem necesitatea unui stil de viaţă sănătos pentru oamenii tineri, astfel
    încât generaţiile ce vor urma să poată creşte într-o manieră mai sănătoasă, să
    nu sufere de boli cronice, aşa cum se întâmplă cu generaţia de astăzi.



    Cadrul legislativ actual al Uniunii
    Europene prevede, prin regula etichetării obligatorii a produselor, ca atât
    ingredientele, cât şi valorile nutritive ale produselor alimentare destinate
    consumului copiilor să fie exprimate clar, lizibil. Registrul Uniunii Europene
    pentru Nutriţie şi Sănătate enumeră toate menţiunile nutriţionale permise şi
    toate menţiunile de sănătate autorizate ca surse de referinţă. Astfel, este
    asigurată o transparenţă deplină pentru consumatori şi operatorii din sectorul
    alimentar.


  • Jurnal românesc – 15.11.2017

    Jurnal românesc – 15.11.2017

    Ministrul afacerilor externe, Teodor
    Meleșcanu, a avut, marti, consultări bilaterale cu E.S. Monseniorul Paul Richard
    Gallagher, secretarul pentru Raporturile cu Statele al Sfântului Scaun. Vizita
    în România monseniorului a fost marcată de un simbolism special, intrucat, în acest
    an, se aniversează 90 de ani de la Semnarea Concordatului România-Vatican și 80
    de ani de la înființarea Colegiului PIO Romeno. Șefii celor două diplomații au
    discutat despre perspectiva organizării vizitei Suveranului Pontif în România.
    Luând în considerare simbolismul deosebit de important al evenimentului,
    inclusiv pentru reprezentanții tuturor religiilor, s-a agreat coordonarea
    demersurilor pentru ca această vizită deosebit de importantă să fie organizată
    sub cele mai bune auspicii. Referindu-se la relațiile bilaterale, Teodor Meleșcanu a evidențiat dialogul intens în
    domeniile educației și culturii, sau prin consolidarea cadrului juridic
    bilateral şi întărirea relației dintre Biserica Catolică şi cea Ortodoxă. De asemenea, a punctat că România este
    profund recunoscătoare Bisericii Catolice pentru găzduirea multor comunități
    religioase românești din Europa de Vest, ortodoxe sau catolice. Teodor
    Melescanu a afirmat ca acest gest de fraternitate a ajutat comunitățile
    românești să se integreze mai rapid și mai bine în societățile respective. De
    asemenea, el a mulțumit pentru sprijinul deosebit al Sfântului Scaun pentru
    activarea în acest an a lectoratului de limbă, literatură, cultură și
    civilizație românească din cadrul Institutului Pontifical Oriental.




    Ministerul Afacerilor Externe a informat că,
    începând cu data de 1 decembrie 2017,
    autoritățile canadiene intenționează să elimine cerința obligativității vizelor
    pentru cetățenii români care vor călători în Canada pentru șederi de maximum 6 luni în scop
    turistic, inclusiv pentru vizitarea familiei sau a cunoștințelor sau pentru
    prospectarea oportunităților de derulare a afacerilor, indiferent de tipul
    pașaportului deținut. Decizia autorităților canadiene constituie etapa finală a
    procesului de liberalizare a regimului de vize pentru cetățenii români, început
    la 1 mai, când anumite categorii
    de cetățeni români au început să beneficieze de acest regim . Este vorba de deținătorii
    unei vize de rezidență temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize
    valabile tip non-immigrant pentru SUA. MAE subliniază faptul că persoanele care
    intenționează să intre în sau să tranziteze Canada pe calea aerului ulterior datei de 1 decembrie 2017 trebuie să
    obțină în prealabil o Autorizație
    electronică de călătorie – Electronic Travel Authorization.




    Unul
    din zece români suferă de diabet, alimentaţia nesănătoasă, stilul de viaţă
    sedentar şi creşterea în greutate fiind câteva dintre cauze. Specialiştii spun
    că, în anul 2040, situaţia se va înrăutăţi, astfel că unul din opt adulţi
    români vor suferi de diabet. În acest context, reprezentanţii CNAS au propus
    creşterea cu 20% a bugetului pentru Programul Naţional de Diabet. Ministrul
    Sănătăţii, Florian Bodog, a afirmat ca, suplimentar, vor fi două noi programe
    dezvoltate din fonduri internaţionale. El a precizat ca Ministerul Sănătăţii va
    accesa fonduri structurale pentru elaborarea unui program de depistare precoce
    a diabetului la persoanele cu risc crescut, în special femei gravide şi copii.
    De asemenea, din fonduri norvegiene vor fi înfiinţate mai multe registre pentru
    bolile cronice, inclusiv diabet.