Radio România Internațional

Tag: Dieselgate

  • Procesele colective posibile în curând în UE

    Procesele colective posibile în curând în UE

    Ideea unor astfel de acțiuni colective în instanță aparține Comisiei Europene și a fost făcută publică în aprilie 2018 în urma unei analize care a arătat că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat.

    Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen. Compania a fost acuzată în 2015 că a falsificat testele de poluare pentru motoarele pe motorină.

    În prezent, 18 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii permit astfel de acțiuni în instanță. Procedurile diferă însă de la o țară la alta, sunt costisitoare și de lungă durată. Organizația Europeană a Asociațiilor de Consumatori, o fundație cu sediul la Bruxelles, spune chiar că în doar șase țări, Franța, Spania, Portugalia, Italia, Belgia și Suedia, mecanismele prin care poate fi pornit un astfel de proces funcționează corect, în timp ce în alte 11 prevederile sunt ori prea vagi, ori prea curând introduse pentru a putea evalua corect eficiența lor.

    Noile reguli, aprobate de legislativul comunitar, permit începerea unor procese în aceleași condiții în toate statele membre pentru a cere despăgubiri împotriva unor companii din sectoare precum protecţia datelor, servicii financiare, energie, telecomunicaţii, mediu sau sănătate. Și nu în ultimul rând din domeniul călătoriilor şi turismului.
    Ar putea fi interesați de noile prevederi, spune eurodeputatul francez, Geoffroy Didier, toți cei care și-au făcut rezervări, dar care nu au mai putut pleca în vacanță din cauza restricțiilor impuse de criza sanitară și care nu au primit despăgubirile cuvenite.

    Spre deosebire de modelul practicat în Statele Unite, procesele colective europene nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură , ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente.

    Am găsit un echilibru între o mai bună protecţie a consumatorilor şi asigurarea securităţii juridice de care au nevoie întreprinderile, crede același Geoffroy Didier, raportor pe această temă al Parlamentului european.

    Directiva intră în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor dispune apoi de doi ani pentru a transpune noile prevederi în legislaţia naţională şi de şase luni suplimentare pentru a le aplica. Noile norme nu pot fi invocate retroactiv, ceea ce înseamnă că vor fi de folos doar în acţiunile începute în instanță la sau după data aplicării lor.


  • Nou Regulament european privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor

    Nou Regulament european privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor

    De la întâi septembrie 2020 se aplică noul regulament al
    Uniunii Europene privind omologarea și
    supravegherea pieței autovehiculelor. Acesta impune, printre altele, o calitate
    superioară a testelor efectuate înainte de introducerea pe piață a unui
    autoturism, verificări asupra vehiculelor care sunt deja pe piață și chiar o
    supraveghere europeană a conformității vehiculelor în laboratoare sau pe șosea.
    Regulamentul a fost adoptat în mai
    2018. De atunci, producătorii de automobile, agențiile de omologare de tip și
    alte părți interesate au lucrat în vederea punerii în aplicare a noilor norme
    și a adaptării acestora la cerințele cele mai stricte.



    L-am întrebat pe eurodeputatul Vlad-Marius Botoș, din grupul
    Renew Europe, care şi-a petrecut aproape întreaga carieră profesională în
    domeniul auto, unde ar fi elementul cel mai important pe care îl aduce noul
    regulament?

    Necesitatea Regulamentului vine din faptul că Uniunea
    Europeană este o piaţă comună inclusiv în domeniul autovehiculelor iar
    comercializarea şi funcţionarea lor trebuie să respecte aceleaşi reguli în
    întreaga Uniune, atât pentru a asigura siguranţa cetăţenilor europeni, cât şi
    reguli similare pentru producătorii şi comercianţii de astfel de vehicule. Asta
    ar fi, din punctul meu de vedere, cel mai important. Adică vom avea reguli
    comune în toata piaţa unică, în toată Uniunea Europeană.


    Potrivit
    lui Thierry Breton, comisar european pentru piața internă, de acum înainte,
    Comisia va fi în măsură să efectueze controale asupra autovehiculelor. Executivul european va putea, totodată, să declanșeze retrageri de pe
    piață la nivelul Uniunii și să impună amenzi de până la 30 de mii de euro per autovehicul atunci când se încalcă legea.


    Noile norme privind omologarea au fost propuse de Comisia
    Europeană în anul 2016, în urma scandalului emisiilor trucate, așa-numitul
    Dieselgate. În ce măsură va contribui noul Regulament la reconstruirea
    credibilității industriei auto europene, atât de afectată de scandalul amintit?

    Vlad-Marius Botoș: Industria
    auto europeană, care este, dealtfel, şi industria care oferă cele mai multe
    locuri de muncă în Uniunea Europeană, a fost într-o cădere de credibilitate în
    ultimii ani, însă cred că acest Regulament va aduce o oarecare credibilitate,
    sper eu, şi avem nevoie de această credibilitate, mai ales că trăim o revoluţie
    în acest domeniu, în sensul că, în următorii zece ani, sunt convins că vom avea
    majoritatea maşinilor în Uniunea Europeană doar electrice şi hibrid.


  • Noi norme europene pentru automobile mai sigure și mai ecologice

    Noi norme europene pentru automobile mai sigure și mai ecologice

    Adoptat în mai 2018, noul regulament îmbunătățește calitatea și independența omologării de tip și a testării vehiculelor, sporește controlul autovehiculelor aflate deja pe piața comunitară și consolidează sistemul general printr-o supraveghere europeană sporită.

    Europenii se așteaptă, în mod legitim, să conducă mașinile cele mai ecologice și mai sigure. Dar acest lucru presupune efectuarea celor mai stricte controale asupra autovehiculelor introduse pe piață și aflate în circulație pe drumurile din Uniune. De la 1 septembrie, Comisia Europeană este în măsură să efectueze controale asupra autovehiculelor, să declanșeze retrageri de pe piață la nivelul Uniunii și să impună amenzi de până la 30.000 de euro pentru un autovehicul atunci când legea este încălcată.

    Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a explicat că aceste reforme vin în completarea activității Bruxellesului privind o mobilitate mai curată și mai sigură, care, în contextul dificil al crizei actuale, necesită investiții și mai orientate către viitor în infrastructură și inovare. Eforturile Comisiei – de a restabili încrederea consumatorilor, de a consolida piața unică și de a sprijini viabilitatea pe termen lung și competitivitatea globală a industriei europene a autovehiculelor – merg mână în mână, a subliniat comisarul.

    De la adoptarea regulamentului în 2018, producătorii de automobile, agențiile de omologare de tip și alte părți interesate au lucrat în permanență în vederea punerii în aplicare a noilor norme și a adaptării la cerințele cele mai stricte. Comisia a furnizat resurse suplimentare pentru ca Centrul Comun de Cercetare să preia acest nou rol în supravegherea pieței, finanțând personalul suplimentar necesar, costurile operaționale și construirea a două noi laboratoare.

    Omologarea de tip este procesul prin care se certifică faptul că un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a fi introdus pe piață și se verifică în mod riguros respectarea legislației Uniunii de către producători, inclusiv a limitelor de emisii, prevăzute într-un regulament separat. Noile norme privind omologarea de tip au fost propuse de Comisie în 2016 în urma scandalului Dieselgate și au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în 2018.

    Această reformă face parte din eforturile mai ample ale Bruxelles-ului pentru un sector al automobilelor curat, durabil și competitiv. Iar inițiativele Comisiei includ standardele privind calitatea aerului și emisiile de dioxid de carbon, sprijinirea producției de combustibili alternativi și de baterii, precum și apărarea competitivității industriei europene.


  • Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Miniştrii din
    statele Uniunii Europene au adoptat la începutul săptămânii trecute, pe 7
    octombrie, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări
    ale dreptului Uniunii, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI),
    care s-a desfăşurat la Luxemburg.



    Directiva
    privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii
    acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării
    banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii,
    siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului
    înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul
    Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data
    publicării.


    Directiva este
    necesară deoarece protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE
    este fragmentară și inegală.



    Christian
    Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisie Europene ne-a spus mai multe: În urma scandalurilor recente de tip Dieselgate, Panama Papers sau
    revelaţiile Cambridge Analytica, a devenit clar că avertizorii pot juca un rol
    foarte important în dezvăluirea unor activităţi ilegale, ce dăunează
    interesului public sau stării de bine a cetăţenilor sau a societăţii. A fost
    important pentru Comisia Europeană să vină cu această propunere, stabilind
    astfel noi standarde la nivelul întregii Uniuni Europene pentru
    avertizorii de integritate, pentru aceia ce lucrează în interesul public, să
    creeze canale sigure de raportare a ilegalităţilor, dar şi să îi protejeze,
    astfel încât să nu sufere de pe urma concedierilor sau de pe urma altor forme de
    răzbunare.


    Odată intrată
    în vigoare directiva, ţările membre UE vor avea doi ani la dispoziţie, pentru
    transpunerea ei în legislaţia naţională    , ne-a mai spus interlocutorul nostru
    şi a precizat ce noutăţi aduce această directivă:

    Directiva prevede ca companiile să creze
    canale sigure pentru raportarea disfuncţionalităţilor. Astfel companiile ce au
    mai multe de 50 de angajați sau
    municipalitățile cu peste 10 000 de locuitori trebuie să creeze canale sigure
    de raportare interne. Apoi trebuie să existe o ierarhie de 14 canale, astfel
    încât avertizorii să fie încurajaţi să folosească canalele interne, din cadrul
    organizaţiilor, dacă ei consideră că aceasta este posibil, iar apoi să se
    adreseze publicului şi autorităţilor. Acesta este un element nou şi important.
    Iar un altul este protejarea avertizorilor împotriva concedierilor sau
    intimidărilor, pentru că s-a descoperit că 36% dintre lucrătorii ce raportează
    comportamente incorecte au de suportat de pe urma represaliilor.

  • Ultimul discurs al lui Juncker în Parlamentul European: “Să iubim Europa”

    Ultimul discurs al lui Juncker în Parlamentul European: “Să iubim Europa”

    Este 9 mai Ziua Europei, iar viitorul Uniunii se decide astăzi la Sibiu. ‘Să iubim Europa”, a fost apelul preşedintelui executivului comunitar, Jean Claude Juncker, în ultimul discurs rostit în această calitate în Parlamentul European.

    Europa nu poate fi construită împotriva voinței popoarelor, nu poate lua naștere fără națiuni – națiunile sunt foarte importante. Cei care gândesc că națiunile sunt o invenție provizorie a istoriei se înșeală.

    Sunt cuvintele rostite de Jean Claude Juncker la jumătatea lunii trecute în plenul Parlamentului European.

    A fost ultimul discurs rostit în legislativul de la Strasbourg în calitate de președinte al Comisiei Europene și un prilej de a-și expune încă o dată viziunea asupra construcției comunitare:

    Europa nu va copia niciodată modelul Statelor Unite ale Americii , niciodată. Vrem să fim letoni, germani, bavarezi, bretoni, francezi, luxemburghezi, dar suntem în același timp europeni. Nu există nici o contradicție între patriotismul responsabil și apartenența la o construcție mai amplă, așa cum este Uniunea Europeană.

    În vârstă de 64 de ani, Jean Claude Juncker a asigurat şefia Comisiei Europene într-una dintre cele mai turbulente legislaturi, marcată, printre altele, de criza migraţiei, de problemele economice ale Greciei, care au pus în pericol chiar existența monedei unice europene, sau de scandalul Dieselgate, legat de falsificarea testelor de poluare pentru motoarele Diesel de către cel mai mare constructor european de automobile Volkswagen.O altă piatră de încercare este Brexitul. După mai multe runde de negocieri și o amânare, termenul limită pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost stabilit acum pentru 31 octombrie.

    Am însă o mare satisfacție. Niciodată în istoria parlamentară a Europei nu au fost făcute atât de multe progrese în materie socială. Acest domeniu a fost multă vreme copilul sărac al construcției comunitare, a spus Jean Claude Juncker. Iar printre aceste realizări se numără și eliminarea tarifelor de roaming. Sunt deja aproape doi ani de când toți europenii, inclusiv românii, pot vorbi la telefon, trimite mesaje text și pot utiliza Internetul mobil fără taxe suplimentare atunci când călătoresc în orice colț din Uniune.

    În plus, din decembrie anul trecut este liber la cumpărături în întreaga Uniune, grație unei directive care prevede că nici un client al magazinelor online nu va mai fi discriminat în funcţie de naționalitate sau țară de reședință.

    Un alt progres este legat de reforma Directivei privind detașarea lucrătorilor, care prevede că muncitorii ar trebui să câștige aceeași salariu pentru aceeași muncă prestată în același loc.

    Rostit în limba franceză, engleză și germană, discursul din Parlamentul european al lui Jean Claude Juncker s-a încheiat cu un apel în favoarea construcției comunitare:

    Vreau să spun ce am spus încă din prima zi a mandatului meu: trebuie să iubim Europa, altfel este imposibil să mergem mai departe. Eu iubesc Europa. Trăiască Europa!


  • CE și autoritățile pentru protecția consumatorilor din UE, concluzii în scandalul Dieselgate

    CE și autoritățile pentru protecția consumatorilor din UE, concluzii în scandalul Dieselgate

    Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor din Uniunea Europeană au făcut publice concluziile cu privire la cele 8 milioane şi jumătate de autoturisme rechemate în service în ţările membre de grupul Volkswagen, după scandalul dieselgate.

    Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor din Uniunea Europeană salută eforturile depuse de grupul Volkswagen pentru a consolida încrederea consumatorilor în ce privește rechemarea în service, precum și îmbunătățirea semnificativă a informațiilor oferite consumatorilor. Rata reparațiilor a atins, în prezent, 80%, iar grupul s-a angajat să continue actualizarea gratuită a softului și acordarea garanției de facto legate de această operațiune pentru a soluționa, până la sfârșitul anului 2020, problemele care apar după actualizare. Cu toate acestea, Comisia și autoritățile din domeniul protecției consumatorilor regretă faptul că Volkswagen nu a putut oferi o garanție completă și clară pentru problemele care ar putea apărea după efectuarea reparației.

    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a subliniat că Bruxelles-ul a depus toate eforturile pentru a determina Volkswagen să aibă o atitudine mai proactivă față de consumatorii din Uniunea Europeană care sunt afectați de scandalul Dieselgate. Volkswagen a respectat planul de acțiune pe care s-a angajat să îl ducă la îndeplinire, însă eforturile sale s-au limitat la acesta. Acest fapt reamintește, încă o dată, că în Uniune este nevoie de norme mai stricte privind căile de atac individuale, inclusiv de acțiuni collective – a mai spus Věra Jourová.

    Doar două autorităţi naţionale ale consumatorilor din blocul comunitar au perceput amenzi companiei Volkswagen, în valoare de 5 milioane şi jumătate de euro. Această sumă este absolut modică în raport cu cea pe care Volkswagen a plătit-o în Statele Unite ale Americii. Cifra raportată este de aproximativ 25 de miliarde de dolari. În acest nou context, autorităţile naţionale ale consumatorilor vor avea puterea să impună amenzi de până la 4% din cifra de afaceri anuală a unei companii care nu respectă legea.

    În septembrie 2015, Volkswagen a anunţat că circa 11 milioane de autovehicule ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului a acuzat VW că a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din Statele Unite în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german a instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen şi Audi. Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situatiile generale de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactiva sistemul de filtrare a particulelor – a arătat Agenţia americană pentru Protecţia Mediului.

    Pe plan european, din septembrie 2020, Comisia va fi în măsură să dispună măsuri de rechemare în service la nivelul Uniunii și să impună producătorilor de autoturisme sau serviciilor tehnice sancțiuni administrative de până la 30.000 de euro pentru fiecare autovehicul neconform.


  • Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Comisia
    Europeană     propune măsuri de protecţie suplimentare pentru avertizorii de
    integritate     (whistleblowers). Acestea ar urma să garanteze un nivel ridicat de
    protecţie persoanelor care denunţă încălcări ale dreptului comunitar    , prin
    stabilirea unor noi standarde aplicabile la nivelul Uniunii Europene. Noul act
    legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizaţii,
    cât şi către autorităţile publice. De asemenea, acesta va proteja avertizorii
    de integritate împotriva retrogradării, concedierii şi altor forme de
    represalii.

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a
    subliniat rolul important pe care îl pot îndeplini avertizorii de integritate
    aducând la lumina zilei activităţi ilegale care dăunează interesului public şi
    bunăstării cetăţenilor şi a societăţii.
    Multe dintre recentele scandaluri, precum Dieselgate, LuxLeaks şi Panama
    Papers     sau cel provocat de dezvăluirile în curs cu privire la Cambridge
    Analytica    , nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul
    organizaţiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase pentru a
    se exprima. Numai că persoanele respective şi-au asumat riscuri considerabile,
    inclusiv legate de integritatea lor fizică sau de carierele lor. Avertizorii de
    integritate pot adesea plăti scump pentru acţiunile lor. De aceea, consider că
    trebuie să îi protejăm mai mult decât o facem în prezent.

    Propunerea prezentată de Comisie le va
    oferi o protecție la nivelul întregii UE persoanelor care trag semnalul de
    alarmă cu privire la încălcări ale legislației UE din domeniile următoare:
    achizițiile publice; serviciile financiare, spălarea banilor și finanțarea
    terorismului; siguranța produselor; securitatea transporturilor; protecția
    mediului; securitatea nucleară; siguranța alimentară și siguranța hranei pentru
    animale, sănătatea și bunăstarea animalelor; sănătatea publică; protecția
    consumatorului; viața privată, protecția datelor și securitatea rețelelor și a
    sistemelor informatice. Această protecție se aplică, de asemenea, denunțurilor
    privind încălcări ale normelor Uniunii în materie de concurență, încălcări ale
    normelor privind impozitul pe profit și abuzurilor din domeniu, precum și
    denunțurilor care semnalează prejudicii aduse intereselor financiare ale UE.
    Comisia încurajează statele membre să depășească acest standard minim și să
    creeze, pe baza acelorași principii, cadre cuprinzătoare pentru protecția
    denunțătorilor de nereguli.


  • Comisia consolidează drepturile consumatorilor și respectarea acestora în UE

    Comisia consolidează drepturile consumatorilor și respectarea acestora în UE

    Comisia Europeană propune noi reguli menite să consolideze protecția consumatorilor în fața practicilor comerciale înșelătoare.

    Comisia Europeană a făcut o analiză și a ajuns la concluzia că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat. Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen, acuzat că a falsificat testele de poluare pentru motoarele Diesel. Cum s-a ajuns la această situație explică Vera Jourova, comisar European pentru justiție și consumatori: Marile companii recurg la practici înșelătoare pentru că nu le este teamă de actualele amenzi. În plus, sancțiunile diferă de la o țară la alta și de cele mai multe ori sunt foarte mici. Gândiți-vă la scandalul Dieselgate, în care a fost implicată compania Volkswagen. Doar autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 2 cele 28 destate membre ale Uniuniiau dat amenzi în valoare totală de 5 milioane și jumătate de euro. O sumă infimă în raport cu sancțiunile plătite în Statele Unite, de 25 de miliarde de dolari.

    Pentru a-și consolida arsenalul legislativ, executivul European vrea să dea statelor membre puterea de a aplica sancțiuni care să ajungă la 4 la sută din cifra de afaceri a comerciantului.

    Comisia Europeană vrea totodată să dea posibilitatea lansării unor acțiuni colective în instanță în toate statele membre ale Uniunii. Procedura există în momentul de față doar în cinci țări comunitare, Belgia, Italia, Portugalia, Spania și Suedia.Aceste acțiuni colective vor fi diferite de modelul practicat în Statele Unite, întrucât, explică executivul comunitar, nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură , ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente.

    Comisia Europeană vrea totodată consolidarea normelor de protecție a consumatorilor în mediul on-line. În acest scop și-ar dori ca atunci când cumpără de pe internet, consumatorii să fie informați clar dacă vânzătorul produselor sau al serviciilor este un comerciant sau o persoană fizică. Europenii ar ști astfel mai bine dacă beneficiază de protecția oferită de drepturile consumatorilor în cazul în care apar probleme.

    Executivul comunitar vrea și reguli mai stricte în ceea ce privește serviciile digitale gratuite pentru care utilizatorii furnizează datele lor personale în loc să plătească cu bani. Propunerea va da consumatorilor dreptul să ceară informații suplimentare cu privire la serviciile oferite și să renunțe la contracte în 14 zile.

    Înainte de a fi puse în aplicare, propunerile Comisiei Europene au nevoie să fie discutate și aprobate de Parlamentul European și de miniștrii responsabili din statele membre.


  • A la Une de la presse roumaine – 08.03.2018

    A la Une de la presse roumaine – 08.03.2018

    Malgré le progrès économique révélé par les statistiques officielles, la vie du Roumain lambda est marquée par les mêmes difficultés et problèmes. La presse explique aussi pourquoi les Roumains sont dangereux au volant.



  • Eclatée aux Etats-Unis, l’affaire dieselgate touche l’Europe et le monde entier.

    Eclatée aux Etats-Unis, l’affaire dieselgate touche l’Europe et le monde entier.

    Le retentissant scandale généré par le géant allemand de l’automobile Volkswagen a provoqué un effet de domino. Après son début, vendredi dernier, aux Etats Unis, la Commission européenne a demandé vers la fin de cette semaine à tous les Etats membres de l’UE de faire leurs propres investigations afin d’identifier les véhicules dotées de moteurs diesel qui utilisent des mécanismes destinés à tromper les tests d’émissions polluantes.

    Le constructeur a avoué cette semaine avoir équipé quelque 11 millions de véhicules dans le monde d’un logiciel conçu pour tromper les contrôles anti-pollution et faire ainsi passer ses voitures pour plus vertes qu’elles ne l’étaient. Une cascade d’enquêtes et d’investigations ont été lancées depuis dans différents pays, et tout le secteur automobile est sous une étroite surveillance. L’Union européenne affiche une tolérance zéro en matière de fraude et d’application des normes communautaires de protection de l’environnement.

    C’est pourquoi la Commission a invité les autorités nationale à analyser les émissions polluantes des voitures Volkswagen vendues en Europe, afin de s’assurer que leur niveau étaient respecté. Dans les jours qui viennent, ce problème sera débattu en détail avec les autorités nationales responsables de l’homologation des véhicules. Jusqu’ici la Roumanie n’a reçu aucune demande de réaliser des tests supplémentaires sur les voitures VW, a déclaré jeudi pour la radio publique roumaine, Cristian Bucur, directeur technique du Registre automobile roumain. Il a expliqué comment le trucage des tests a été possible aux Etats Unis, mais aussi quelles sont les conditions pour effectuer des vérifications supplémentaires en Roumanie.

    Ecoutons Cristian Bucur : « De telles vérifications n’existeront pas pour l’instant. Elles seront effectuées uniquement à la demande des autorités compétentes d’Allemagne, celles qui avaient homologué ces voitures au début. Aux Etats-Unis, c’est le principe de l’auto-certification. Cela signifie qu’il suffit une déclaration du fabriquant que son produit respecte toutes les normes, y compris de pollution, et il obtient l’autorisation de commercialiser ses voitures sur ce marché. » a déclaré Cristian Bucur.

    Pour l’instant, même les représentants du groupe Volkswagen Roumanie ne peuvent pas préciser le nombre exact de voitures munies de systèmes pour tromper les tests d’émission polluante circulant à l’heure actuelle en Roumanie. D’ailleurs, les Roumains demeurent passionnés des voitures allemandes en général et surtout de celles du groupe Volkswagen. Selon les statistiques officielles, près de 700 mille véhicules de la marque allemande sont immatriculés en Roumanie et deux sur trois ont des moteurs diesel.

    L’année dernière les Roumains ont acheté plus de 6500 autos neuves et dix fois plus de voitures d’occasion de cette marque. D’ailleurs, la voiture d’occasion la plus vendue est la Volkswagen Golf diesel. Entre temps, en Allemagne, le scandale a fait trembler la scène politique et le milieu des affaires. Cette crise, la plus grave de l’histoire de 78 ans de la compagnie, pourrait devenir aussi le plus importante menace pour la principale économie européenne. Une menace peut-être plus sévère que la crise de la dette grecque ! (trad. Alex Diaconescu)