Tag: Diaspora ReSTART

  • Jurnal românesc – 18.03.2019

    Jurnal românesc – 18.03.2019

    Zeci de români
    întorşi din străinătate au semnat contractele de finanţare pentru start-up-uri
    create prin intermediul programului Diaspora ReSTART, gestionat de
    Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Aceştia vor
    primi câte 40.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere în România.
    Preşedintele Consiliului, Florin Jianu, a declarat că mulţi dintre cei care
    revin acasă sunt români care pleacă din Marea Britanie din cauza Brexit-ului.
    Până în prezent am avut peste 600 de români din diaspora care au intrat
    în activităţile proiectului, dintre care 50 vor fi finanţaţi, a spus
    Jianu. El a precizat că proiectele depuse sunt din diverse domenii de
    activitate, din sfera tehnologiei, a industriilor creative până la cea a
    serviciilor şi că 19 dintre câştigători sunt români care au trăit în ultimii
    ani în Marea Britanie, 11 provin din Spania, 6 din Italia, 3 din Germania, câte
    2 din Franţa, Olanda şi Republica Moldova şi câte unul din Australia, Belgia,
    Luxemburg, Portugalia şi SUA. Ne dorim ca acest proiect să fie un model
    de bună practică, pe care să îl extindem la nivelul ţării, să devină o politică
    de ţară. Diaspora reprezintă, în opinia noastră, resursa cea mai importantă a
    unei ţări, a apreciat şeful CNIPMMR. Diaspora ReSTART are o
    perioadă de implementare până în septembrie 2020, iar potrivit lui Florin Jianu
    primele sume vor intra în conturile start-up-urilor în vara acestui an.




    Ambasadorul
    Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a afirmat că autorităţile britanice
    şi române lucrează strâns pentru a obţine reciprocitate în ceea ce priveşte
    drepturile cetăţenilor. Diplomatul a anunţat că, în perioada 19 – 23 martie,
    Ambasada Regatului Unit la Bucureşti va organiza o serie de evenimente, în
    diverse oraşe din România, pentru a le oferi cetăţenilor britanici informaţii
    actualizate cu privire la măsurile Guvernului României care îi vizează. Misiunea
    diplomatică precizează că au fost făcute progrese excelente în ceea
    ce priveşte pachetul de măsuri privind drepturile britanicilor. Avem o
    responsabilitate comună ca românii din Marea Britanie şi britanicii din România
    să se bucure în continuare de aceleaşi drepturi pe care le-au avut ca cetăţeni
    ai UE, a declarat ambasadorul Andrew Noble. Evenimentele organizate de
    Ambasadă se vor desfăşura după următorul program: pe 19 martie la Cluj Napoca,
    pe 20 martie la Bucureşti, pe 21 martie la Iaşi, pe 22 martie la Timişoara şi
    pe 23 martie la Braşov. În prezent, peste 2.000 de britanici trăiesc în România
    şi peste 430.000 de români locuiesc în Marea Britanie.




    O delegaţie de
    deputaţi, membri ai Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor
    ţării, au efectuat o vizită de lucru în Bulgaria, unde s-au întâlnit cu
    reprezentanţi ai etnicilor români din Vidin, dar şi cu omologi de la Sofia. Reprezentanţii
    minorităţii române au semnalat probleme referitoare la educaţia în limba
    română, acum predată doar ca limbă străină şi s-au plâns că nu au spaţii unde
    să poată desfăşura activităţi educativ-culturale. Parlamentarii de la Bucureşti
    s-au angajat să identifice soluţii pentru derularea cursurilor de limba română
    în imobile din aria de reşedinţă a membrilor comunităţii româneşti. Pe de altă
    parte, în discuţiile cu omologii bulgari, au subliniat importanţa respectării
    de către Bulgaria a principiului reciprocităţii, dat fiind că România este un
    exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale.
    Oficialii bulgari s-au angajat să organizeze o sedinţă comună a Comisiilor de
    specialitate din cele două ţări pentru a identifica soluţii unitare la
    problemele cu care se confruntă minorităţile din cele două ţări. În Bulgaria
    locuiesc circa 350.000 de vorbitori de limbă română, care formează trei grupuri
    distincte: românii din zona riverană Dunării, aromânii din zona de sud-vest şi
    dacoromânii din regiunea de nord-vest a ţării.

  • Diaspora ReSTART

    Diaspora ReSTART

    Vineri, la Cluj-Napoca, zeci de români s-au reunit pentru semnarea contractelor de subvenţie prin care vor primi, fiecare, printr-un proiect derulat cu fonduri europene, suma de 40.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri în România. Peste 600 de români din diaspora care au intrat în activităţile proiectului, 150 de aplicaţii de planuri de afaceri dintre care 50 vor fi finanţaţi. Fiecare va primi 40.000 de euro. Activităţile sunt diverse, din sfera tehnologiei, a industriilor creative, dar şi a serviciilor. Oamenii care sunt implicaţi în proiect vin de pe tot mapamondul, din Australia, SUA, cei mai mulţi sunt din Marea Britanie şi iată că Brexitul este o realitate pe are o resimţim şi credem că acesta ar trebui să fie şi un proiect de ţară, ce facem cu românii cu spirit antreprenorial şi, în general, cu românii care trăiesc în Marea Britanie, pentru că, în acest moment, nu se propune nimic concret. (…) Diaspora reprezintă, în opinia noastră, resursa cea mai importantă a unei ţări, a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR,. Potrivit acestuia, 19 sunt români care au trăit în ultimii ani în Marea Britanie, urmaţi de români care provin din Spania (11).


    Ţările din care provin românii din diaspora sunt, în ordine descrescătoare, Marea Britanie (19) Spania (11), Italia (6), Germania (3), Franţa, Olanda şi Republica Moldova – câte 2 persoane din fiecare, Australia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, SUA – câte o persoană. Ideile de afaceri ale românilor din diaspora conturează o paletă foarte largă de domenii, de la activităţi tehnologice şi tehnice, la construcţii, turism, marketing, crearea de platforme web.

    Ma bucur sa vad Diaspora acasă. Evenimentul este unic. (…) de acum incepe greul, antreprenoriat nu este un lucru uşor. Reţeta succesului este dată de parteneriat, de organizatii cu expertiza si de oameni dedicati care au muncit ca voi sa aveţi succes. Românii din Diaspora sunt resursa importantă pentru Romania, iar cei care se întorc sunt cei cu spirit de initiativă, care vin si demonstrează că se poate, dar că se poate acasă. Intrarea iî antreprenoriat reprezintă un pas important pentru fiecare om. Vrem o tară iî care antreprenorii sa fie puşi pe primul plan, atât la nivel naţional, cât şi european şi pentru a avea o societate bogată, trebuie să avem oameni cu iniţiativă care să fie sprijiniţi. Acest spirit de initiativă pe care îl are fiecare român în parte, va face o Românie antreprenorială., scria Florin Jianu, pe pagina sa de facebook.

    Diaspora ReSTART, ce are ca principal obiectiv susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană din regiunile mai puţin dezvoltate ale României, de către românii din diaspora, are o perioadă de implementare între septembrie 2017 şi septembrie 2020.

  • Jurnal românesc – 21.09.2018

    Jurnal românesc – 21.09.2018

    Românii din
    Diaspora sunt din ce în ce mai interesaţi să deruleze o activitate
    antreprenorială în ţară, iar în cursa pentru obţinerea finanţării din cadrul
    proiectului Diaspora ReSTART au intrat 149 de persoane, potrivit unui
    comunicat al Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii
    din România. Documentul arată că după efectuarea unor cursuri de formare
    antreprenorială, aceştia au întocmit şi depus planurile de afaceri, 60 dintre
    ele beneficiind de acces la o finanţare nerambursabilă de maximum 40.000 euro. Analiza
    planurilor de afaceri câştigătoare relevă că cei mai mulţi aplicanţi sunt din
    Marea Britanie şi Spania, urmaţi de Italia, Franţa, Olanda, Germania, dar şi
    Australia sau SUA. Cele mai multe afaceri vor fi înfiinţate în domenii precum portaluri
    web, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, restaurante, activităţi de
    inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea, activităţi de realizare a
    software-ului la comandă. În ceea ce priveşte repartiţia pe gen, peste 68% dintre
    firme vor fi conduse de bărbaţi şi restul de femei. În continuare, cele 60 de
    noi firme vor participa la o sesiune de trei luni de mentorat unde îşi vor
    consolida afacerea. Diaspora ReSTART este un proiect implementat în perioada
    septembrie 2017 – septembrie 2020 şi are ca obiectiv principal încurajarea
    antreprenoriatului printre românii din Diaspora.


    PNL a anunţat,
    într-un comunicat de presă, că va depune două iniţiative legislative:
    introducerea controlului constituţional pentru Ordonanţele de Urgenţă înainte
    de a intra în vigoare şi introducerea votului electronic pentru românii din
    străinătate. Cât priveşte cea de-a doua iniţiativă, PNL pune pe masa majorităţii
    PSD-ALDE o soluţie pentru ca cinci milioane de români din afara graniţelor să
    nu mai fie discriminaţi la viitoarele alegeri. Constituţia României garantează
    tuturor cetăţenilor dreptul la vot. La ultimele alegeri – potrivit PNL – au
    fost supraaglomerări în jurul secţiilor de votare; românii au parcurs sute de
    kilometri până la cea mai apropiată secţie de votare; au fost nevoiţi să piardă
    ore în şir pentru a intra în cabina de vot; au fost suspiciuni de fraudă
    electorală din cauza că s-a votat prea repede sau prea încet. Astfel, PNL
    propune ca la alegerile pentru Parlamentul European, la alegerile pentru prezidenţiale
    şi parlamentare, pe lângă votul prin corespondenţă să se aplice şi votul
    electronic – mai ieftin şi la fel de sigur ca cel prin corespondenţă – mai
    precizează comunicatul.


    Federația
    Solidaritatea Sanitară a publicat concluziile studiului Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare
    pentru muncă a personalului din sănătate. Cercetarea a fost desfășurată în
    perioada 12-18 septembrie pe un eșantion de 1253 de salariați din sectorul de
    sănătate. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici
    și asistente medicale. Potrivit studiului, circa 78% dintre respondenți au
    indicat că au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. Totodată,
    intenția clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a circa 23%. 17%
    dintre respondenți au indicat că sunt hotărâți și foarte hotărâți să-și caute
    un loc de muncă în străinătate. Per ansamblu, dorința expresă de a rămâne în
    țară este situată între 16% și 19% – mai arată studiul. Condițiile de lucru din
    unitățile sanitare românești, condiţiile de viață/civilizație din România,
    nemulțumirea față de venitul actual şi dificultățile de realizare profesională
    în ţară sunt principalii factori care influenţează decizia de a migra.