Tru Republica Moldova majoritaru românofonă, viţină cu România, dumănică suntu tu aradă ta s’ţănă alidzeri prezidenţiale şi un referendum pritu cari aderarea la UE poati s’hibă ngrăpsită tru Constituţie.
Radio Chişinău hăbăriseaşti că prezidenta di tora, pro-europeana Maia Sandu, easti tu amprotusa a sondajiloru, ama Ripublica Moldova s’ampuliseaşti cu ună campanie babageană ali Rusie ti influenţari şi dezinformare, tră armănearea multu alargu a văsiliillei di Europa.
Secretarlu di statu americanu, Antony Blinken, făţea timbihi, di pţănu kiro, că Moscova ari tu minti s’alăxească rezultatlu a alidzerlor prezidenţiale şi a referendumlui, nica şi pritu televiziunea di propagandă „Russia Today”, cari ş’faţi lucărlu cu serviţiili di informaţii aruseşti.
Statili Uniti au băgată sancţiuni ti ma multi entităţ şi persoani ditu Rusia tră mintearea tru alidzerli ditu Republica Moldova. Aestea suntu stipsiti că nkisiră ună campanie di ancupărari voturli şi ti andrupari candidaţlli pro-Kremlin, iarapoi aoa şi ndauă dzăli şi Parlamentul European apufusi ună rezoluţie pritu cari andrupaşti Ripublica Moldova tru alumta cu mintearea ali Rusie tră alăxeari proţesili democratiţi naţionali, tru catandisea anda easti cănăscutu că ahurhiră păzărăpserli di aderari la UE.
Uidisitu cu dimăndarea media, Guvernul di Chişinău yini cu isapea că nai pţănu 100 di miliuñi di euro fură arcaţ tu fosta republică sovietică di Moscova, tra s’alăxească imnaticlu a alidzerloru şi referendumlu pro-UE ditu 20 di sumedru. Maia Sandu, fostu ufiţialu tu Bănca Mondială, fu aleaptă prezidentu tu brumaru 2020, pi ună dalgă di popularitati ca reformatoarea antiaruşfeti cu un program pro-european. Ea cilăstăsi tră ună urneki di banaticu tiñisită şi apridunată – multu alliumtrea andicra di politicieañilli cari eara tu amprotusa multu kiro tu aestă văsilie.
Tru un interviu faptu tora ma ninti, prezidenta spusi că amparti un apartamentu cu doi udadz cu dada a llei, a deapoa tru declaraţia a llei di aveari eara spus că ari ditu 2023 soldul a llei bancar cu 600 di dolari. Tru 2021, partidlu pro-occidental ali Maia Sandu, PAS, amintă majoritatea tru alidzerli parlamentari ditu văsilie, di agiumsi tu puteari ta s’bagă tu practico reformi şi s’pingă văsilia cu imnaticlu cătă Ascăpitată. A deapoa, trei añi ma amănatu, Ripublica Moldova armâni arcată tru instabilitate economică şi politică.
Fosta ripublică sovietică fu arcată tu ună criză energhetică atumţea cându Gazprom, controlatu di Kremlin, ñicură cu un cirecu darea a gazlui ti văsilie şi căftă ma multu andicra di dublulu a tarifiloru di ma ninti tra s’ţănă fluxulu, tru aţea ţi fu lugursitu di mulţă că easti ună arăzbunare politică di partea a Moscovăllei tră minduita pro-occidentală a prezidentăllei Maia Sandu.
Deapoa, polimlu ali Rusie ankisitu contra ali Ucraina u pimsi Republica Moldova tru ună criză financiară multu mari. Aflată maş la ndauă săhăţ di imnaticu cu aftukina di Odesa, Ripublica Moldova apruke nai ma marli numiru di arifugaţ ucraineañi pi capu di bănătoru, di agiumsi tu catandisi greauă cu sistemlu a llei di sănătati, cu serviţiili publiţi şi infrastructura. Inflaţia criscu pânu di 40 %, tru kirolu anda alăxerli comerciali cu Moscova şi Kiev scădzură multu di multu.
Autoru: Mihai Pelin
Armănipsearea: Taşcu Lala
