Tag: diguri

  • Inundații și schimbări climatice

    Inundații și schimbări climatice

    Autoritățile de
    la București spun că vor face demersuri ca proiectele finanţate din fonduri
    europene menite să prevină schimbările climatice să poată fi implementate în
    România. Declarații în acest sens au
    fost făcute după ce inundaţiile au făcut prăpăd în mai multe zone din țară.
    Întregul teritoriu a fost plasat de hidrologi sub coduri de atenționare
    portocaliu sau galben, chiar roșu pentru râuri din partea de nord, iar
    meteorologii nu au vești liniștitoare nici pentru perioada imediat următoare.
    Comunicatul hidrologilor indică pentru această zonă scurgeri importante pe
    versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte
    de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri. Cea mai îngrijorătoare
    situație este în prezent pe râul Prut, al cărui debit este alimentat
    considerabil de cantităţi de apă provenite din Ucraina vecină.

    Ceea ce vedem acum este
    consecinţa amplificării schimbărilor climatice şi a ignorării timp de ani de
    zile a acestor pericole. Odată cu schimbările climatice apar din ce în ce mai
    multe fenomene meteo extreme şi în ţara noastră,
    a apreciat, într-o declarație
    de presă, șeful statului. Klaus Iohannis a amintit că Luna iunie a acestui an
    a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundaţii
    severe şi numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. Este
    imperativă o schimbare rapidă de abordare, pentru a putea răspunde eficient
    unor situaţii de o asemenea amploare
    – a mai spus președintele, care a
    atenționat că inundațiile cu consecințe grave sunt fenomene care se
    repetă frecvent în România, iar autoritățile trebuie să fie mult mai bine
    pregătite pentru a le gestiona

    Va trebui să
    depăşim mentalitatea că e suficient să construim încă câteva diguri pentru a
    stopa inundaţiile. Digurile nu mai sunt suficiente, conservarea fondului
    forestier şi campanii susţinute de împădurire sunt soluţii aflate la îndemână,
    care au nenumărate efecte benefice, atât pentru mediul înconjurător, cât şi
    pentru protecţia malurilor, cursurilor de apă, din perspectiva combaterii
    inundaţiilor. O parte semnificativă din fondurile europene de care va beneficia
    România în următorul exerciţiu bugetar 2021-2027 va trebui să fie direcţionată
    către proiecte legate de combaterea schimbărilor climatice, aşa-numitul pachet
    Green Deal propus de Comisia Europeană.

    Deocamdată, se iau măsuri pentru
    ca efectele inundațiilor să fie cât mai mici. La prefecturi au fost constituite
    comisii de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, acolo unde pericolul a
    trecut, pentru a se putea interveni cât mai repede cu fonduri pentru reparaţii
    şi despăgubirea oamenilor ale căror proprietăţi au fost afectate. Premierul
    Ludovic Orban a precizat că Guvernul poate apela şi la fonduri europene, în
    aceste cazuri.

  • Inundaţii în România

    Inundaţii în România

    Din cauza
    precipitaţiilor căzute în ultimul timp, dar şi a încălzirii vremii, hidrologii
    au emis coduri portocalii şi galbene de inundaţii pe aproape tot cursul
    românesc al Dunării până pe 6 aprilie. De asemenea, mai multe râuri mici din
    bazinele hidrografice din sud – respectiv judeţele Olt, Teleorman, Argeş,
    Dâmboviţa şi Giurgiu
    – s-au aflat sub cod portocaliu de inundaţii.
    Râuri din sud, centru şi nord-est sunt vizate de un cod galben valabil pana
    vineri după-amiază.


    Principalele acumulări hidrografice aflate în zonele vizate
    de avertizările de inundaţii din această perioadă vor fi pre-golite pentru a se
    atenua fenomenul de viitură, a anunţat Administraţia Naţională ‘Apele Române’.
    Până acum, cel mai afectat de creşterea apelor a fost judeţul Teleorman, unde
    au fost inundate 27 de localităţi, câteva mii de hectare de teren arabil şi
    păşuni, precum şi drumuri comunale.


    Şi pe Dunăre este
    cod portocaliu până săptămâna viitoare, pe sectoarele Calafat – Olteniţa şi Cernavodă
    – Galaţi, precum şi în Delta Dunării
    .


    Nivelul crescut al fluviului a determinat
    autorităţile locale să rămână în stare de alertă şi să monitorizeze în
    permanenţă starea digurilor. La Giurgiu,
    cota de inundaţie, de 640 de centimetri, a fost depăşită, iar în zona dig-mal
    au fost acoperite de ape aproximativ patru sute de hectare de pădure.


    Şi la
    Brăila, Dunărea a depăşit cota de inundaţie, situată la 610 cm. Primăria a luat
    deja măsuri pentru a supraînălţa gurile de canalizare din zona Căpităniei
    Portului cu tuburi de ciment, ca să nu se mai repete episodul din 2010, când
    fluviul a atins 713 cm, iar faleza a fost total inundată. Nivelul Dunării continuă să crească la
    Galaţi. Ultima data când fluviul a depăşit cota de inundaţie a fost în 2014,
    când toate restaurantele aflate pe mal au fost inundate. Tot atunci a fost
    nevoie de instalarea unui dig din saci cu nisip, pentru a se evita inundarea
    Şantierului Naval. Dunărea a acoperit cu apă si marginea falezei din oraşul
    Tulcea.


    Pentru prevenirea apariţiei unor probleme, oficialităţile locale au
    decis punerea în funcţiune a 16 staţii de pompare din nordul şi nord-estul
    judeţului şi impunerea unor restricţii de tonaj. Autorităţile au decis ca toate
    navele care tranzitează sectorul românesc al Dunării să reducă viteza până la
    limita producerii de valuri. Măsura are în vedere protejarea digurilor de
    apărare împotriva inundaţiilor. Ea va fi
    ridicată după îmbunătăţirea condiţiilor hidrometeorologice. Pe de altă parte, câteva comune din judete
    sudice au fost afectate de alunecări de teren produse în urma precipitaţiilor,
    iar mai multe persoane au fost evacuate.