Tag: digitizare

  • Soluţii şi măsuri pentru coordonarea sistemelor de securitate socială

    Soluţii şi măsuri pentru coordonarea sistemelor de securitate socială

    Mereu când se comunică despre activitatea
    Parlamentului European, ne referim în mare parte la ceea ce se întâmplă la
    Strasbourg, momentul cheie al activității europarlamentarilor, când se votează
    cele mai importante aspecte legislative aflate pe masa de discuții. Cu toate
    acestea, mare parte din activitate are loc la Bruxelles, acolo unde sunt
    analizate, discutate şi negociate dosarele care ajung apoi în forma finală la
    Strasbourg.


    Unul dintre aceste dosare este urmărit cu mare interes având un impact
    direct asupra vieţii cetăţenilor cu drepturi care derivă din munca lor
    desfăşurată în state membre ale UE.


    Regulamentul menit să aducă la zi legislația UE în vederea coordonării
    sistemelor de securitate socială, are nevoie de soluţii şi măsurile concrete pentru a fi implementat eficient, ne
    spune europarlamentarul Dragoş Pîslaru – parte din negocierile trialogului menit
    să asigure drepturi sociale tuturor cetățenilor europeni care să se bucure mai
    rapid și mai ușor de aceste beneficii.


    Dragoş Pîslaru: Ce am făcut deja direct a fost să lansez un
    chestionar on-line pentru toţi românii care au fost confruntaţi cu aceste
    situaţii de a lucra în diferite state membre ale Uniunii Europene şi a avea,
    după aceea nevoie să-şi ceară aceste drepturi care derivă din munca lor şi ce
    am constatat este că uneori legislaţia nu reflectă todeauna dificultatea pe
    care o au cetăţenii, direct, în implementarea acestei legislaţii. Mai concret,
    că există perioade lungi de aşteptare, că sunt amânaţi sau trimişi de la o
    instituţie la cealaltă…, şi tocmai de aceea, ceea ce am făcut deja pe acest
    dosar, pe acest raport, a fost să cer direct o mai mare digitizare a sistemelor
    de securitate socială astfel încât oamenii să nu mai fie puşi pe drumuri şi să
    reducem mult durata de aşteptare la care sunt supuşi cetăţenii europeni.

    Una
    dintre propunerile directe pe care le-am pus pe masă a fost să existe un
    mecanism de evaluare în implementare, după 2 sau 3 ani, rămâne de văzut cum v-a
    ieşi formula finală din negocieri şi, în acelaşi timp, rămâne de văzut în ce
    măsură obligaţiile pe care statele membre şi le-au asumat deja de ceva timp cu
    privire la digitizarea sistemelor astfel încât informaţiile să circule între
    ele şi să nu trebuiască ca cetăţenii să aducă dovezi cu privire la perioadele
    în care au lucrat în diverse state membre. Toate aceste lucruri sunt elemente
    de implementare pe care le solicit în Regulament, în legislaţia la care lucrăm
    acum.


  • Încrederea cetăţenilor europeni în inteligenţa artificială

    Încrederea cetăţenilor europeni în inteligenţa artificială

    Noile tehnologiile şi inteligenţa
    artificială revoluţionează piaţa muncii, la fel cum s-a întâmplat la începutul
    secolului al 19-lea când unele munci manuale au fost preluate de primele
    maşini. La fel se întâmplă şi în prezent când roboţii coordonaţi de computere
    au început să-i înlocuiască pe oameni în multe ramuri industriale, în
    agricultură şi în servicii. Aceste schimbări au deschis însă noi domenii ale
    pieţei muncii şi oportunităţi care necesită competențe suplimentare pentru a
    lucra cu inteligența artificială. La fel ca şi cei care au privit cu
    îngrijorare începuturile revoluţiei industriale, o parte dintre cetăţenii
    europeni au reţineri sau chiar sunt temători faţă de această expansiune a
    inteligenţei artificiale. Persoanele active nu ar fi pregătite pentru aceste
    transformări de pe piaţa muncii – consideră comisarul european pentru economie
    şi societate digitale, Mariya Gabriel – care subliniază, totodată, că valoarea
    adăugată adevărată a Uniunii este menţinerea oamenilor în centrul atenţiei şi
    creşterea încrederii acestora în inteligenţa artificială. Problemele legate de
    etica tehnologiei informaţiei, de protecţia datelor şi de cybersecuritate
    reprezintă repere de pe factura care trebuie plătită pentru a câştiga
    încrederea cetățenilor europeni în inteligența artificială.

    Mariya Gabriel: Ideea este de a identifica într-adevăr o
    bază de valori și principii care este forţa valorilor noastre europene. Și cred
    că vor fi dezbateri, uneori aprinse, dar este singura cale, în opinia mea,
    pentru a câștiga încrederea cetățenilor în aceste noi tehnologii. Pentru mine,
    marele provocare este într-adevăr această încredere. Nu este astăzi acolo, nu
    am câștigat-o încă. Și dacă vom eșua, nu vom reuși niciodată să obținem
    rezultatele pozitive, pe care le așteptăm de la digitizare.



    În primăvara
    acestui an, Comisia Europeană a anunţat că, până în anul 2020, va investi 20 de miliarde de euro în domeniul
    inteligenţei artificiale
    . În acest fel, cercetătorii vor avea un imbold pentru
    a putea dezvolta următoarea generaţie de tehnologii şi aplicaţii de inteligenţă
    artificială pe care companiile le vor putea integra în activitatea lor. De
    asemenea, Comisia va începe să
    colaboreze cu statele membre pentru a redacta, până la sfârșitul anului, un
    plan coordonat cu privire la inteligența artificială. Totodată, ea va continua
    să investească în inițiative esențiale din domeniu, cum ar fi componentele și
    sistemele electronice de mare eficiență, tehnica de calcul de înaltă
    performanță sau proiectele legate de tehnologiile cuantice și de cartografierea
    creierului uman.

    Indiferent dacă dorim sau nu, inteligența artificială face
    deja parte din viaţa noastră, începând cu telefonul pe care uneori îl folosim pentru
    planificarea activităţilor de zi cu zi, pentru a obţine informaţii meteo sau
    pentru a efectua o plată online. Pe lângă faptul că ne ușurează viața,
    sistemele inteligente ne ajută în tratarea unor boli cronice, în protejarea
    mediului, în anticiparea unor amenințări la adresa securității cibernetice şi
    în multe alte situaţii.