Legea privind stingerea creditelor prin aşa-numita dare în plată a imobilelor ipotecate ar putea fi dezbătută şi votată săptămâna aceasta de plenul Senatului, după ce a fost avizată favorabil, cu o serie de amendamente, în comisiile de specialitate. Potrivit unuia dintre amendamente, românii aflaţi în executare silită sau cărora banca le-a luat deja casa ar putea obţine ştergerea datoriilor rămase. Legea se va aplica şi contractelor aflate în derulare fără plafonare.
De legea dării în plată vor beneficia şi cetăţenii care au luat credite prin programul “Prima casă”. Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, susţine că prin includerea programului “Prima casă” în lege se evită discriminarea între cetăţenii care au luat credite în condiţii diferite, dar şi urmărirea debitorilor de către stat prin ANAF. Forul decizional în cazul acestui act normativ este Camera Deputaţilor. Legea dării în plată a fost trimisă Parlamentului pentru reexaminare la sfârşitul anului trecut de preşedintele Klaus Iohannis, care a cerut clarificări cu privire la beneficiarii actului normativ. El a solicitat o diferenţiere clară între persoanele fizice care şi-au cumpărat o locuinţă şi cei care au luat milioane de euro pentru a face speculă imobiliară.
Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a lansat campania #DialogLaÎnălţime, care va crea posibilitatea unor discuţii directe între cetăţenii români din diaspora şi ministrul delegat Dan Stoenescu, cu prilejul deplasării acestuia cu avionul în ţări din Europa în care există comunităţi numeroase de români, precum Spania sau Italia. Ministrul delegat şi cetăţenii care se vor deplasa cu aceeaşi cursă aeriană vor avea, astfel, ocazia să discute nemijlocit despre diverse situaţii sau probleme cu care se confruntă românii din diaspora. Cu acest prilej, Stonescu îi poate informa pe cetăţenii români şi despre modificările aduse sistemului electoral pentru alegerile parlamentare. Campania #DialogLaÎnălţime, realizată în premieră în România, face parte dintr-o serie de măsuri destinate facilitării comunicării nemijlocite cu românii de pretutindeni. Sesiunea de dialog a fost inaugurată vineri, în timpul unei curse Bucureşti-Madrid operată de compania TAROM.
Câteva zeci de persoane au protestat, sâmbătă, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, nemulţumite de ceea ce au numit atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis faţă de unirea cu Republica Moldova. Mitingul a fost organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, iar preşedintele acesteia, George Simion, a declarat că organizaţia solicită Preşedinţiei un dialog decent pe această temă cu societatea civilă. În caz contrar, membrii Platformei sunt hotărâţi să protesteze în faţa Palatului Cotroceni. Ei spun că singura şansă de stabilitate şi integrare europeană pentru basarabeni o reprezintă unirea cu România. Acţiunea 2012 a înaintat Cancelariei prezidenţiale încă din 2015 o serie de solicitări, precum numirea unui consilier prezidenţial pe problema Republicii Moldova sau înfiinţarea unui minister al reunificării.
România şi-a reconfirmat poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova, după ce, in 2015, volumul schimburilor bilaterale s-a ridicat la 1,35 miliarde de dolari. Potrivit Ambasadei României la Chişinău, cea mai mare pondere în volumul mărfurilor exportate în statul vecin o au produsele minerale, urmate de maşini, aparate şi echipamente tehnice. La finele anului trecut, Republica Moldova ocupa locul patru la exporturi în comerţul României cu ţările din afara Uniunii Europene şi locul opt la importuri, precizează Ambasada de la Chişinău.
