Radio România Internațional

Tag: diaspora

  • Năilli parlamentari ditu diaspora

    Năilli parlamentari ditu diaspora

    Doi senatori şi patru deputaţ va-lli reprezintă româñilli ditu diaspora tru Parlamentu, dupu scrutinlu disvărtitu tru 1 di andreu 2024.

    Biroulu Electoralu Centralu dimăndă sâmbătă ampărţarea mandatiloru pi formaţiuni polititi tru diaspora.

    Aestă turlie, la Senat va-lli reprezintă românii ditu xinătati George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR).

    La Camera Deputaţlor, atelli patru parlamentari suntu: Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT).

    Autoru: Eugen Cojocariu
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

    Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

    ‘Aestă acţiune faţi parti ditu angajamentul a Companiillei ta s’ndrupască votlu ţi pot s’lu da pritu corespondenţă româñilli ditu xeani, pi thimellilu a contractilor simnati cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi simfunu cu legislaţia di tora. Tră alidzerli prezidenţiali ditu 2024, Poşta Română pitricu cama di 6.000 di pitriţeri neise pulji poştalli, anvălinda dauli tururi di scrutin. Tutunăoară, tră alidzerli parlamentari (Senat şi Camera Deputaţlor), fură pitricuti aproapea 6000 di plicuri cu documentili ţi suntu ananghi ti votlu pritu corespondenţă’, să spuni tru un comunicat di presă dimăndatu di AGERPRES.

     

    Uidisitu cu izvurlu di hăbari, tru aestu kiro, fură nreghistrati 184 di plicuri cu voturi aprukeati ditu xeani, ţi yin ditu aesti văsilii: Ungaria, Grecia, Cehia, Bulgaria, Franţa, Suedia, Austria şi Elveţia.

     

    ‘Poşta Română u-llia borgea s’asiguripsească dizvărtearea a unlui proţesu  electoral hăirlăticu şi transparent tră tuţ cetăţeañilli români cari aleapsiră ta s’da votlu pritu corespondenţă. Aestă easti un lucru di amprotusa orlea-zorlea ti Companie, iarapoi meatrili loati yilispsescu apufusearea a noastă ta s’asiguripsim duţearea cetăţeañilor la votlu democratic, asigurânda tru idyiulu kiro confidenţialitatea şi integritatea a cathi unlui vot’, cundilleadză Poşta Română.

     

     

    Autoru: Radio România Internaţional

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Summitlu RePatriot di Bucureşti

    Summitlu RePatriot di Bucureşti

    Reprezentanțălli a autoritățlor cundilleară, tru arada a unlui summit ndreptu ti diaspora, cari s’ţănu gioi București, simasia ţi u spunu tu bănaticu şi lucru româñilli ditu diaspora, di ălli căndăsescu ta s’toarnă tru văsilie.
    “Dizvultarea ali Românie ţăni di investiţii şi iniţiativă, iarapoi văsilia a noastră ari ananghi di oamiñi cu ună minduită occidentală andicra di lucărlu ţi va făţeari” – spusi prim-ministurlu Marcel Ciolacu, ţi eara dusu la Summit-lu RePatriot. Caplu a executivlui cundille căţe cama di 3 miliuñi di româñi fudziră/ emigrară maş anamisa di 2008 şi 2022, năpoi cundillindalui ama că anlu ţi tricu fu ti prota oară cându s’turnară tu patridă 190.000 di româñi. Easti cu pistipsearea, tutunăoară că anlu aestu va s’toarnă nica ma mulţă romăñi. Tru minduita al năsu, tora, elli au ună mari nădie, di itia că România easti ună di nai ma sigura văsilii ditu Europa.

     

     

    Tru aestă noimă, premierlu adusi aminti şi proiectili cari mutrescu ună dizvultari uniformă ali Românie. Spunea ti investițiili tru infrastructura rutieră, tru sănătati, educație, catacum și ti reforma fiscală și cundille că vadelu ti băgari tu practico a aluştoru investiţii easti unu şcurtu, di nai cama multu 2 añi, ași cum pruveadi Planlu Național di Redresare și Reziliență.

     

     

    Cu vinita la summit, prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, spusi că ari miraki că româñilli ditu diaspora să s’toarnă acasă, cundillindalui că cilăstăsearea a cratlui ti ndridzeari lucărlu cu turnarea a loru tru văsilie easti ‘orlea zorlea anănghisită şi di mari simasie’. Statlu – cundille aestu – lipseaşti s’asiguripsească pistipsearea/ credibilitatea şi s’garanteadză predictibilitatea. Și cundille că româñilli di iuţido lipseaşti s’aleagă desi vor s’lucreadză nafoara a sinurloru ică vor tra s’toarnă acasă.

     

     

    Tru arada a evenimentului di București fură tiñisits simbolicu 100 di româñi ditu xinătati cari spusiră anami tu dumenii catacum antreprenoriatlu, managementulu, sănătatea, arta, ştiinţa ică sportulu. Anamisa di premiaţlli la cătiguria serviţiu publicu şi legalu eara Alexandra Chiribeş, profesionistă tru dreptul european, cari spusi că româñilli ditu Germania ahurhescu să s’toarnă acasă.

     

     

    Alexandra Chiribeş: “Nai pţănu ditu Germania, ditu landul Nord Rhein-Westfalen, maş a ñeia, ăñi tricură pritu mănă, anlu aestu 464 di dosari ti fumelli cari s’tornă acasă”.
    Tu arada a lui, Ştefan Grigore de Fay, consulu onorificu ali Românie tru Nisa, cundille prinţipiili după cari acăţă calea tu a lui bană, nica şi dupu ţi fudzi ditu văsilie. Ştefan Grigore de Fay: “Criscui di ñicu anamisa di dauă spuneri: Nu ţă agărşa limba şi cultura şi ai ună borgi andicra di văsilia cari ţă u deadiră. Aestu easti protlu, nveţu di la părinţă. Doilu easti a unlui mari scriitoru englezu: Nu ştea că nu poati să s’facă şi atumţea u feaţi.”

     

     

    Tru aestă noimă, nica s’cundillemu că un proiectu di nomu ti româñilli cari s’toarnă ditu xinătati easti tu debatlu a Senatlui di București, tru harea di protu foru sesizat. Uidisitu cu documentulu, româñilli ditu diaspora cari aleg să s’toarnă tru văsilie şi s’aducă hăiri ti dizvultarea a mediului di afaceri va s’hărsească di ma multi hălăţ di finanţari pritu programi di stat.

     

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Tașcu Lala

  • Delegație DRP, vizită tru Germania și Spania

    Delegație DRP, vizită tru Germania și Spania

    Tru arada a andamasiloru ndreapti cu reprezentanțăllii a comunitățlor di români di Münster și Bonn, Castellon di la Plana, Sagunto și Madrid, eara acăţati tu muabeti protili călliuri di lucru a Departamentului tră Românii di Iuţido (DRP) și turlia tru cari aeşţa da apandisi la anănghiserli ţi suntu tu arada a românilor dit nafoara-a sinurloru ali văsilie. Tru idyiulu kiro, tu kirolua a voltăllei, s’feaţi vizită la ma multi proiecte dizvultate tru aesti văsilii, cu finanțarea DRP, pritu mediul asociativ românescu.

     

    Gioi, 16 di maiu 2024, delegația DRP lo parti la reuniunea a preftăloru români greco-catoliţ ditu diaspora, disvărtită la Parohia Română Unită Greco-Catolică Sămtulu Ioan Casian di Münster.

     

    „Lucrarea vluyisită pi cari episcoplu Cristian Crișan u liturhiseaşti, pritu proiectul dipusu și finanțat di DRP, easti ună mână bună teasă tră frațllii a noștri ditu Germania. Mi hărsiiu să știu că reprezentanțăllii a bisericăllei locală yin s’lli-andrupască aesţa și tru problemele cu cari s’ampulisescu”, spusi demnitarlu a DRP.

     

    Gheorghe Cârciu s-adună și cu Angela Stähler, primarlu a căsăbălui Münster, ună furñie ta s’bagă thimeallili a unlui dialog dişcllisu tu ţi mutreaşti andruparea-a comunitatillei românești. „Ică suntu agricultori, i că suntu antreprenori di succes, misiunea noastră easti s’ndrupămu conaționalii a noștri, iarapoi colaborarea anamisa di statlu român și aţelu ghirmanu lipseaşti s’hibă ună vărtoasă și s’mutrească s’aibă buni rezultate ti româñi”, spusi demnitarlu.

     

    Viniri, reprezentanțălllii a DRP s-adunară la sediul a Consulatlui General ali României di Bonn cu membri a comunitatillei românești ditu landul Renania di Nord-Westfalia. Una ditu prinţipalele vreri spusi di români fu posibilitatea ti studierea a limbăllei română tru școllurli germane di către năulu bărnu di români. La andamasi eara vinitu și consulul general ali României la Bonn, Dr. Dan Moraru.

     

    Sâmbătă, tru Spania, delegația avu muabeti cu româñilli ditu zonă la Consulatlu ali Românie di la Castellon di la Plana, tru prezența doamnăllei Petruța-Roxana Filip. Ti loarea a fondurilor nirambursabile, băgati la dispoziție di statul român, s-evidenţiară lucărli tu ligătură cu responsabilitatea a tutăloru părțălor implicate tru administrarea cu hăiri a resurselor și ananghea ti direcționarea aluştoru cătă proiecte ufilisitoari ti comunitati, cari s’ndrupască identtitatea românească. Dişcllidearea-a ţentriloru comunitare fu ună altă temă acăţată tu muabeti tu arada aluştoru andamasi.

     

    Gheorghe Cârciu spusi: „Centrele comunitare va s’hibă dişcllisi tu yinitoru, prima oară tru 10 văsilii, și va s’prillea ditu problemele a românilor. Eale va s’aibă rolu s’andrupască mediul asociativ ti scrierea di proiecte, emu tră finanțarea di către DRP, emu și tră alti turlii di finanţări, nica şi aţeali europeani. Deadunu himu responsabili di hăirl4tica a resurselor și ufelia a investițiilor tră andruparea-a identitatillei românești.”

     

    Tutunăoară, tru perioada 18-19 mai 2024, delegația DRP vizită și monitoriză proiecte ţisuntu tu dizvărteari tru Regatlu ali Spanie, cari amintă finanțari di partea Departamentului, și căndăsi beneficiarlli tră băgarea tu lucru a inițiativilor năi.

     

    Programlu a vizităllei acăţă tu isapi şi loarea parti la Sâmta Liturghie ţănută dumănică, 19 mai 2024, di Preasămtulu Părinte Episcop Timotei, și ti yiurtusearea 20 añi di la discllidearea ali Parohiei Ortodoxă Română „Soborlu a Stă Măriillei” di la Sagunto. Tru cadrul aluştui ditu soni evenimentu, secretarlu di stat aprukea tru numa a Departamentului, Ordinlu a Sâmtului Apostol Iacob aţelu Marli.

     

    Autoru: Udălu a hăbărloru

    Armănipsearea: Taşcu Lala