Radio România Internațional

Tag: dialog social

  • Consolidarea dialogului social

    Consolidarea dialogului social

    Dialogul social este o parte fundamentală a modelului social european.În ciuda faptului că factorul social este un motor cheie pentru reziliența economică și socială, competitivitate, echitate, creștere durabilă, crucial pentru găsirea de răspunsuri echilibrate la nevoile și provocările noi și existente legate de piața muncii și de muncă, încă există probleme în implementarea acestor valori și a dialogului social la nivelul UE.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Dragoș Pîslaru a pledat pentru intensificarea la nivel european a acțiunilor care au drept scop consolidarea dialogului social.




    Asistăm chiar acum la o nouă ambiție la
    nivelul UE de a crește și consolida dialogul social. Pe lângă beneficiile
    dialogului social și implicarea lucrătorilor în condițiile de muncă ale
    cetățenilor UE, un alt beneficiu al dialogului social este că țările cu cadre
    solide de dialog social și o acoperire ridicată a negocierilor colective au economii
    mai competitive și mai rezistente. Deci dialogul social funcționează. Avem
    această ambiție de a consolida dialogul social. Și, în același timp, deseori
    minimizăm importanța acestui subiect anume. Având în vedere acest lucru, aș
    dori să oficializez această dezbatere specială punând în mod oficial
    Consiliului și Comisiei câteva întrebări.


    Așa că, mai întâi, aș dori să mă adresez
    Consiliului. Prima întrebare ar fi modul în care Consiliul încurajează statele
    membre să asigure un mediu propice pentru dialogul social bipartit și tripartit
    și respectarea cuvenită pentru autonomia partenerilor sociali? Cum se va
    asigura consiliul că recomandarea propusă completează articolul 4 din Directiva
    (UE) 2022/2041 privind salariile minime, în special în ceea ce privește
    măsurile de creștere a acoperirii naționale a negocierilor colective? Cum se va
    asigura Consiliul că statele membre îndepărtează barierele instituționale sau
    chiar juridice din calea dialogului social și întăresc capacitatea
    organizatorică a partenerilor sociali, inclusiv prin alocarea de resurse
    adecvate? Cum vor sprijini Consiliul și Comisia statele membre în abordarea
    practicilor antisindicale, a lipsei de reprezentare, a forței de muncă mai
    fragmentate și a creșterii formelor de muncă nestandardizate? Și pentru
    Comisie, cum va monitoriza Comisia, împreună cu statele membre și partenerii
    sociali, implementarea efectivă a recomandării propuse? Și ce indicatori și
    date concrete vor fi utilizați pentru a măsura progresul către o acoperire mai
    mare a negocierilor colective? Cum va sprijini Comisia statele membre în
    promovarea includerii mai multor sectoare în dialogul social, cum va asigura -
    din nou – alocarea de resurse adecvate, în special Fondului Social European
    Plus?


  • Dialogul social în vreme de criză

    Dialogul social în vreme de criză

    Combaterea unei
    crize majore precum cea provocată de coronavirus impune adesea măsuri dure.
    Pentru implementarea unor astfel de măsuri este nevoie ca societatea să le înțeleagă
    și să le accepte, mai ales atunci când ele vizează drepturi și libertăți
    fundamentale sau duc la scăderea nivelului de trai al populației. Una dintre pârghiile
    care pot fi de folos în acest sens este dialogul social.

    L-am întrebat pe
    Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN
    și membru al Comitetului Economic și Social European, cum funcționează în
    aceste zile dialogul între partenerii sociali, respectiv autorități,
    angajatori, organizații ale lucrătorilor și ONG-uri.

    Guvernul României nu a abandonat ideea
    consultării partenerilor sociali. În ultima perioadă au fost convocate cel
    puțin două Consilii Naționale Tripartite pentru Dialog Social, organism
    consultativ care era convocat destul de rar. Or, în această perioadă, în mod
    excepțional, s-a menținut un anumit ritm. Ministra Muncii a convocat periodic,
    deasemenea, Comisiile de dialog social și s-a consultat cu confederațiile
    sindicale. Ne-am consultat cu privire la măsurile legate de șomajul tehnic,
    ne-am consultat cu privire la măsurile active în contextul crizei COVID – 19,
    au fost discuții legate de sănătatea și protecția lucrătorilor în contextul
    acestei pandemii….


    Cum
    merge însă, în
    vreme de criză, dialogul social la nivelul Uniunii Europene? Cât de bine
    funcționează Comitetul Economic și Social European?

    Au
    fost comunicări ale președintelui Comitetului Economic și Social European, ale
    președinților de grupuri… Știm că există schimburi de corespondență între
    președintele CESE și Comisia Europeană, că s-au solicitat avize, mai ales
    pentru măsurile anticriză… În schimb, pe domeniile de lucru ale Comitetului,
    lucrurile sunt oarecum suspendate. Totul este blocat, acolo este o zonă gri.
    Dar noi suntem pozitivi, credem că în următoarea perioadă vom intra și noi în
    rutina activităților la nivel european și sperăm că vom putea contribui efectiv
    la rezolvarea unor probleme legate de această criză.


    Ce urmează însă în
    plan concret? Dumitru Fornea, secretar
    general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN și membru al Comitetului
    Economic și Social European.

    Există
    o presiune crescută din partea tuturor organizațiilor, atât din partea
    sindicală, cât și patronală, ca activitatea să se reia cât mai curând posibil.
    Trebuie puse în balanță măsurile de protecție a sănătății și de a limita
    răspândirea coronavirusului. Pe de altă parte, trebuie să luăm în calcul și
    aspectele economice și sociale, pentru că dacă s-au găsit soluții, să spunem,
    pentru o perioadă relativ scurtă, pentru cei care au un contract de muncă,
    pentru funcționarii publici, pentru unele companii mai mari care au o anumită
    greutate, pe de altă parte sunt milioane de cetățeni, atât în România, cât și
    în Uniunea Europeană, care nu se află nici în șomaj, nu beneficiază nici de o
    pensie, nu sunt nici funcționari publici… Muncitorii sezonieri, profesiile
    liberale, industriile culturale și creative… Care sunt un pic în afara
    sistemului de protecție….






  • Ce rol mai au sindicatele în Uniunea Europeană?

    Ce rol mai au sindicatele în Uniunea Europeană?

    În epoca industrială, relația dintre angajator și angajat nu
    a fost niciodată simplă. Pentru a compensa raportul de forțe, încă din secolul
    XIX, salariații s-au organizat în sindicate. Au obținut ulterior reglementarea
    timpului de muncă, dreptul la concediu, creșteri salariale, contracte colective
    și așa mai departe. Odată cu evoluția tehnologică din ultimele decenii, s-a
    schimbat întrucâtva și locul sindicatelor în societatea actuală. În multe
    sectoare, de pildă, rata de sindicalizare a scăzut dramatic, la nivelul
    majorității statelor Uniunii Europene.

    Cum stă România la acest capitol? Ne
    răspunde Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale
    MERIDIAN, membru al Comitetului Economic și Social European:

    În zona publică, eu zic că organizaţiile
    sindicale, în România, stau destul de bine. Putem vorbi de o sindicalizare care
    depăşeşte cu mult 50 la sută. În schimb, suntem descurajaţi în mod constant, atât
    prin legislaţie, cât şi prin atitudine, de a crea organizaţii sindicale în zona
    privată.


    Sindicatele au trecut, din ce în ce mai mult, în ultima
    vreme, de la o politică revendicativă la una bazată în principal pe dialog şi
    negociere.

    Dumitru Fornea: După
    2010 avem o nouă lege a dialogului social care este foarte restrictivă, în ceea
    ce priveşte greva, de exemplu. Dar, pe de altă parte, sindicatele sunt
    organizaţii funcţionale. Negociază contracte colective la nivel de unitate.
    Există foarte multă presiune din partea membrilor. Oamenii vor să aibă condiții
    mai bune de lucru, să aibă flexibilitate cu privire la programul de la locul de
    muncă, să aibă o posibilitate de dezvoltare în carieră, sunt interesați să fie
    plătiți corect și sunt interesați și de o schemă de pensionare corectă atunci
    când își termină activitatea.


    Dialogul social a devenit, astăzi, pilonul de bază al relațiilor de muncă, ne spune Dumitru
    Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN:

    Din punct de vedere al
    dialogului social, acționăm la nivelul consiliului naţional tripartit, în
    România. La nivel european, acționăm în cadrul Comitetului Economic şi Social
    European. Există comitete de dialog social bipartite, tripartite la nivelul structurilor
    Comisiei Europene… Eu, personal, cred că prin dialog social am realizat multe
    lucruri pozitive pentru cetățenii Uniunii Europene. Dacă ne raportăm la ceea ce
    se întâmpla cu o sută de ani în urmă, când, pentru orice revendicare, practic,
    se ajungea la conflict, acum avem aceste mecanisme de detensionare prin care
    practic este destul de dificil să se ajungă la ceea ce numeam noi înainte luptă
    de clasă.


    Ce rol vor mai avea sindicatele în viitor?

    Dumitru Fornea: Eu cred că organizațiile sindicale, în
    primul rând, trebuie să intre într-un proces intern de reflecție prin care să
    își stabilească prioritățile pe viitor. Se vorbește acum despre viitorul
    muncii, de exemplu, despre viitorul relațiilor industriale… Depinde foarte mult
    de relația angajator – angajat. Depinde foarte mult de relația cu companiile
    multinaționale pentru că ele au cea mai agresivă politică antisindicală… Însă
    nu cred că există un răspuns imediat.