Tag: Dinu Lipatti

  • Dinu Lipatti

    Dinu Lipatti

    Tout comme George Enescu est un symbole de la création symphonique roumaine, Dinu Lipatti est le nom le plus important pour ce qui est du piano.

    Voici quelques aspects de la carrière brève, mais
    brillante du grand musicien roumain, né le 19 mars 1917 et décédé le 2 décembre
    1950.

    Dinu Lipatti est né à Bucarest le 19 mars 1917, premier enfant d’une ancienne
    famille d’intellectuels. Les premières preuves du talent exceptionnel de Dinu sont
    apparues dès un âge très tendre, lorsqu’il reproduisait toute mélodie. Un
    moment important a été celui de la rencontre avec George Enescu, qui a été d’ailleurs
    son parrain. Le plus important compositeur roumain a remarqué le talent de Dinu
    Lipatti et a commencé à contribuer à sa formation musicale. Une photo d’époque
    est représentative puisqu’elle immortalise George Enescu, le violon à la main,
    posant une couronne de lauriers sur la tête d’un enfant de quatre ans en la
    personne de Dinu Lipatti.

    Son premier professeur a été une autre personnalité du monde musical roumain : le compositeur Mihail Jora, qui a guidé les pas de l’enfant merveille. Avec Jora comme mentor, Dinu étudie le piano, l’harmonie et le solfège. Quatre ans plus tard, Mihail Jora décide de céder la place à une enseignante, spécialiste du piano. Dans une lettre envoyée à Florica Musicescu, il disait que : « Il serait mieux qu’il continue ses études avec vous. Je ne suis pas pianiste, et étant donné son niveau élevé de performance, la situation me dépasse. »

    La première rencontre du petit pianiste avec le public a eu lieu à l’âge de 11 ans, sur la scène de l’Athénée roumain, lorsqu’il a même présenté quelques créations originales. Puis il devient étudiant de l’Université nationale de musique de Bucarest, pour se perfectionner ensuite au Conservatoire de Paris avec Alfred Cortot, Paul Dukas, Nadia Boulanger. Dinu Lipatti est rapidement devenu une présence habituelle des grandes salles de concerts de France, Belgique, Italie, Suisse, Pays-Bas, Autriche. Le succès était à chaque fois immense et son répertoire ne cessait de s’enrichir.

    Pour ce qui est des prix obtenus, mentionnons seulement le 1er prix au Concours national de composition « George Enescu » pour la suite symphonique « Satrarii » crée en 1934. Dinu Lipatti a été salarié de la Société de Concerts du Conservatoire de Paris et a collaboré avec des institutions musicales d’élite, telles les Philharmonies de Berlin, Vienne et Rome. Il a donné des concerts mémorables à Stockholm, Madrid, Lisbonne et enseigné au Conservatoire de Genève. Parmi ses amis et collaborateurs figurent de grandes personnalités du monde musical international.

    Le pianiste Dinu Lipatti a été une figure à part dans la galerie des grands
    musiciens roumains en raison notamment de la musicalité et de sa sensibilité hors
    du commun, des tonalités douces et de sa technique impeccable. Il était
    caractérisé surtout par la passion pour la musique, mais il avait aussi des hobbies assez
    inattendus. Il construisait des appareils de radio, il adorait conduire des voitures,
    il aimait la dactylographie, et même se confectionner des foulards en laine. Hormis
    ces passions qui avaient peu de chose en commun avec la musique, Dinu Lipatti
    était aussi un photographe amateur. Propriétaire d’un appareil photo performant
    pour son époque, Dinu Lipatti a réalisé entre 1934 et 1939 une centaine de
    photos dont la plupart représentaient de paysages de Roumanie et de l’étranger.
    Parmi les autres photos portant la signature de Dinu Lipatti figurent aussi des
    portraits de ses professeurs et de nombreux autoportraits.



    Dinu Lipatti s’est éteint à l’âge de 33 ans seulement, des suites d’une
    leucémie, le 2 décembre 1950, dans une localité située près de Genève.

  • Hörerpostsendung 23.2.2020

    Hörerpostsendung 23.2.2020

    Liebe Freunde, herzlich willkommen zur Hörerpostsendung von RRI!



    Von Lutz Winkler (aus Schmitten im Taunus) erhielten wir per E-Mail in der ersten Februarwoche Feedback zu unserem Programm und eine Frage:



    Liebe Freunde der deutschen Redaktion in Bukarest,



    der Februar des Jahres 2020 hat begonnen — eigentlich viel zu warm. Seit gestern ziehen jedoch Schneeschauer über den Taunus. Bisher bleibt der Schnee jedoch nicht liegen und die Temperaturen sollen wieder steigen. Mich hat ein Grippevirus erwischt und ich muss zu Hause bleiben. Mittlerweile geht es mir wieder besser und in der kommenden Woche gehe ich wieder arbeiten.



    Vielen Dank für die Zusendung der QSL-Karte für meinen Bericht aus dem Monat November 2019 und für die schönen Briefmarken. Ich habe mich sehr darüber gefreut.



    Besonders gefreut habe ich mich über das Musikprogramm. In der traditionellen Musik liegt die Geschichte eines Volkes — sicher ändert diese sich auch über die Jahre. Wenn wir aber bedenken, welche Vielfalt die Menschen im Bereich Musik in der Geschichte hervorgebracht haben, dann bin ich immer wieder erstaunt. Meine Favoriten sind eher Bach, Mozart und Beethoven — ich höre aber auch gern die Volksmusik anderer Länder und in der letzten Zeit auch verschiedene Liedermacher. Und nicht zu vergessen: den Jazz. Also schon ein bunter Reigen — daher würde ich mich über weitere Musikstücke aus Rumänien freuen.



    Wie sieht es eigentlich mit den Musikschulen in Rumänien aus, welche Musikarten und Instrumente werden dort hauptsächlich gelehrt?



    Für heute möchte ich schlie‎ßen und Ihnen viel Gesundheit und Kraft bei der Bewältigung der Aufgaben wünschen.



    Viele Grü‎ße aus Deutschland


    Ihr Hörer


    Lutz Winkler



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Winkler, und hoffentlich haben Sie Ihre Grippe inzwischen auskuriert. In allen grö‎ßeren Städten des Landes gibt es Musikschulen und Musikgymnasien, wo nebst den Fächern der Allgemeinbildung intensiv verschiedene Instrumente und Tonsatzlehre unterrichtet werden. In Bukarest gibt es sogar zwei Musikgymnasien — das George-Enescu-Lyzeum und das Dinu-Lipatti-Lyzeum –, die als Kaderschmieden für zukünftige Profi-Musiker gelten. Im Prinzip werden je nach Ressourcen nahezu alle Instrumente des klassischen Sinfonieorchesters unterrichtet, je nach Begabung, dem Rat der Lehrer und oft auch nach Entscheidung der Eltern lernen die Schüler von Kindheitsalter auf ein bestimmtes Instrument. Darüber hinaus haben grö‎ßere Musikgymnasien auch ein eigenes Orchester und ein Chorensemble. Natürlich werden nicht alle Abgänger dieser Bildungseinrichtungen automatisch Profi-Musiker, aber der Besuch einer solchen Schule erleichtert ein späteres Studium an der Musikhochschule. Prestigevolle Musikgymnasien gibt es au‎ßer in Bukarest noch in den Universitätsstädten Klausenburg, Jassy, Temeswar, Constanța sowie auch in kleineren Städten wie Târgu Mureș (Neumarkt am Mieresch), Bistrița (Bistritz), Kronstadt, Hermannstadt u.a.m.



    Peter Vaegler aus Stralsund ist hingegen kein Jazz-Fan, fand aber ausnahmsweise Gefallen an einen unlängst gesendeten Beitrag in unserer Musikecke:



    Den Beitrag über die Sängerin Maria Răducanu habe ich mit Interesse gehört, obwohl ich sagen muss, dass mich Jazz eigentlich gar nicht interessiert. Maria Răducanu hat aber den Jazz mit Elementen der Volksmusik verbunden, und das war sehr hörenswert.



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Vaegler. Ich mag die Sängerin Maria Răducanu auch sehr, ihre Konzerte sind immer schon lange im Voraus ausverkauft, darüber hinaus ist ihr szenischer Auftritt auch sehenswert — auf Youtube finden Sie einige Aufzeichnungen von ihr, zusammen mit einer international besetzten Combo.



    Herr Vaegler nahm auch Bezug auf einen Beitrag in der Sendereihe Rumänien einmal anders“, in der wir über eine Ausstellung über Discos in den 1970er und 80er Jahren berichteten:



    Die Sendung gestern hatte ja auch die Diskotheken in Rumänien in den 70ern und 80ern zum Inhalt. Das kann ich voll nachvollziehen. Ich habe in der DDR 1982 meine Prüfung zum Schallplattenunterhalter“ gemacht, denn Discjockey durfte man ja nicht hei‎ßen. Auch in der DDR musste man das Verhältnis von West- und Ostmusik“ einhalten, so musste man 60% Musik

    aus den sozialistischen Ländern spielen. Hat sich allerdings kaum jemand daran gehalten.




    Ähnlich verhielt es sich auch hier, lieber Herr Vaegler, insbesondere der Sender Ferienfunk in Mamaia an der Schwarzmeerküste, dessen Moderatoren auch Discos veranstalteten, hielt sich oft nicht daran und war deshalb so beliebt, dass er auch in Nachbarländern wie der Ukraine gehört wurde, damals noch sowjetisches Staatsgebiet.



    Feedback u.a. ebenfalls über die gesendete Jazzmusik erhielten wir auch von Siegbert Gerhard (aus Frankfurt am Main) per E-Mail:



    Liebe Freunde von Radio Rumänien International, lieber Sorin Georgescu,



    der Empfang der RRI-Kurzwelle ist auf allen analogen B-19-Frequenzen signalstark und in bester Audioqualität möglich. RRI hat in allen Wellenbereichen sehr gute Kurzwellensignale im Funkäther. Wie ich begeistert feststellen konnte, gilt dies auch für die von mir beobachtete RRI-Sendungen in Englisch und in Französisch, die allesamt bestens hörbar sind. RRI hat technisch erstklassige, hochmoderne und überaus signalstarke Kurzwellensender.



    Vielen herzlichen Dank an die Dame in der Postabteilung für die drei RRI-QSL-Karten aus 2019, die mich vor einigen Tagen erreicht haben. Es sind wieder sehr schöne QSL-Motive, über die ich mich sehr gefreut habe. Über eine QSL-Bestätigung auch in 2020 würde ich mich sehr freuen — vielen Dank.



    Die heutige Jazzmusik von und mit rumänischen Jazzmusikerinnen hat mir sehr gut gefallen, tolle Musik bei der gewohnt sehr guten Audioqualität der rumänischen Kurzwellensender.



    73 Siegbert Gerhard



    Carsten Fenske (aus Greifswald) hob unlängst die Wichtigkeit der Kurzwelle hervor, als während eines Sturms die Strom- und Internetversorgung sowie das Handynetz zusammenbrachen:



    Schön, dass RRI sein Programm beharrlich auf Kurzwelle verbreitet. Am 9. Februar konnte dieses klassische Übertragungssystem wieder einmal zeigen, was es drauf hat, denn über Deutschland lag eine heftige Unwetterfront. Nachdem ich um 15:00 Uhr UTC auf 6040 kHz zuschaltete, brach kurz danach der Empfang ab. Sekunden später erreichte mich noch eine WhatsApp-Nachricht von unserem gemeinsamen Freund Peter Vaegler, der Sie auch hörte und dann auf 7330 kHz gewechselt hatte. Danach brach bei mir auf dem Campingplatz und in den umliegenden Dörfern die Stromversorgung zusammen. WLAN fiel aus, ebenso verstummte das Handy-Netz. Mediale Stille. Vollkommen und absolut.



    Nicht so das Kurzwellensignal von RRI, welches mit SINPO 4/5/3/4/4 vorzüglich die Schlechtwetterfronten durchdrang. So wünsche ich mir das und es verdeutlicht einmal mehr die Sinnhaftigkeit dieses Mediums. So etwas könnte ich mir alternativ für den Deutschen Katastrophenschutz vorstellen. Hier hat man sich Seitens des Innenministeriums jedoch für das Handy-Netz entschieden und verbreitet Sturm- und Katastrophenwarnungen darüber. Dazu kommen ggf. noch Radio und TV. Wie empfindlich diese Meldewege sind, zeigte sich gestern wieder einmal deutlich. Für Vorwarnungen sicherlich gut und ausreichend. Wenn jedoch die Strom- und Handynetze zusammenbrechen, wird es kritisch, und die Bevölkerung hat keine Möglichkeiten, sich zu informieren. Darum ein Hoch auf die Kurzwelle.



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Fenske. Mir ist die Empfindlichkeit und Anfälligkeit unserer digitalen Versorgungssysteme bewusst, ich hatte unlängst auch wiederholt Strompannen zu Hause, und es ist in der Tat frustrierend, im Dunkeln auszuharren und nichts zu tun, obwohl man gerade arbeiten muss oder will. Und auch noch zu befürchten, dass eventuell auch die Waschmaschine durch den plötzlichen Stromausfall beschädigt wird.



    Beliebt ist auch unsere Rubrik mit rumänischen Kochrezepten, die Irina Adamescu bestreitet. Dazu erhielten wir Feedback von Dieter Feltes (aus Pyrbaum, Oberpfalz):



    Sehr geehrte Damen und Herren!



    Erst mal vielen Dank für die schönen QSL-Karten. Freue mich immer, wenn ich Post von Ihnen erhalte.



    Das Rezept über die Schinken-Käse-Roulade habe ich mir aufgeschrieben. Ich kenne die Roulade mit Käse nicht. Meine Frau macht sie mit Gurke, Speck oder Ei. Das Rezept habe ich meiner Frau zum Ausprobieren gegeben. Ich hoffe, es wird mir schmecken.



    Viele Grü‎ße sendet Ihnen



    Ihr Hörer


    Dieter Feltes



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Feltes, und guten Appetit mit der rumänischen Käse-Schinken-Roulade!



    Zeit für die Postliste. Postbriefe erhielten wir von Thomas Becker, Erhard Lauber, Peter Möller und Detlef Jurk (D) sowie von Wolfgang Waldl (A) — vielen Dank für die beigelegten Zeitungsausschnitte über die Radioszene in Österreich.



    E-Mails erhielten wir bis vergangenen Freitagnachmittag von Detlef Meyer, Alfred Albrecht, Siegbert Gerhard, Peter Vaegler und Gerd Brüschke (D) sowie von Paul Gager (A).



    Audiobeitrag hören:



  • Serile Radio România Muzical 20, cu pianista Luiza Borac

    Serile Radio România Muzical 20, cu pianista Luiza Borac

    Cu ocazia aniversării de 20 ani, Radio România Muzical organizează, în colaborare cu Muzeul Naţional Cotroceni, un recital susţinut de pianista Luiza Borac, joi, 23 martie, de la ora 19:00. Recitalul este dedicat Centenarului Dinu Lipatti, în 19 martie împlinindu-se 100 ani de la naşterea acestui pianist-simbol şi compozitor inspirat pentru cultura românească.

    Pianista Luiza Borac este cunoscută drept una dintre cele mai importante promotoare ale creaţiei lui Dinu Lipatti. În anul 2012, ea a publicat la o importantă casă internaţională de discuri un album dedicat lui Dinu Lipatti, incluzând lucrări scrise de Dinu Lipatti sau aranjamente realizate de Dinu Lipatti după lucrări ale altor compozitori. Albumul s-a bucurat de cronici entuziaste în prestigioase reviste: BBC Music Magazine, International Record Review, Gramophone, Diapason. A obţinut peste 30 de distincţii naţionale şi internaţionale printre care: în anul 1998 premiul al II lea şi Medalia de Argint la concursul internaţional de pian din SaltLake City, SUA, premiul I la concursurile internaţionale Viotti-Valsesia Italia şi Mendelssohn Berlin, premiile speciale Mozarteum Salzburg, Richard Wagner Bayreuth, Havergal Glasgow, Tomassoni Köln. În anul 2002 Luiza Borac a câştigat Premiul I Prixd’Oslo, Premiul special al juriului şi Premiul publicului la Concursul internaţional de pian Grieg de la Oslo, Norvegia.

    Luiza Borac a promovat în mod spectaculos creaţia compozitorilor George Enescu şi Dinu Lipatti în plan internaţional, prin intermediul înregistrărilor premiate de cele mai importante publicaţii de specialitate precum BBC Music Magazine, New York Times, Gramophone, Der Spiegel etc., cât şi al numeroaselor concerte şi prelegeri pe scenele lumii. În martie 2006, revista americană de muzică clasică Fanfare a ales albumul Enescu pentru articolul de la categoria Story şi pentru copertă, incluzând înregistrarea în Hall of Fame Fanfare. Numeroase emisiuni de radio europene au prezentat această înregistrare, alături de ample interviuri.

    În 23 martie, Luiza Borac va interpreta în Sala Cerchez a Muzeului Naţional Cotroceni opusuri şi transcripţii de Dinu Lipatti, Frédéric Chopin, Franz Liszt, toate, având o legătură cu Dinu Lipatti compozitorul şi interpretul.

    Biletele pentru recitalul din 23 martie sunt disponibile în reţeaua www.eventim.ro. Accesul la Muzeul Naţional Cotroceni este permis, începând cu ora 18:00, prin intrarea aflată vis-à-vis de Grădina Botanică, în baza unui act de identitate.

    Înregistrarea recitalului susţinut în 23 martie de Luiza Borac va fi difuzată la Radio România Muzical duminică, 26 martie, de la ora 10:30.

    Un prim eveniment din seria Serile Radio România Muzical 20 a avut loc în data de 16 martie. La Muzeul Naţional Cotroceni, violonistul Alexandru Tomescu a interpretat lucrări de Johann Sebastian Bach.

  • Maestrul Dan Grigore, concert de excepţie la Sala Radio

    Maestrul Dan Grigore, concert de excepţie la Sala Radio

    Celebrul pianist Dan Grigore, artist singular, încadrat de celebra publicaţie Les grands pianistes du XX-ème siècle între 4 cele mai importante nume ale pianisticii pe care România le-a dat lumii, alături de Clara Haskil, Dinu Lipatti şi Radu Lupu, va concerta la Sala Radio vineri 17 martie, ora 19:00, în compania Orchestrei Naţionale Radio. La pupitrul dirijoral se va afla dirijorul Misha Katz, o prezenţă deja cunoscută publicului din România prin colaborarea sa frecventă cu Orchestrele şi Corurile Radio. Programul concertului va cuprinde Uvertura în stil italian, D 590, de Fr. Schubert, Concertul nr. 5 în mi bemol major pentru pian şi orchestră, op. 73 – Imperialul de L. van Beethoven şi Simfonia nr. 9 în mi minor, op. 95 – Din lumea nouă de A. Dvořák.

    Cotat de critica internaţională în rândul marilor pianişti ai lumii, Dan Grigore este unul dintre cei mai mari muzicieni români. Pianist, profesor universitar, eseist, om de radio şi televiziune, Dan Grigore este astăzi un reper de necontestat în spaţiul cultural din ultima jumătate de veac. A concertat cu mari nume ale baghetei, în prestigioase săli de concerte din întreaga lume. Ilustru creator de şcoală, a format şi îndrumat pianişti cu o solidă carieră internaţională. Arta sa i-a adus prietenia şi admiraţia numelor de frunte ale culturii – muzicieni, actori, poeţi, scriitori, cineaşti, filozofi, împreună cu care a realizat evenimente de neuitat.

    Elev al celebrului Leonard Bernstein – care afirma despre muzicianul de origine rusă că aşa o înţelegere a muzicii poate fi explicată doar printr-un har divin, Misha Katz a concertat în renumite săli de concerte precum Concertgebouw (Amsterdam), Alte Oper (Frankfurt), Salle Pleyel (Paris), Sala de concerte a Conservatorului Ceaikovski (Moscova), Teatrul Manoel (Malta), Wigmore Hall (Londra), Ateneul Român (Bucureşti), Teatrul Bolshoi (Rusia), Auditorium (Monte Carlo), Herkulessaal (München).

    Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

    Biletele sunt disponibile pe www.eventim.ro, în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti, Humanitas, în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio. Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

    Dan Grigore – Aşezat de critica internaţională în rândul marilor pianişti ai lumii, maestrul este unul dintre cei mai mari muzicieni români. Pianist, profesor universitar, eseist, om de radio şi televiziune, el este un reper de necontestat în spaţiul cultural din ultima jumătate de veac. Din cauza constantului său non-colaboraţionism, regimul comunist a facut eforturi pentru a-l marginaliza, dar marele talent şi personalitatea sa extrem de complexă l-au impus în elita culturii române încă din timpul dictaturii ceauşiste.

    A concertat cu mari nume ale baghetei, în prestigioase săli de concerte din întreaga lume. Ilustru creator de şcoală, a format şi îndrumat pianişti cu o solidă carieră internaţională. Arta sa i-a adus prietenia şi admiraţia numelor de frunte ale culturii – muzicieni, actori, poeţi, scriitori, cineaşti, filozofi, împreună cu care a realizat evenimente de neuitat. Fiind un puternic model moral, după 1989 a contribuit la momente de importanţă istorică pentru reclădirea României.

    Este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi, a primit prima disticţie oficială din cariera sa din partea Guvernului Francez în 1999 – Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, şi a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a Statului Român, Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce. Cu ocazia recentei sale aniversări a fost investit de către Majestatea Sa Regele Mihai, cu titlul de Pianist al Casei Regale şi i s-a conferit decoraţia regală Nihil Sine Deo.

    Dan Grigore are o senzaţională clasă mondială! (Kleine Zeitung);

    Ascultătorului i se opreşte respiraţia. (Berliner Zeitung);

    Îl ascultam fascinaţi… (Le Monde);

    Dan Grigore face parte din categoria pianiştilor de superclasă. (Tagesspiegel);

    Extraordinar! Eşti printre cei mai mari din lume! (Sergiu Celibidache);

    România a dat lumii pe Clara Haskil, Dinu Lipatti, Radu Lupu şi Dan Grigore, adică patru dintre marile figuri ale pianisticii secolului XX şi în ce-i priveşte pe ultimii doi, şi ale începutului de secol XXI, patru individualităţi imposibil de încadrat într-o şcoală anume: sunt înainte de toate, artişti singulari. (Les grands pianistes du XXe siècle, Editura Buchet-Chastel).

    Misha Katz – Născut la Rostov, în Rusia, a început să studieze violoncelul în anul 1959, şi-a continuat formarea muzicală la Conservatorul de Muzică din Moscova sub îndrumarea lui Mstislav Rostropovici, iar alături de tatăl său, dirijorul Leonid Katz, a studiat dirijat-orchestră. De asemenea, din anul 1973 a studiat la Conservatorul din Rostov cu profesorii Yakov Slobodkin şi Alexander Volpov. În anul 1979 a obţinut titlul de doctor la Conservatorul Ceaikovski din Moscova.

    În anul 1982 a studiat dirijatul cu celebrul compozitor şi dirijor Leonard Bernstein, iar după stabilirea sa în Franţa, în 1985, Miska Katz a format Trio-ul Şostakovici care a fost invitat în anul 1994 să înregistreze lucrări la casa de discuri Sony Classical.

    Aprecierea de care se bucură Misha Katz a făcut ca numele său să fie înscris pe agendele unor importante festivaluri internaţionale în Monte Carlo, Bregenz, Mexico City, Ierusalim, Santander, Sion, Cannes, Luxembourg, Sansepolcro, Moravia. Totodată, artistul a concertat în renumite săli de concerte precum Concertgebouw (Amsterdam), Alte Oper (Frankfurt), Salle Pleyel (Paris), Sala de concerte a Conservatorului Ceaikovski (Moscova), Teatrul Manoel (Malta), Wigmore Hall (Londra), Ateneul Român (Bucureşti), Teatrul Bolshoi (Rusia), Auditorium (Monte Carlo), Herkulessaal (München).

    Anglia, Belgia, Rusia, Franţa, Spania, Elveţia, România, Polonia, Danemarca, Suedia, Slovacia, Israel, Monaco, Ucraina, Germania, Mexico, Italia sunt ţări în care dirijorul Misha Katz a repurtat succese după succese, fiind aplaudat şi apreciat ca unul dintre puţinii dirijori care reuşesc să transmită publicului un mesaj artistic aparte.

    În anul 1996 a fost dirijor permanent al Orchestrei Naţionale din Belarus, în 1998 a fost numit dirijor permanent invitat al Orchestrei Simfonice Naţionale din Ucraina, precum şi dirijor permanent al Orchestrei de Cameră Soliştii Rusiei, iar din 2007 este dirijor principal invitat al orchestrei Slovak Sinfonietta. În anul 2002 a fost numit dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii din Mexico City. Misha Katz a fost director artistic al Festivalului internaţional Solomon Mikhoëls (Franţa), festival realizat sub înaltul patronaj al preşedintelui Jacques Chirac, în anul 2005 a fost numit director artistic al International Peace Festival, sub înaltul patronaj al preşedintelui Nicolas Sarkozy, iar din 2012 festivalul este organizat sub înaltul patronaj al preşedintelui François Hollande.

    De-a lungul timpului a fost distins cu Golden Menorah de către B’nai B’rith (2005), Medalia Franceză de Aur pentru Merite şi Dedicare, Medalia UNESCO Cinci Continente (2013), Medalia de Aur conferită de Liga Universală pentru Bunăstare Publică, Medalia Solomon Mikhoëls (2014). Misha Katz este cofondator al proiectului Cultură fără graniţe, organizat sub auspiciile UNESCO.

    Aşa o profundă înţelegere a muzicii poate fi explicată doar printr-un har divin. (Leonard Bernstein)

  • Centenar Dinu Lipatti la Radio România Muzical

    Centenar Dinu Lipatti la Radio România Muzical

    Pe 19 martie se vor împlini 100 ani de la naşterea muzicianului care a devenit un adevărat simbol al culturii româneşti: pianistul şi compozitorul Dinu Lipatti.

    Dinu Lipatti, considerat unul dintre marii pianişti ai secolului XX, a trăit doar 33 de ani, dar a fost suficient pentru a lăsa o amprentă inconfundabilă printre marile valori ale lumii internaţionale de concert. Mitul Dinu Lipatti a fost întreţinut de înregistrările pe care le-a realizat în ultimii ani ai vieţii, multe rămânând şi astăzi modele de interpretare. Mai puţin cunoscut publicului larg este compozitorul Dinu Lipatti. Ca şi George Enescu, Dinu Lipatti şi-a împărţit viaţa între a fi interpret şi compozitor, însă viaţa mult mai scurtă a lui Dinu Lipatti a făcut ca în urma sa să rămână un număr relativ mic de lucrări.

    Începând cu 13 martie, Radio România Muzical vă invită să-l (re)descoperiţi pe Dinu Lipatti, pianistul şi compozitorul. De luni până vineri, în cadrul emisiunii Arpeggio, de la ora 12:00, pot fi ascultate înregistrări realizate de pianistul Dinu Lipatti, iar în cadrul emisiunii Polifonii, desfăşurată între orele 13:10-15:25, sunt propuse creaţiile lui Dinu Lipatti, în interpretări de referinţă.

    Întreaga zi de 19 martie este dedicată Centenarului Dinu Lipatti. Între orele 10:00 şi 13:00, un prim episod al Zilei Lipatti pune în lumină câteva dintre cele mai reprezentative înregistrări lăsate de pianistul şi compozitor Dinu Lipatti. De la ora 13:05, Monica Isăcescu şi Ştefan Costache, realizatori Radio România Muzical, iniţiatori ai Zilelor Lipatti din 2010 şi autori ai proiectului online www.dinulipatti.org, propun o emisiune scenarizată dedicată corespondenţei purtate de Dinu Lipatti cu profesorii său, Mihail Jora, Florica Musicescu, Nadia Boulanger. Iar de la ora 16:00, sunteţi invitaţi să ascultaţi ultimul recital susţinut de Dinu Lipatti: era 16 septembrie 1950 şi Dinu Lipatti apărea pentru ultima dată în public, la Festivalul de la Besançon. În 2 decembrie 1950, Dinu Lipatti se stingea din viaţă.

    Ziua Dinu Lipatti se încheie cu un concert transmis în direct de Radio România Muzical de la Ateneul Român: de la ora 19:00, Camerata Regală, condusă de Horia Andreescu are invitaţi trei pianişti – Mihai Ungureanu, Dana Borşan şi Nikolai Demidenko. În program: trei lucrări concertante de Dinu Lipatti, Wolfgang Amadeus Mozart şi Frédéric Chopin.

  • 15. Januar: Tag der nationalen Kultur

    15. Januar: Tag der nationalen Kultur

    Ende vergangener Woche haben sich zahlreiche Rumänen im In-und Ausland an Kulturveranstaltungen beteiligt, die jedes Jahr der rumänischen Kultur und dem nationalen Dichter Mihai Eminescu gewidmet werden. Das Werk des Dichters Mihai Eminescu (1850-1889) setzte Maßstäbe für die Entwicklung der rumänischen Hochsprache und wurde gleichzeitig zum Vorbild rumänischer Kultur. Seit 2010 gilt der Geburtstag Eminescus als Tag der nationalen Kultur. Dieses Jahr jährte sich die Geburt des Dichters zum 167. Mal. Die rumänischen Behörden organisierten aus diesem Anlass eine Messe zum Gedenken an den Dichter, eine Gala der Nachwuchsschriftsteller, Konzerte und Ausstellungen.



    In Rom wurden Gedichte von Mihai Eminescu von Kindern vorgetragen. Radio Rumänien Korrespondentin in der italienischen Hauptstadt hat mit der Lehrerin Valentina Popa gesprochen, die die Kinder dabei unterstützte: Egal wo wir uns befinden, in Rumänien oder im Ausland, sollen wir nie auf die nationale Identität verzichten, selbst wenn wir uns integrieren wollen. Nationale Identität bedeutet vor allem Respekt gegenüber unseren kulturellen Werten. In Bukarest widmete das Rumänische Kulturinstitut dem Tag der nationalen Kultur, dem 167. Jahrestag der Geburt von Mihai Eminescu und dem Pianisten Dinu Lipatti ein Konzert, das im Konzertsaal des Rumänischen Rundfunks stattfand. 2017 jährt sich die Geburt des Pianisten und Komponisten Lipatti zum 100. Mal. Der Präsident des Rumänischen Kulturinstitus Radu Boroianu sagte dazu: Sowohl Eminescu als auch Lipatti sind leider im frühen Alter von uns gegangen. Der hohe und unbestreitbare Wert ihrer Schöpfung und ihr Genie setzen sie, neben Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, Henri Coandă, George Enescu, Ioan Luca Caragiale, Lucian Blaga, Anghel Saligny, Grigore Moisil, Solomon Marcus, Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Constantin Noica, Matilda Ghyka unter die großen Namen der Geschichte. Aus Respekt für sie starten wir das erste große europäische Projekt des Rumänischen Kulturinstituts: Die lateinische Sprache – die erste europäische Institution.



    Der 15. Januar wurde aus Initiative des Akademiemitglieds Eugen Simion zum Tag der rumänischen Kultur ernannt. Eugen Simion sagte über die symbolische Bedeutung dieses Tages: Am 15. Januar 1850 wurde Mihai Eminescu geboren. Vor einigen Jahren hat das Parlament, auf Vorschlag der Rumänischen Akademie, diesen Tag zum Tag der nationalen Kultur ernannt. Eine symbolische und fruchtbare Allianz für alle Rumänen und allgemein für alle Menschen, die der Ansicht sind, dass die Kultur überall in der Welt eine wesentliche Rolle spielt. Es war mir jedes Mal eine große Ehre, als ich im Namen aller Rumänen die Gelegenheit hatte, die höchsten Auszeichnungen den Menschen zu verleihen, die ihr ganzes Leben der kulturellen Schöpfung widmeten schrieb der Staatschef Klaus Iohannis auf seiner Facebook-Seite. Videobotschaften in rumänischer Sprache posteten zum Tag der rumänischen Kultur auch die Botschaften Frankreichs und Großbritanniens in Bukarest.






  • Events devoted to the National Culture Day

    Events devoted to the National Culture Day

    Romanians at home and abroad last weekend took part in manifestations marking 167 years since the birth of Romania’s national poet, Mihai Eminescu, whose works became a landmark of Romanian and universal culture. Declared the National Culture Day in 2010, January 15 this year was also marked in religious celebrations devoted to Romania’s great poet, in a gala of young writers, in concerts and exhibitions. In Rome, Mihai Eminescu’s poems were recited or sung by both children and adults. Our Rome correspondent talked to school teacher Valentina Popa.



    I believe that, wherever we may be, even if we try to integrate into society, we should never renounce our national identity. And our national identity means first and foremost paying heed to our cultural values”.



    At the Radio Concert Hall in Bucharest, the National Culture Day was celebrated as part of a concert organized by the Romanian Cultural Institute, devoted not only to the birth of Mihai Eminescu, but also to the birth of the great Romanian pianist Dinu Lipatti.



    Here is the director of the Romanian Cultural Institute, Radu Boroianu: “The untimely death of both Eminescu and Lipatti, their high level of professional achievement and the legacy of their genius have inked their names in the Romanian hall of fame, next to iconic figures of Romanian politics, literature and art. (Constantin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir, Spataru Milescu, Nicolae Iorga, Constantin Brancusi, Henri Coanda, Gogu Constantinescu, George Enescu, Ioan Luca Caragiale, Lucian Blaga, Anghel Saligny, Ioan Andreescu, Ion Tuculescu, Grigore Moisil, Solomon Marcus, Victor Babes, Ion Cantacuzino, Constantin Noica, Stefan Lupascu or Matilda Ghyka). To preserve their memory, I hereby announce the first major European project of the Romanian Cultural Institute — ‘Latin — the First European Institution’



    One of the people who contributed in making January 15th the National Culture Day, Eugen Simion also referred to the importance of this event: “Today we are celebrating the birth of our poet, Eminescu. A few years ago, following up on the initiative of our Romanian Academy, Parliament voted to celebrate National Culture Day on January 15. It is a most opportune moment bringing together all Romanians who feel that culture is and will remain a fundamental universal value”.



    In turn, President Klaus Iohannis posted the following message on a social networking site: “I felt honoured every time I had the chance of bestowing distinctions, on behalf of all Romanians, to those who have devoted a lifetime to culture”. As a sign of friendship, the Embassies of Great Britain and France in Bucharest have also posted videos marking Romania’s National Culture Day.


    (Translated by Vlad Palcu)

  • Rumänien feiert Tag der rumänischen Kultur

    Rumänien feiert Tag der rumänischen Kultur

    Der 15. Januar ist der Geburtstag des Nationaldichters Mihai Eminescu (1850-1889) und seit 2010 auch der Tag der rumänischen Kultur. Das Orchester und der Chor der Philarmonie ‘George Enescu’ zelebrieren den Tag mit einem Konzert unter der Leitung des Dirigenten Iosif Ion Prunner beim Rumänischen Athenäum. Die Rumänische Akademie und die Nationale Stiftung für Wissenschaft und Kunst organisieren eine feierliche Sitzung betitelt ‘Rund um die rumänische Identität’.



    Der Tag der rumänischen Kultur wird ebenfalls bei den Vertretungen des Rumänischen Kulturinstitutes im Ausland gefeiert. Organisiert werden zahlreiche Konzerte, Ausstellungen, Poesierezitale, Theaterveranstaltungen, Literaturabende, Filmvorstellungen und Konferenzen. Das Rumänische Kulturinstitut Mihai Eminescu in Chişinău zelebriert den Tag der rumänischen Kultur durch ein Rezital betitelt Mihai Eminescu. Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată. (Mihai Eminescu. Glaubte nicht, ich müsst´ einst das Sterben lernen) Das National-Theater Satiricus wird am 15. Januar Ciuleandra von Liviu Rebreanu auf die Bühne bringen. Die Vernissage der Malereiausstellung von Florentin Leancă wird am 16. Januar sein, während am 17. ein Konzert des Nationalen Kammerorchesters stattfinden soll.



    Das Rumänische Kulturinstitut in Peking organisiert bis zum 15. Januar die kulturelle Veranstaltung Luceafărul — descoperirea valorilor româneşti(Der Abendstern- die Entdeckung der rumänischen Werte). Auch das Rumänische Kulturinstitut in Berlin wird einen Poesieabend Redescoperindu-l pe Eminescu(Wir entdecken Eminescu neu) und ein Cello-Rezital im Programm haben. Das Rumänische Kulturinsititut in Brüssel wird ebenfalls am 15. Januar ein Geigen- und Klavierkonzert organisieren. Es spielen Remus Azoiţei und Eduard Stan von dem Konservatorium in Luxemburg. Das Rumänische Kulturinstitut in Budapest wird am 16. Januar Eminescus Lyric fördern, während das Rumänische Kulturinsititut in Lissabon bis zum 10. Februar das Projekt Un secol de cinema românesc la Cinemateca Portugheză( Hundert Jahre rumänische Kinematographie bei der portugisischen Kinemathek) entwickelt. Es werden 26 rumänische Filme gespielt.



    Am 14. Januar wird das Rumänische Kulturinsititut in London bei der Bibliothek Willesden in London einen rumänischen Buchsalon eröffnen. Das Rumänische Kulturinstitut in Madrid plant eine Doppelveranstaltung. Es geht um die Konferenz Opera eminesciană şi dificultăţile traducerii (Eminescus Werk -Schwierigkeiten der Übersetzung) und die Eröffnung der Ausstellung A.R.T.E.C. (Arts, Rediscovery, Traditional, Eclectic, Contemporary).



    In Paris wird ein Liedrezital- organisiert. Die Lieder gehören dem Komponisten Matei Bucur Mihăescu während die Versen von Veronica Micle geschrieben sind. Es singt die Sopranistin Alexandra Moroiu. Die französische Tour für die Förderung rumänischer Komponisten Musique roumaine a travers les siecle startet ebenfalls mit einem Konzert. Accademia di Romania in Rom wird am 17. Januar ein multikulturelles Projekt zum Werk von Mihai Eminescu beginnen. Das Rumänische Kulturinstitut in Wien feiert 100 Jahre seit der Geburt des Klavierspielers und Komponisten Dinu Lipatti. Am 15. Januar wird die Konferenz Dinu Lipatti: Cel mai pur aur (Dinu Lipatti-das reinste Gold) den Tag der rumänischen Kultur markieren.