Radio România Internațional

Tag: digitalizarea

  • Conferința privind viitorul Europei: scurt istoric şi mod de desfășurare

    Conferința privind viitorul Europei: scurt istoric şi mod de desfășurare

    Conferința privind viitorul Europei aduce în discuție, prin implicarea directă a cetățenilor europeni, temele cele mai importante pentru agenda europeană, precum: rolul Uniunii Europene în lume, politicile de securitate și apărare, politica de vecinătate, digitalizarea, mediul, migrația, reducerea inegalităților, economia socială de piață, valorile europene sau statul de drept.



    Așa cum subliniază Eliza Vaș într-un articol publicat în numărul din mai 2021 al Newsletterului Institutului European din România, Conferința va trebui să ofere soluții concrete până în 2022 și să construiască o perspectivă multisectorială asupra viitorului Uniunii Europene. Propunerile vor fi analizate și dezbătute atât în cadrul sesiunilor plenare, cât și prin intermediul platformei digitale multilingve a Conferinței, care are rolul de facilita schimbul de idei între cetățenii europeni.



    Platforma Conferinței privind viitorul Europei poate fi accesată aici.



    Textul complet al articolului este disponibil aici. (autor: Ionuț-Mircea Marcu, Expert, Serviciul Studii Europene)

  • Obiectivele de mediu și schimbările climatice ale viitoarei PAC

    Obiectivele de mediu și schimbările climatice ale viitoarei PAC

    Pentru viitoarea PAC se pune din ce în ce mai mult accentul pe diminuarea efectelor schimbărilor climatice și, în acest fel, stabilirea unor obligații suplimentare de mediu pentru producătorii agricoli, dar care să fie în concordanță cu specificul local sau regional al acestora. În acest sens, Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV) a făcut propuneri pentru noul PAC, după cum ne-a declarat Florentin Bercu, director executiv al organizației.

    Viitoarea politică agricolă comună (PAC) va juca un rol fundamental în dezvoltarea unui sector agricol pe deplin durabil care să susțină îngrijirea mediului, acțiunile în domeniul schimbărilor climatice și viața rurală vibrantă, oferind în același timp alimente sigure și de înaltă calitate pentru peste 500 de milioane de consumatori.

    Investiția, sprijinirea și recompensarea fermierilor este esențială pentru protejarea mediului și îmbunătățirea eficienței și a recompensei financiare. Creșterea formării și a transferului de cunoștințe, restructurarea și adaptarea practicilor agricole, sprijinirea unui management al terenurilor, adoptarea digitalizării și a tehnologiei reprezintă viitorul alimentației și agriculturii.

    Trei dintre cele nouă obiective ale PAC viitoare vizează îmbunătățirea și ameliorarea acțiunilor și ambițiilor privind mediul și schimbările climatice prin: contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, precum și la energia durabilă; promovarea dezvoltarii durabile și gestionarea eficientă a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul; și contribuția la protecția biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

    Florentin Bercu, presedintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV), ne-a spus: Am venit cu propuneri și noi, chiar am susținut și am solicitat să fie decalată perioada necesară pentru ZIE (zona de interes ecologic), pentru înființarea culturilor la ZIE. Lucrăm în această perioadă la modificarea și, să-i spunem, revizuirea Codului de bune practici agricole pentru combaterea poluării cu nitrați, pentru că acolo vin, pur și simplu, cu o aplicare a îngrășămintelor începând de la 1 martie și, după cum știm, îngrășămintele în primăvară sau iarnă se dau în mustul zăpezii. Noi, din păcate, în ultimii ani nu am mai avut zăpadă foarte multă și, dacă aștepți până în martie să dai acele îngrășăminte, nu or să mai aibă efect.


    Comisia Europeană propune statelor membre sprijinul, flexibilitatea, instrumentele bazate pe dovezi și responsabilitatea de a fi ambițioase în adaptarea concepției și finanțării schemelor de mediu și climatice. Acest lucru se va realiza prin îmbunătățirea condiționalității și a schemelor ecologice pentru sprijinirea veniturilor și a măsurilor de agromediu și climă pentru dezvoltarea rurală, în conformitate cu nevoile și condițiile lor locale.


  • Digitalizare sau/şi lectură

    Digitalizare sau/şi lectură

    Odată cu
    revoluția informațională și diversificarea aparatelor digitale, alături de
    beneficii și avantaje au apărut și dezavantajele. Din perpectiva părinților și
    a educatorilor, în general, dezavantajele îi privesc pe copii. De la vârste
    extrem de fragede, ei se obișnuiesc să mânuiască telecomanda, tableta sau
    telefonul mobil în detrimentul jocurilor tradiționale și, mai târziu, la vârsta
    școlară, în cel al lecturii. Diana Mocanu, directoarea editurii Gama din Iași,
    editură axată pe proiecte educaționale, rezumă dezavantajele digitalizării prea
    timpurii asupra dezvoltării cerebrale a copiilor    . Există statistici la nivel european.
    Copii sub 5 ani petrec în medie 3 ore în fața ecranelor, ceea ce e foarte mult.
    Cred că pentru un copil de vârstă mică e important să-și dezvolte vocabularul,
    să-și dezvolte motricitatea fină. De asemenea, legăturile neuronale prin
    interacțiunea cu obiecte reale și nu cele virtuale. De aceea pentru un copil
    mai mic de 3 ani, e bine să impunem reguli și să-l ținem la distanță de ecrane.
    Pe măsură ce crește, este evident că digitalul își face loc în viața lui. În
    plus, adolescenții chiar trebuie să-și dezvolte competențe digitale, căci
    acesta este viitorul. Însă, pentru a prinde drag de carte, credem că este
    important ca ei să-și dezvolte această deprindere de a citi. Și aici, intervine
    rolul nostru de părinți. E foarte important să fim lângă copil ca să-l motivăm
    să citească și să-i dăm carți care să-l ajute să-și dezvolte gustul pentru
    lectură



    Tocmai pentru a deschide apetitul către lectură,
    editura Gama a lansat o campanie intitulată
    ZIUA ÎN CARE AVEM TIMP    , campanie dedicată atât copiilor, dar și
    părinților, aflăm tot de la Diana Mocanu: Campania a debutat cu dezbateri. Una a avut loc în cadrul Târgului de
    Carte Gaudeamus de la București, iar cealaltă la Iași, orașul de origine al
    editurii noastre. În cadrul ambelor dezbateri am invitat voci cunoscute din
    domeniul cărților și al parentingului, dar și din domeniul virtual, pentru a
    avea și cealaltă perspectivă. Am vrut să găsim soluții viabile pentru părinți,
    pentru a le fi alături.


    În acest
    sens de mare ajutor sunt colecțiile de cărți speciale concepute astfel încât
    părintele să poată citi în tandem cu copilul. Acest fapt îl poate ajuta pe
    copil să citească mai ușor, fără să depună prea mult efort. Diana Mocanu: Dacă punem în competiție
    gadgetul/aparatura cu cartea, trebuie să ne gândim că echipamentul digital e
    foarte atractiv, e amuzant și, mai ales, e ușor de utilizat. Cititul este, în
    schimb, o activitate complexă care presupune un efort de mai mulți ani. Puse
    unul în fața celuilalt – gadgetul și cartea – va câștiga gadgetul atâta timp
    cât copilul nu citește cu ușurință.


    Dar niciuna din
    campaniile de genul acesta nu fost eficiente, dacă nu se adresează deopotrivă
    și părinților pentru a-i educa, consideră poetul Robert Șerban, unul din
    participanții la dezbaterile organizate în cadrul campaniei ZIUA ÎN CARE AVEM
    TIMP. Iată cum răspunde Robert Șerban îngrijorărilor unor părinți referitoare
    la timpul îndelungat petrecut de copiii lor în compania aparaturii digitale.
    Robert Șerban: :Uită să se privească în oglindă. Uită se mai închidă televizoarele, uită,
    când ajung acasă, să-și lase telefoanele și tabletele deoparte. Adică, le cer
    copiilor lor ceea ce ei nu pot face, le cer copiilor să facă lucruri cărora
    lor, părinților, li se par imposibile. Or, se știe prea bine, copiii fac ce văd
    la părinți, la cei care le sunt modele. De ani de zile sunt întrebat de
    prieteni cu copii ce să facă, ce strategii să adopte ca să-i determine pe
    copiii lor să citească. Reacția mea era: Dar tu ce faci când ajungi acasă?,
    Ce să fac? Mă așez pe fotoliu și deschid televizorul?, Atunci, ce aștepți de
    la fiul tău? Te vede pe tine citind sau pe soția/soțul tău?. Cam asta e explicația.
    Aceste campanii sunt importante, dar pentru a nu rămâne doar la nivel de teorie
    sau de slogan, ar trebui să-i vizeze și pe părinți, nu doar pe copii.


    La rândul său părinte,
    Robert Șerban înțelege fascinația exercitată de internet și de jocurile electronice.
    Pe de altă parte, știe că tehnologia digitală poate fi un instrument foarte bun
    pentru cunoaștere, dacă e folosită cum se cuvine. Robert Șerban: Noi nu le folosim ca
    niște instrumente, ci ne lăsăm folosiți de ele. Ne acaparează tot timpul. Sunt
    fascinante și fabuloase. Mă întrebam, deseori, ce m-aș fi făcut dacă, copil
    fiind în anii 1970 – 1980, aș fi avut la îndemână așa ceva. Sunt convins că aș
    fi fost vrăjit așa cum sunt și copiii mei. Am un băiețel de opt ani și o fetiță
    de 12 ani. Și eu mă lupt cu instrumentele la care au acces. Încerc să-i
    protejez și, mai ales, încerc să le spun că aceste lucruri nu sunt decât niște
    instrumente. Telefonul îl folosim doar ca să vorbim, nu ca să privim toată ziua
    pe ecranul lui, la televizor ne uităm din când în când la un film sau la știri,
    nu să devenim dependenți de el. Formativ e, totuși, actul lecturii. Fie că se
    întâmplă pe ecran, pe o foaie de hârtie, pe o carte, e important să se
    petreacă. E demonstrat științific că cititul dezvoltă sistemul nervos, dezvoltă
    creierul, te ajută să te concentrezi și să-ți imaginezi.



    Campania
    editurii Gama s-a încheiat printr-o zi în care părinții și copiii și-au pus
    deoparte aparatura IT – laptopurile, tabletele, telefoanele mobile – și au
    închis televizorul pentru a fi aproape de cei dragi, în compania unei cărți, a
    unui joc sau ieșind în aer liber.

  • Viitoarele programe ale politicii de coeziune

    Viitoarele programe ale politicii de coeziune

    Viitoarea politică de coeziune va reduce decalajele existente între Estul și Vestul Uniunii Europene, a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu. Ea a precizat, luni, în deschiderea Săptămânii Europene a regiunilor și orașelor, că au fost stabilite patru direcții de acțiune pentru a se putea atinge acest scop.

    Uniunea Europeană are nevoie de o politică de coeziune pentru toate regiunile, a reiterat, luni, la Bruxelles, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, subliniind că se va ține cont de nevoile specifice ale fiecărei zone.

    Atenția va fi concentrată asupra priorităților similare ale statelor membre ale Uniunii și asupra modernizării economiei, prin aplicarea de tehnologii care să reducă emisiile de carbon.

    Propunerile pentru viitoarea politică de coeziune, care sunt în prezent analizate de Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European, prevăd patru direcții de acțiune. Prima presupune strategii de inovare bazate pe puncte forte locale, privind finanțarea și clusterele pentru IMM-uri, în domeniul digitalizării afacerilor şi a sistemului public, şi pentru rezolvarea, prin digitalizare, a nevoilor pe care le au cetăţenii. A doua linie de acţiune implică o mai bună eficienţă energetică, o utilizare mai mare a surselor regenerabile de energie, trecerea la economia circulară şi sisteme inteligente de energie. A treia direcție se referă la adoptarea de strategii locale prin implicarea autorităţilor şi cetăţenilor, iar a patra linie de acţiune are în vedere o serie de instrumente referitoare la achiziţiile publice şi la acordarea ajutorului de stat.

    La finalul conferinței de presă, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu a criticat faptul că ţara noastră are alocaţi de la Bruxelles bani pentru infrastructură, dar guvernul Dăncilă nu are proiecte pentru a accesa fondurile respective: Este datoria mea ca și comisar european pentru politică regională, să avertizez în toate statele membre, deci implicit şi România despre riscul pierderii sau dezangajării de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durează ani de zile. Am încercat să ajut cu rata de absorbție pentru regiunile mai puțin dezvoltate. În cazul României am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte.


    Corina Creţu a menţionat că, în prezent, Comisia de la Bruxelles analizează un singur proiect major depus de ţara noastră şi anume proiectul de metrou Otopeni – Gara de Nord, fiind aşteptate de la Bucureşti proiectele privind autostrada Târgu Mureş-Iaşi, Craiova-Piteşti şi podul de la Brăila.


  • Provocările viitoare ale unor noi forme de muncă, bazate pe digitalizarea industriei europene

    Provocările viitoare ale unor noi forme de muncă, bazate pe digitalizarea industriei europene

    Miniștrii muncii din statele membre ale Uniunii Eropene s-au reunit, săptămâna trecută, la Viena, cu reprezentații Comisiei Europene și alți actori implicați în ocuparea forței de muncă și stabilirea politicilor sociale, pentru a discuta despre provocările viitoare ale unor noi forme de muncă, bazate pe digitalizare.
    ​

    Austria a găzduit săptămâna trecută, la Viena, prima reuniune informală a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și politică socială – EPSCO,din acest mandat al său în fruntea Consiliului. Discuțiile au fost axate pe oportunitățile pe care le oferă digitalizarea prin crearea de noi șanse pentru lucrători și angajatori; dar și problemele și incertitudinile legate de protecția socială și standardele de muncă.

    Odată cu apariția digitalizării, piața muncii din Europa se confruntă cu transformări fundamentale în ceea ce privește accesul, ocuparea forței de muncă și reglementările. Reuniunea informală de la Viena a abordat două subiecte principale: noi forme de muncă cu accent pe persoanele care lucrează pe platforme digitale și impactul roboticii asupra calității și cantității muncii.

    Digitalizarea a transformat modul în care ne organizăm munca, modul în care realizăm performanțe profesionale și a schimbat, desigur, chiar și tipul de muncă pe care o prestăm, a spus Marianne Thyssen, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă.

    Marianne Thyssen: Modul în care gestionăm această tranziție va fi vital pentru viitorul societăților și economii noastre, ca și pentru bunăstarea cetățenilor. Digitalizarea oferă oportunități uriașe, dar și provocări. În timp ce apariția de noi forme de muncă ar putea ușura intrarea muncitorilor pe piața muncii, aceste locuri de muncă ar putea fi mai puțin stabile decât o angajare tradițională. Și pot genera nesiguranță în ceea ce privește drepturile și legislația. Răspunsul nostru cuprinde două direcții. În primul rând, investirea în învățarea pe tot parcursul vieți. Facem deja asta prin intermediul Agendei Europene a Competențelor și, de asemenea, prin Pilonul European al Drepturilor Sociale. În al doilea rând, modernizarea legislației muncii și a sistemelor de protecție socială astfel încât să răspundă noii lumi a muncii. Am avansat propuneri în acest sens, pentru a ne asigura că sunt oferite condiții de muncă transparente și predictibile chiar și în cele mai precare situații, și pentru a ne asigura că toată lumea, inclusiv în noile forme de muncă și liber profesioniștii, au acces la protecție socială.

    La reuniunea de la Viena, mai multe țări au lansat inițiative de integrare a digitalizării pe piețele naționale de muncă. Participanții la discuții au analizat diferite abordări, au ascultat experți din domeniu și au discutat soluții posibile pentru adaptarea acestor noi forme de muncă la standardele existente.

    Președinția austriacă a Consiliului, care se va încheia la 31 decembrie, se va concentra pe discutarea soluțiilor pentru angajați și angajatori, precum și pe noile evoluții tehnologice, cum ar fi robotica, care se preconizează că va continua să influențeze rutina zilnică.

    ​


  • Carta Încrederii pentru o mai mare securitate cibernetică

    Carta Încrederii pentru o mai mare securitate cibernetică

    Inteligenţa artificială şi bazele mari de date ne revoluţionează deciziile. Miliarde de instrumente sunt conectate prin intermediul Internetului Obiectelor şi interacţionează la un nivel tot mai înalt şi mai extins. Însă, pe cât de mult bine ne aduc în viaţă şi în economii aceste progrese, pe atât de dramatic creşte riscul expunerii la atacuri cibernetice. Eşecul în protejarea sistemelor care ne controlează casele, spitalele, fabricile, reţelele şi teoretic întreaga infrastructură ar putea să aibă consecinţe devastatoare. Valorile democratice şi economice trebuie protejate de ameninţările cibernetice şi hibride.

    Sunt considerentele de la care au pornit opt giganţi ai Internetului, în frunte cu Siemens, în demersul lor de a elabora o Cartă a Încrederii pe care au prezentat-o şi au semnat-o la Conferinţa de Securitate de la Munchen, luna trecută. Iniţiativa a fost primită foarte bine, inclusiv de comisarul european pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska: Atât securitatea cât şi apărarea cibernetice se află foarte sus pe lista priorităţilor politicii Comisiei Europene. Trebuie să aducem în faţă propuneri concrete de consolidare a cooperării şi coordonării la nivelul Uniunii Europene. În orice caz, este limpede că trebuie făcute mai multe eforturi, astfel încât securitatea electronică să devină un reflex şi nu o posibilitate atractivă. Ca să avem success trebuie să avem parteneriate cu toţi actorii, inclusive cu mediul de afaceri. Este motivul pentru care salut existenţa acestei Carte a Încrederii.


    Securitatea cibernetică este şi trebuie să fie mai mult decât o centură de siguranţă sau un airbag; este un factor esenţial pentru succesul economiei digitale – observă şi semnatarii Cartei. Oamenii şi organizaţiile trebuie să aibă încredere că tehnologiile lor digitale sunt sigure, altminteri nu le vor folosi. Iar digitalizarea merge mână în mână cu securitatea electronică. Iar pentru a ţine pasul cu progresele continue de pe piaţă, dar şi pentru a face faţă ameninţărilor din zona criminalităţii, companiile şi guvernele trebuie să facă front comun şi să recurgă la acţiuni decisive. Adică, să facă toate eforturile pentru a proteja datele şi bunurile individuale şi colective, să prevină daunele care se pot produce atât în case, cât şi la firme sau la nivelul infrastructurilor şi să construiască o bază solidă pentru încredere într-o lume conectată şi digitală.

    Acoperirea impactului uriaş al digitalizării şi a securității cibernetice şi crearea unei baze de încredere pe măsură nu pot fi realizate de o singură societate sau de o entitate, ele trebuie să fie rezultatul unei colaborări strânse la toate nivelurile. Iar în această Cartă, semnatarii stabilesc principiile-cheie pentru instaurarea unui climat de încredere în societate, politică, între parteneri de afaceri şi consumatori.