Tag: Dinu Flamand

  • Giornata della Cultura Nazionale all’Accademia di Romania in Roma

    Giornata della Cultura Nazionale all’Accademia di Romania in Roma

    E’ con il dialogo poetico romeno-italiano tra Dinu Flămând e Milo De Angelis e la mostra Dalle città invisibili alla città contemporanea che l’Accademia di Romania in Roma celebra nel 2024 la Giornata della Cultura Nazionale, festeggiata il 15 gennaio, la data di nascita del poeta Mihai Eminescu.



    Come anticipato a Radio Romania Internazionale dalla vicedirettrice dell’Accademia di Romania in Roma, Oana Boşca-Mălin, Milo De Angelis e Dinu Flămând, due grandi voci della lirica contemporanea italiana e romena, vi danno appuntamento il 18 gennaio, dalle ore 18:00, presso la Sala Conferenze dell’Accademia di Romania in Roma (Piazza José de San Martin 1), in un dialogo moderato dalla prof.ssa Smaranda Bratu Elian, responsabile della Collana Italiana presso l’Editrice Humanitas, e dal critico letterario Luigi Tassoni.



    Interverrà anche il critico letterario Marco Lucchesi, membro dell’Accademia Brasiliana delle Lettere ed ex presidente della stessa, buon conoscitore dell’opera dei due poeti. L’evento è organizzato dall’Accademia di Romania in Roma, in collaborazione con le editrici Humanitas e Raffaelli Editore e con il patrocinio dell’Ambasciata di Romania in Italia.



    Milo De Angelis ha recentemente pubblicato in Romania l’antologia bilingue: In apnea. Poesie/In apnee. Poezii, edita da Humanitas, con la prefazione di Luigi Tassoni e tradotto da Aurora Firța-Marin e Dana Barangea. Dinu Flămând, invece, ha pubblicato in Italia il volume Uomo con remo in spalla, uscito presso presso Raffaelli Editore nella traduzione di Smaranda Bratu Elian, con il contributo dell’Istituto Culturale Romeno, ricorda la vicedirettrice dell’Accademia di Romania.



    Sempre nella rosa di eventi dedicati alla Giornata della Cultura Nazionale, l’Accademia di Romania in Roma, in collaborazione con UNARTE – Università d’Arte di Bucarest e la Società Dante Alighieri – Comitato di Bucarest, invita il pubblico Dalle città invisibili alla città contemporanea, dedicata al centenario Italo Calvino, celebrato nel 2023.



    Aperta dal 16 gennaio presso la Galleria dell’Accademia di Romania (Viale delle Belle Arti 110), la mostra d’arte contemporanea, che si svolge con il patrocinio del Centro di ricerca Laboratorio Calvino dell’Università La Sapienza di Roma, è curata dalla prof.ssa. Nicoleta Silvia Ioana, con il contributo della prof.ssa Smaranda Bratu Elian. Scoprirete 27 lavori di grafica e scultura creati da 19 studenti dell’UNARTE, nonché un libro bibliofilo con illustrazioni d’autore, tutte opere ispirate dal romanzo Le città invisibili di Italo Calvino, ha concluso Oana Boşca-Mălin.



  • Jurnal românesc – 18.04.2023

    Jurnal românesc – 18.04.2023

    Două
    expoziţii despre arta sacră, etnografia și tradiţii populare din judeţul Alba
    sunt deschise până pe 19 aprilie, la Veneţia, în Italia, la galeriile
    Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică. Este vorba despre
    expoziţia ‘Arta mozaicului antic şi bizantin’ şi despre o alta intitulată
    ‘Etnografie şi tradiţii populare din judeţul Alba’. Prima ilustrează
    activitatea didactică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia – Secţia
    de Artă Sacră şi cuprinde lucrări în mozaic, realizate de către studenţi,
    imagini foto-document cu detalii despre ornamentica şi tehnica mozaicului
    pavimentar antic şi bizantin, fotografii cu lucrări realizate de studenţi,
    inclusiv cu focalizarea unor detalii tehnice, precum şi picturi în tehnica
    icoanei pe sticlă, realizate după mozaicuri din zona Veneţiei şi Ravenna. Cea
    de-a doua expoziţie prezintă icoane şi picturi în tehnica temperă pe sticlă, cu
    foiţă de aur şi argint, realizate de lect. univ. dr. Simona-Teodora
    Roşca-Neacşu, şi fotografii realizate în judeţul Alba de fotograful Vasile
    Sârb. Pe 19 aprilie, în cadrul expoziţiei, va avea loc un workshop de artă
    sacră, care va fi deschis pentru public și la care vor participa şi studenţi şi
    absolvenţi aflaţi la studii în Italia în cadrul unor schimburi universitare.






    Ansamblul
    folcloric Ceata Junilor participă în aceste zile la Schimbul intercultural al
    tinerilor din Sibiu şi Cipru. În acest proiect, până pe 21 aprilie, sibienii
    au prilejul să descopere cultura cipriotă şi să aprofundeze valorile europene
    în cadrul a patru tipuri de evenimente, găzduite de Cipru: ateliere de dans,
    spectacole folclorice, seri interculturale şi un workshop de management
    cultural. Mai mult, partenerii ciprioţi vor avea parte de incursiuni în cultura
    română prin intermediul cântecelor, dansurilor şi al obiceiurilor specifice
    judeţului Sibiu pe care Ceata Junilor le va prezenta. Acest schimb
    internaţional este conceput ca un produs cultural şi educaţional complex, menit
    să evidenţieze necesitatea dialogului european sub semnul patrimoniului. Prin
    complexitatea sa, proiectul îşi propune să contribuie la promovarea la nivel
    internaţional a Sibiului şi să consolideze relaţiile tinerilor artişti sibieni
    cu tineri dintr-un alt stat european. Ansamblul folcloric Ceata Junilor a
    fost înfiinţat în 1991 de către coregraful Ioan Macrea, iar astăzi, sub acest
    nume, se regăsesc două generaţii de dansatori.




    Dinu
    Flămând a fost publicat și în Portugalia. Poetul român este acum mai cunoscut
    în această țară, unde pe 18 aprilie i-a apărut un nou volum intitulat Cadeira à
    janela (Scaun lângă fereastră). Dinu Flămând este poet, eseist,
    critic, traducător, jurnalist de presă scrisă, de radio și de televiziune.
    Născut în 1947, el este licențiat în Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai
    din Cluj-Napoca (1970). După absolvirea facultății, a lucrat o vreme în redacțiile unor ziare și reviste
    bucureștene. La sfârșitul anilor ʼ80, în timpul fostei dictaturi comuniste, a
    obținut azil politic în Franța, la Paris, unde a denunțat regimul opresiv din
    România, în presa scrisă (Libération, Le Monde) și radiofonică (RFI, BBC,
    Free Europe). A fost jurnalist bilingv la radio (RFI) din 1989 până în 2009.
    După căderea regimului comunist, s-a reintegrat în literatura română. Are
    o vastă operă publicată în România, mai cu seamă de poezie, dar și de critică
    literară sau de traduceri. Ca traducător, s-a dedicat mai cu seamă traducerilor
    din limba franceză, spaniolă, italiană și portugheză, fiind răsplătit cu
    numeroase premii literare. Volumele sale au fost traduse și publicate în
    diverse țări precum Franța, Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia,
    Macedonia de Nord, Mexic, Columbia, Chile, Honduras, Ecuador.




    Teatrul
    de Balet Sibiu a fost invitat la cea de-a treia ediție a Festivalului
    Internațional de Teatru-Dans Poznan din Polonia – Granițele naturii -
    Granițele culturii, organizat de Teatrul de Dans Polonez (Polish Dance
    Theatre). Baletul sibian va prezenta în Poznan, pe 25 aprilie, pentru publicul
    larg, și miercuri, 26 aprilie, în cadrul unui eveniment cu circuit închis, la
    care sunt invitați oameni de cultură, personalități și oficiali din Polonia și
    România, cea mai nouă producție de dans contemporan realizată la Sibiu,
    spectacolul Un bilet dus (One way ticket), creat de coregrafa Sandra Mavhima.
    Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Teatru-Dans Poznan și
    fiecare dintre spectacolele prezentate vor încerca să aducă răspunsuri la o
    serie de întrebări legate de conceptul de graniță. Unde se află granița dintre
    natură și cultură? Există cu adevărat frontiere? Cum pot fi ele traversate? Alături
    de Teatrul de Balet Sibiu, pe scena festivalului vor mai dansa artiști și
    companii de dans din Ucraina, Cehia și Polonia.


  • Jurnal românesc – 15.02.2023

    Jurnal românesc – 15.02.2023

    Comisiile de cultură şi de politică externă din Senat au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi candidaţi la funcţiile de director şi director adjunct la institute culturale româneşti din străinătate. Este vorba despre Ioana Anghel, care a candidat pentru fotoliul de director al ICR Budapesta, şi Florin-Silviu Ivan, pentru postul de director adjunct al ICR Berlin. Preşedintele Comisiei de cultură a Senatului, Viorel Badea, a spus că Ioana Anghel are experienţă în managementul cultural internaţional şi va reuşi să promoveze cultura românească. Despre Silviu Ivan, senatorul a afirmat că are experienţă în managementul cultural românesc şi şi-a exprimat speranţa că va reuşi să exporte această experienţă şi în afara României. Potrivit Legii 356 din 2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, directorii şi directorii adjuncţi ai institutelor culturale româneşti din străinătate servesc un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

    Regizorul Radu Jude şi monteurul şi producătorul Cătălin Cristuţiu participă la a 73-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, care se va desfăşura în perioada 16 – 26 februarie. Radu Jude face parte din Juriul Internaţional al Festivalului, care va decide câştigătorul prestigiosului Urs de Aur, iar Cătălin Cristuţiu este membru al juriului secţiunii de scurtmetraje. Radu Jude a câştigat Ursul de Aur în 2021 cu comedia Babardeală cu bucluc sau porno balamuc şi Ursul de Argint în 2015 cu drama istorică Aferim!. Primul său film de ficţiune, Cea mai fericită fată din lume, a avut premiera internaţională în 2009 în cadrul secţiunii Forum a Berlinalei. În aceeaşi secţiune au fost prezentate şi filmele Toată lumea din familia noastră, Tipografic Majuscul şi documentarul Ieşirea trenurilor din gară, pe care l-a co-regizat alături de istoricul Adrian Cioflâncă. Cătălin Cristuţiu a lucrat ca monteur la peste 70 de filme, scurtmetraje şi seriale de televiziune. De asemenea, a editat toate filmele lui Radu Jude, precum şi peliculele Eu când vreau să fluier, fluier de Florin Şerban, laureat al Ursului de Argint în 2010 şi Blue Boy de Manuel Abramovich, recompensat cu Ursul de Argint în 2019.

    Scriitorul Dinu Flămând participă la o serie de evenimente organizate în Mexic, în perioada 16-28 februarie, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Turneul începe la Festivalul Internaţional de Poezie Jornadas Pellicerianas din statul Tabasco, dedicat scriitorului mexican Carlos Pellicer, unde autorul va recita din cea mai recentă carte a sa, Primăvara la Praga. La 19 februarie, Dinu Flămând va ajunge în statul Puebla, unde va participa la Seminarul de Poezie din cadrul Doctoratului de Literatură Hispanoamericană al Facultăţii de Filozofie şi Litere. În perioada 21-22 februarie, scriitorul român va participa la lansarea celei mai recente antologii de poezie românească, tradusă de profesorul Gabriela Căprăroiu de la Universitatea La Verne din California. Cu aceeaşi ocazie Dinu Flămând va participa la lansarea ediţiei în spaniolă a volumului său Frigul intermediar, tradus de Omar Lara. La 23 februarie, se va întâlni cu studenţi şi cu membri ai comunităţii româneşti în cadrul unui eveniment literar organizat de Ambasada României în Mexic la Universitatea Sor Juana Ines de la Cruz din capitala mexicană, iar la 26 februarie va participa la un eveniment literar-muzical la Institutul Veracruzan al Culturii, unde va recita poeme din cele cinci volume ale sale deja publicate în America Latină. Turneul în Mexic se va încheia la 28 februarie, la evenimentul cultural Fandango de la lectura din Veracruz, unde Dinu Flămând va recita câteva din propriile poezii, în limba română, cu traducerea în spaniolă proiectată pe un ecran.

    Reprezentanţa la New York a Institutului Cultural Român reia, la 17 februarie, programul Romanian Annual Fashion Showcase cu o expoziţie de artă şi modă a creatoarei româno-americane Camelia Skikos. Intitulată IMAGO, manifestarea cuprinde 20 de creații vestimentare selectate din cele mai recente colecții ale creatoarei inspirate din cultura antică Cucuteni, din picturile poetice şi simbolice ale artistei Georgia O’Keeffe şi din universul insectelor. Creațiile vestimentare prezentate în cadrul expoziției vor fi însoțite de schițele și ilustrațiile realizate de Camelia Skikos, care dezvăluie procesul de elaborare. Camelia Skikos a absolvit Facultatea de Design din cadrul Universității Naționale de Arte București. Ulterior, s-a mutat la Londra, unde și-a definitivat studiile de design vestimentar. A lucrat ca designer pentru Gap și Levi Strauss, iar în 2010 şi-a lansat propriul brand Camelia Skikos, cu sediul în San Francisco. În 2011 a câștigat premiul San Francisco Fashion Award pentru cel mai bun designer vestimentar pentru femei. Din 2014, Camelia Skikos este consultant al Google pentru probleme de design vestimentar inteligent.


  • Jurnal Românesc – 09.05.2022

    Jurnal Românesc – 09.05.2022

    O nouă reuniune din cadrul programului “Dialog cu diaspora pe teme consulare” a avut loc, la Marsilia, cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ românesc din Franţa, anunţă Ministerul de Externe. Întâlnirea a prilejuit inaugurarea noului sediu al Consulatului General al României la Marsilia, amplasat într-un spaţiu modern, despre care MAE transmite că oferă condiţii la standarde ridicate ce vor permite creşterea capacităţii de procesare şi calitatea serviciilor consulare. La întrevederea cu membrii comunităţii româneşti au luat parte şi oficiali ai consulatelor onorifice ale României la Monaco şi Nisa. Reprezentanţii MAE le-au prezentat românilor din Hexagon stadiul mutării sediilor consulatului general al României la Paris şi al înfiinţării şi operaţionalizării Consulatului General al României la Nantes, precum şi proiectele pe care le au în derulare în ceea ce priveşte debirocratizarea şi digitalizarea serviciilor consulare sau aspecte privind eliberarea cărţii electronice de identitate şi organizarea de consulate mobile. Reprezentanţii românilor din Franţa au subliniat necesitatea extinderii măsurii, deja în vigoare, privind transmiterea documentelor prin poştă sau curier rapid şi au adus în discuţie aspecte legate de muncă şi protecţie socială. De asemenea, s-a vorbit despre introducerea unor tarife pentru prestarea serviciilor consulare în regim de urgenţă, demers despre care Bucureştiul apreciază că va susţine eforturile de redimensionare şi modernizare a oficiilor consulare şi de eficientizare a activităţii, prin angajarea de personal. Conform estimărilor, aproximativ 300.000 de români trăiesc în Franţa, iar numărul acestora este în uşoară creştere.



    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, se află într-o vizită oficială de câteva zile în Ucraina. Acesta s-a deplasat la Cernăuţi, unde s-a întâlnit cu elevi şi studenţi români din regiune, cărora le-a înmânat ghiozdane, tablete şi laptopuri. Departamentul transmite că temele de discuţie s-au concentrat şi pe actuala sesiune de finanţare nerambursabilă, care se încheie la 30 iunie, cei prezenţi fiind încurajaţi să depună cât mai multe proiecte în beneficiul comunităţii. Alte subiecte dezbătute au fost taberele ARC 2022, programul de granturi şi susţinerea învăţământului în limba română din statul vecin. Delegaţia românească s-a deplasat la Universitatea Naţională “Yurii Fedkovich” din Cernăuţi, unde funcţionează Catedra de Filologie, Română şi Clasică, a vizitat Muzeul de istorie şi etnografie “Maximilian Hacman” din Oprişeni şi Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești. “Departamentul pentru Românii de Pretutindeni acordă o importanţă sporită comunităților istorice, susținerii şi respectării drepturilor etnicilor români din vecinătatea țării. Comunitatea de români din Ucraina este o prioritate pentru Departament. Vom continua să susținem menținerea dreptului acestora la educație în limba română”, a transmis Gheorghe Cârciu. Vizita secretarului de stat în Ucraina s-a desfăşurat între 7 şi 9 mai.



    Versiunea în limba ebraică a volumului de poezie “Umbre și faleze” de Dinu Flămând va fi lansată în Israel în cadrul unei serii de evenimente organizate de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv. Cartea, tradusă de profesorul Moshe Itzhaki și doctorul Paul Farkaș, va fi prezentată, în perioada 10-12 mai, la Yaffo şi Kiriat Tivon în prezenţa autorului și a celor doi traducători. Dinu Flămând este poet, eseist, traducător, jurnalist şi diplomat. A scris atât versuri cât şi eseuri şi este laureat al Premiului Național de Poezie “Mihai Eminescu” — Opera Omnia, cu care a fost recompensat în 2011.



    Institutul Cultural Român de la Varșovia inaugurează, la 10 mai, expoziţia “Carte poștală din România”, în deschiderea căreia artistul plastic Serge Vasilendiuc va susține o prelegere despre tradiția ceramicii din orașul Horezu. Manifestarea, care va avea loc în sala “Mediateka” a Bibliotecii din oraşul polonez Wieliczka, va include și un moment artistic, la care sunt invitați George Negrea și Laurențiu Căliman. Expoziția va rămâne deschisă până la 10 iunie.






  • Poesie di Mario Luzi, nuova serata letteraria italiana a Bucarest

    Poesie di Mario Luzi, nuova serata letteraria italiana a Bucarest

    Unantologia di poesie di Mario Luzi, con la traduzione romena del noto poeta e giornalista Dinu Flămând, ha destato nuovamente linteresse del pubblico di Bucarest, grazie ad una nuova serata letteraria italiana, ospitata il 31 ottobre dalla Libreria Cărtureşti-Verona della capitale.



    Lintroduzione al volume bilingue, pubblicato nella Collana Italiana dellEditrice Humanitas, coordinata dalla prof.ssa Smaranda Bratu Elian dellUniversità di Bucarest, è firmata dal rinomato critico letterario Stefano Verdino. Accanto alla prof.ssa Smaranda Elian e al traduttore Dinu Flămând, è intervenuta anche la scrittrice romena Svetlana Cârstean.



    “La poesia di Mario Luzi coinvolge mentalmente, affettivamente e linguisticamente”, ha spiegato a Radio Romania Internazionale la prof.ssa Smaranda Elian, presentando la serata che ha affascinato il pubblico anche grazie alla maniera spettacolare in cui Dinu Flămând ha letto le poesie. Smaranda Elian ha anche anticipato la prossima serata italiana del 12 novembre, che porterà una bella sorpresa al pubblico.


  • Giornata Mondiale Poesia: il poeta Dinu Flămând, incontri letterari a Roma

    Giornata Mondiale Poesia: il poeta Dinu Flămând, incontri letterari a Roma

    Nella settimana in cui viene celebrata la Giornata Mondiale della Poesia, istituita dallUNESCO il 21 marzo, lAccademia di Romania in Roma ha invitato il pubblico ad una rosa di incontri con il noto poeta, traduttore e giornalista romeno Dinu Flămând. “Ombre e falesie”, il suo più recente volume di poesie, è stato pubblicato in Italia nel 2018 presso Raffaelli Editore, con la traduzione della prof.ssa Smaranda Bratu Elian dellUniversità di Bucarest.



    La prima tappa è stata lUniversità La Sapienza di Roma, dove, il 19 marzo, il poeta ha dialogato con gli studenti di romenistica. Sono intervenute la prof.ssa Angela Tarantino, docente di Lingua e Letteratura Romena del Dipartimento di Studi Europei, Americani e Interculturali della Facoltà di Lettere e Filosofia dellUniversità La Sapienza, e la prof.ssa Smaranda Bratu Elian.



    Il 20 marzo, nellambito del progetto “Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei”, realizzato dal cluster EUNIC di Roma, la Biblioteca Europea ha ospitato la presentazione del volume “Ombre e falesie”.



    Un nuovo e proficuo dialogo con il pubblico romano, che ha accolto con entusiasmo questo la poesia di Dinu Flămând, ha spiegato a Radio Romania Internazionale la professoressa associata Oana Boșca-Mălin, vicedirettrice responsabile per i programmi di promozione culturale dellAccademia di Romania.



    La vicedirettrice ha fatto riferimento anche alla presenza di Dinu Flămând alla Maratona della poesia proposta oggi sempre dal cluster EUNIC di Roma, per la Giornata Mondiale della Poesia: dalle ore 18.30, presso la Sala Accademica del Conservatorio Santa Cecilia, 12 poeti racconteranno la Poesia di altrettanti Paesi europei.


    (foto Soundcloud il poeta Dinu Flămând, la prof.ssa Smaranda Elian e la vicedirettrice dellAccademia di Romania, Oana Boșca-Mălin, allincontro con gli studenti di romenistica dellUniversità La Sapienza; photo credit Accademia di Romania)



  • Rumänien beim Buchsalon in Paris

    Rumänien beim Buchsalon in Paris

    Mit der Teilnahme Rumäniens am 34. Pariser Buchsalon hat die rumänische Literatur an Sichtbarkeit auf dem französischen Literaturmarkt gewonnen“, erklärte der Leiter des Rumänischen Kulturinstituts ICR, Lilian Zamfiroiu. Das vom Rumänischen Kulturinstitut zusammengestellte Programm lief unter dem Motto Des livres à venir, lavenir des livres“ / Cărţile viitorului, viitorul cărţii“ / Die Bücher der Zukunft, die Zukunft der Bücher“ und enthielt Rundtischgespräche, Buchvorstellungen und Treffen mit Verlegern, Schriftstellern, Übersetzern und Journalisten.



    Die Schriftsteller George Arion, Sylvain Audet, George Banu, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Alexandru Călinescu, Corina Ciocârlie, Cosmin Ciotloş, Florica Ciodaru Courriol, Benoit-Joseph Courvoisier, Augustin Cupşa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flamând, Dominique Ilea, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Bujor Nedelcovici und Matei Vişniec beteiligten sich vom 21.-24. März am 34. Internationalen Buchsalon in Paris. Am rumänischen Stand wurden aufregende Debatten geführt, zu den Themen Avangardă şi modernitate“ (Avantgarde und Moderne“), Ezoterism şi sacralitate în lumea de azi“ (Esoterik und Sakralität in der heutigen Welt“), Les livres à venir, lavenir des livres“ (Die Bücher der Zukunft, die Zukunft der Bücher“), Livres français, lecteurs roumains / Livres roumains, lecteurs français“ (Cărţi franceze, cititori români / Cărţi româneşti, cititori francezi“ Französische Bücher, rumänische Leser / Rumänische Bücher, französische Leser“), Realitate şi ficţiune în sport. O altă scriitură?“ (Realität und Fiktion im Sport. Eine andere Schreibart?“) und “Présences de la peinture contemporaine roumaine en France“ (Pictori contemporani români în Franţa“, Rumänische Kunstmaler der Gegenwart in Frankreich“).



    Die Journalistin und Schriftstellerin Adela Greceanu war beim Pariser Buchsalon dabei und meinte, Rumänien habe ein lebendiges, vielfältiges Programm präsentiert und viel Interesse bei den ausländischen Lesern und Journalisten hervorgerufen. Adela Greceanu über den diesjährigen Internationalen Buchsalon in Paris:



    In den letzten Jahren ist der Pariser Buchsalon zum wichtigen Ereignis auf dem europäischen Literaturmarkt geworden. Das diesjährige Gastland Argentinien hatte einen beeindruckenden Stand, der von der Ausstellung »Julio Cortázar« dominiert wurde. 2014 feiert die literarische Welt 100 Jahre seit der Geburt des gro‎ßen argentinischen Schriftstellers, und gedenkt gleichzeitig seinem 30. Todestag. Für mich war es ein au‎ßerordentliches Geschenk, dass Argentinien als Gastland in Paris eingeladen war, dass ich noch nicht veröffentlichte Fotos von Julio Cortázar und vor allem ein Heft mit Notizen für seinen Anti-Roman »Rayuela: Himmel-und-Hölle« sehen konnte. Dieses Heft befand sich in einem Schaufenster und man konnte es digital durchblättern. In Bezug auf die Präsenz Rumäniens beim Buchsalon scheint es mir sehr wichtig, dass ich rumänische Bücher auch an anderen Ständen sah, und nicht nur am Stand Rumäniens. Ich habe den Eindruck gewonnen, dass die rumänische Literatur immer bekannter wird. Die Bücher von Gabriela Adameşteanu waren beim Verlag Gallimard zu sehen, der Roman »Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane« (»Leben und Taten von Ilie Cazane«) wurde vom Verlag Zulma verkauft, und beim Stand des Verlags Actes Sud sah ich den Roman »Ferestrele zidite« (»Zugemauerte Fenster«) von Alexandru Vona.




    Eine Debatte, die ein zahlreiches Publikum anzog, war Perspektiven der europäischen Integration der Moldaurepublik“. Daran beteiligten sich der Botschafter der Republik Moldau in Frankreich, Oleg Serebrian, der Historiker, Schriftsteller und Direktor des Kischinjower Verlags Cartier“, Matei Cazacu, und der moldawische Schriftsteller Emilian Galaicu-Păun. Botschafter Oleg Serebrian sprach über die Bemühungen seines Landes um die EU-Integration. Beginnend mit 2009 wurden diese Aktionen beschleunigt. Wir hatten viele Erfolge auf diesem Weg; vor allem das Unterschreiben des Freihandelsabkommens war ein wichtiger Schritt vorwärts für die moldawische Wirtschaft. In einigen Jahren werden wir auch die positiven Wirkungen dieser Schritte spüren“, sagte Oleg Serebrian. Die Schriftstellerin und Journalistin Adela Greceanu dazu:



    Nach der Debatte unterhielt ich mich mit dem Schriftsteller Emilian Galaicu-Păun in einem Interview über die EU-Integration der Republik Moldau. Dabei sagte er mir, wie wichtig es war, da‎ß dieses Jahr moldawische Schriftsteller, die in rumänischer Sprache schreiben, am Stand Rumäniens beim Pariser Buchsalon anwesend waren. Für diese Schriftsteller bedeutet das eine Anerkennung der Tatsache, da‎ß sie sowohl der rumänischen Literatur als auch der Literatur der Europäischen Union angehören.“




    Florica Ciodaru Courriol präsentierte beim Pariser Buchsalon ihre französische Übertragung des Romans Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului“ (Notre maison dans la plaine de lArmageddon“, Unser Haus auf der Armageddon-Ebene“) von Marta Petreu. Der Verlag L’Âge dHomme“, der die französische Übertragung vorstellte, hat bereits Werke der rumänischen Autoren Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Vintilă Horia und Ion Caraion veröffentlicht. Über den Roman von Marta Petreu sagte die Übersetzerin Florica Ciodaru Courriol:



    Ich liebe diesen Roman. Es handelt sich um einen autobiographischen Roman, der auch grausame Momente enthält wie zum Beispiel die Obduktion des Vaters. Kurzum: Es handelt sich um die Geschichte einer Bauernfamilie aus Siebenbürgen, die sich über ein Jahrhundert erstreckt. Parallel zu dieser Geschichte ist das Buch auch ein Bildungsroman — wir erleben die Entwicklung der jungen Erzählerin, die mit der Autorin Marta Petreu vieles gemeinsam hat. Für die Leser aus dem Westen wäre es interessant, zu erfahren, was in einer Region in Rumänien in einer Zeitspanne von etwa 100 Jahren geschehen ist — die Geschichte beginnt vor dem Zweiten Weltkrieg, es wird der Einmarsch der sowjetischen Truppen in Cluj/Klausenburg beschrieben, es folgen die Desertion des Vaters aus der Armee, die Zwangskollektivierung, die marxistische Erziehung in der Schule, die Religionsprobleme in Siebenbürgen. Marta Petreu bringt die Erzählung bis in die Gegenwart, sie klagt gegen den Verfall der rumänischen Wirtschaft und gegen die Zerstörung der Umwelt. Der Roman ist vielschichtig und kann aus vielen Gesichtspunkten betrachtet werden. Im Vorwort zur französischen Ausgabe schrieb ich, es handele sich um einen metaphysischen Roman.“




    Zum Schlu‎ß einige Eindrücke von Florica Ciodaru Courriol über die diesjährige Auflage des Pariser Buchsalons:



    Das rumänische Programm war von höchster Qualität, es war eine Bestätigung nach dem vorigen Jahr, als Rumänien Gastland des Pariser Buchsalons war. Dieses Jahr wurde der Poesie besondere Aufmerksamkeit geschenkt, und ich finde es sehr gut, weil die Poesie oft im Hintergrund bleibt, sowohl in Rumänien als auch in Frankreich. Wir warten weiterhin auf Reaktionen betreffend die Rezeption der rumänischen Literatur in Frankreich.“




    Der Internationale Buchsalon in Paris ist sowohl den Profis im Verlagswesen als auch dem breiten Publikum gewidmet. Nachdem Rumänien im Jahr 2013 Gastland des Pariser Buchsalons war, kam die rumänische Literatur mit mehr als 20 neuen Titeln auf den französischen Literaturmarkt, unter anderen mit Werken von Radu Aldulescu, Ana Blandiana, Lucian Boia, Norman Manea, Lucian Dan Teodorovici, Adina Rosetti, Răzvan Radulescu, Varujan Vosganian.



    Audiobeitrag hören: