Radio România Internațional

Tag: Directia Nationala Anticoruptie

Noua conducere a DNA, numire amânată

Decizie anticipată, deopotrivă, de suporterii şi adversarii săi,
preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că respinge propunerea, avansată
de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de numire a Adinei Florea în funcţia de
procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În afara acesteia, au mai
fost refuzate trei nominalizări la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
precum şi cea pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT, parchetul
antimafia.

Nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi
întrunite, în mod obiectiv, de către procuror pentru a fi numit într-o funcţie
de conducere – explică un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Luna
trecută, şi secţia pentru procurori a CSM avizase negativ învestirea d-nei
Florea, despre care apreciase că prezintă rezistenţă scăzută la stres şi o
capacitate de analiză şi sinteză redusă, precum şi sincope în raportarea la
valori ca onestitatea şi imparţialitatea, atribute indispensabile unui
manager.

Ministrul Toader a declarat că n-a fost surprins de refuzul
preşedintelui, ci de motivarea acestuia, şi anume absenţa unui atestat că
persoanele nominalizate n-au colaborat cu Securitatea, poliţia politică a
dictaturii comuniste. Dacă în plan juridic şi procedural dezbaterile promit să
continue, în plan politic decizia preşedintelui e calificată de unii analişti
drept o contralovitură, în războiul fără sfârşit care-l opune majorităţii
guvernamentale PSD-ALDE.

Condusă de fostul politician social-democrat Valer
Dorneanu, Curtea Constituţională decisese, în iunie, că şeful statului trebuie
să o revoce pe şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, aşa cum i-a cerut, încă din
februarie, ministrul Toader. Judecătorii constituţionali au stabilit că preşedintele
a generat un conflict cu Guvernul când a refuzat să o demită.

Plecarea ei a
fost considerată o victorie pentru Puterea de stânga, pe care adversarii din
opoziţie, din societatea civilă şi din presă o acuză că încearcă să-şi
subordoneze magistraţii şi să-i scape de condamnări pe politicienii corupţii.
Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem
poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi fusese frecvent calificată
drept cea mai puternică femeie din România. Ea spunea, cu puţin timp înainte de
revocare, la o dezbatere organizată la sediul ONU de la New York, că provocarea
cea mai mare pentru România este păstrarea independenţei judecătorilor şi
procurorilor.

Numai în ultimii cinci ani, DNA a trimis în judecată 14 miniştri
şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja,
condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri
asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. DNA, mai spun comentatorii, va
trebui să continue să funcţioneze ca şi până acum. Fiindcă, într-o democraţie
matură, instituţiile îşi fac treaba independent de numele şefilor.

22 November 2018
Curtea Constituţională despre revocarea procurorului şef al DNA

Recent, Curtea Constituţională a tranşat în favoarea executivului disputa cu preşedintele Klaus Iohannis generată de refuzul acestuia de a o revoca din funcţie pe procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, iar joi şi-a motivat decizia. CCR afirmă că rolul preşedintelui în procedura de revocare declanşata de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, se limitează la verificarea legalităţii acesteia. Judecătorii Curţii au stabilit că ministrul Justiţiei nu are doar autoritate administrativă, ci şi competenţe complete în ceea ce priveşte autoritatea asupra procurorilor. În consecinţă, refuzul şefului statului de a o revoca pe Kovesi de la conducerea DNA l-a pus pe ministrul Justiţiei în imposibilitatea de a-şi exercita competenţele legale, ceea ce a dus la un conflict juridic de natură constituţională, spune Curtea.

Totuşi, nu a existat unanimitate în rândul judecătorilor de la CCR. Cei care s-au opus unei astfel de soluţii au considerat că şeful statului, prin respingerea propunerii de revocare, nu a ieşit din corsetul constituţional. Curtea atrage atenţia că, indiferent cine a generat conflictul constituţional, autorităţile au obligaţia să se conformeze deciziilor sale, ceea ce, în cazul de faţă, înseamnă semnarea de către preşedinte a decretului de revocare din funcţie a şefei DNA.

Anterior motivării deciziei, Klaus Iohannis a dat asigurări că va respecta statul de drept şi va avea grijă ca independenţa procurorilor, pentru care se tem criticii acestei decizii, să rămână neştirbită. Victorios în conflictul cu şeful statului, ministrul Justiţiei spune că acesta nu poate evita revocarea. Tudorel Toader: “Nu cred că preşedintele republicii, indiferent cine e azi, cine va fi mâine sau peste şapte ani de zile, nu cred că va da românilor un exemplu de nerespectare a legii fundamentale. N-avem amendă de la… până la, sau închisoare de la… până la, dar avem sancţiunile care pot să decurgă chiar din legea fundamentală”.

Din opoziţie, preşedintele PNL, Ludovic Orban, atacă fără ocolişuri nu doar verdictul, ci şi modul în care CCR l-a motivat. Ludovic Orban: “Prin motivarea Curţii Constituţionale, practic, este încălcat principiul constituţional al independenţei justiţiei, este încălcată independenţa procurorilor. Procurorii sunt transformaţi în agenţi ai puterii executive, în slugi ale ministrului justiţiei, care este numit politic şi care poate exercita un control politic partinic asupra activităţii Ministerului Public, parchetelor şi procurorilor”.

Laura Codruţa Kovesi este indezirabilă actualei puteri de stânga pentru că ar face parte dintr-o structură ilegitimă, ocultă care decide – spun reprezentanţii PSD şi ALDE, fără să aducă dovezi – cine trebuie eliminat din spaţiul public, prin contrafacerea de dosare penale. Direcţia Anticorupţie pe care Kovesi o conduce este, pe de altă parte, instituţia lăudată constant de Comisia Europeană în rapoartele sale cu privire la reformele din justiţie. Miza actualului conflict, ce poate degenera într-o criză constituţională, nu este, însă, – o spun magistraţi oneşti şi obiectivi – soarta şefei DNA, ci cea a sistemului judiciar, în pericol, spun aceiaşi, să fie subordonat politic.

8 June 2018
Reacţii la propunerea de revocare a şefei DNA

Îndelung
amânată şi tocmai de aceea foarte mult aşteptată, decizia ministrului român al
Justiţiei a avut efect de bumerang: Tudorel Toader a anunţat, joi seară, că a declanşat procedura
de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa
Kövesi, funcţie pe care aceasta o ocupă din mai 2013. Au stat la baza deciziei sale – a
spus ministrul – acte şi fapte
de netolerat într-un stat de drept, grupate într-un raport prezentat presei. Tudorel
Toader îi reproşează Laurei Codruţa Kövesi încălcarea gravă a atribuţiilor,
presiuni asupra Guvernului şi a bunei funcţionări a instituţiilor,
tergiversarea soluţionării unor cauze, lipsa de reacţie în verificarea unor
procurori, dar şi o serie de declaraţii publice. DNA nu se identifică cu procurorul-şef al acesteia, ale cărei acţiuni,
în cursul ultimului an, au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia
pe care o conduce prin excesul de autoritate, comportamentul discreţionar,
sfidarea autorităţii Parlamentului, a rolului şi competenţelor Guvernului, prin
contestarea deciziilor Curţii Constituţionale şi a autorităţii acesteia.

Reacţiile politicienilor
de la Bucureşti nu au întârziat să apară. Partidul Social Democrat, principala
formaţiune la putere, apreciază că solicitarea de revocare este întemeiată şi
se bazează pe un raport bine argumentat. În opinia senatorului social-democrat,
Şerban Nicolae, un asemenea document ar trebui să dea de gândit tuturor, pentru
că scoate în evidenţă o serie de vulnerabilităţi ale autorităţilor statului
român: Cel mai bine ar fi fost ca toate aceste lucruri să nu existe: nici
faptele grave prezentate, nici nevoia de solicitare a revocării. Din păcate,
ceea ce a prezentat ministrul Justiţiei reprezintă elemente de o mare
gravitate, care explică, într-o oarecare măsură, disfuncţii grave semnalate de
societate în privinţa activităţii DNA, slaba credibilitate a acţiunilor
procurorilor anticorupţie şi rezultatele discutabile obţinute mai ales în
ultima perioadă.

Partidul Naţional Liberal nu împărtăşeşte această opinie.
Dimpotrivă, principala formaţiune de opoziţie vorbeşte despre o decizie luată
de ministrul Tudorel Toader la presiunea unor penali. Purtătorul de cuvânt al
liberalilor, Ionel Dancă: În momentul în care procurorul-şef al DNA
este revocat la presiunea unor persoane care au dosare penale instrumentate,
aflate pe rolul instanţelor de judecată, respectarea legii şi lupta
anticorupţie în România devin opţionale. Acest lucru nu poate fi acceptat
într-un stat de drept al Uniunii Europene.

Un mesaj critic transmite şi
mica formaţiune parlamentară de dreapta Uniunea Salvaţi România, care cere preşedintelui
ţării, Klaus Iohannis, să nu dea curs propunerii ministrului Justiţiei. Imediat
după anunţul lui Tudorel Toader, şeful statului, singurul în masură să o
schimbe pe Laura Codruţa Kövesi, a precizat, printr-un comunicat de presă, că
îşi menţine punctul de vedere pozitiv privind activitatea DNA. Considerând că
prezentarea raportului asupra activităţii conducerii Direcţiei a fost lipsită de claritate, şeful
statului, la cuţite, de altfel, cu Guvernul, a promis că documentul va fi
analizat în detaliu de către departamentele Administraţiei prezidenţiale.

Dacă
prezentarea raportului de la Ministerul Justiţiei a fost însoţită de un protest
anti-Kövesi, odată cu finalul ei, în Capitală, dar şi în alte oraşe mari din ţară, mii de români care o consideră
pe procurorul-şef un simbol al luptei anticorupţie au ieşit în stradă pentru a
o susţine. Nemulţumiţi de decizia ministrului Toader, ei au explicat de ce vor demisia
acestuia: Pentru că a cerut revocarea omului cu cea
mai mare încredere şi nu văd anumite motive bine întemeiate. … Vreau să trăiesc într-o ţară în care justiţia este independentă, nu
condusă politic.

Evenimentele din România nu au rămas fără ecou în
presa străină. Agenţia France Presse notează, de pildă, că lansarea procedurii
de revocare a Laurei Codruţa Kövesi marchează apogeul tensiunilor dintre
majoritatea politică de stânga şi puterea judiciară, întreţinute de intenţia
PSD de a modifica legile Justiţiei.

23 February 2018
Retrospectiva săptămânii 11.02 – 17.02.2018

Scandal în jurul DNA

Direcţia Naţională Anticorupţie este
în epicentrul unui nou scandal românesc de proporţii. Fostul deputat
social-democrat Vlad Cosma, condamnat în primă instanţă la cinci ani de
închisoare, a lansat prin intermediul presei acuzaţii gravissime împotriva unor
procurori ai Direcţiei din judeţul Prahova (sud). A susţinut că aceştia i-ar fi
cerut să planteze probe într-un dosar care îi viza pe fostul
premier al PSD, Victor Ponta, şi pe omul de afaceri, Sebastian Ghiţă, fost
deputat prahovean, fugit în Serbia. Vlad Cosma a pus la dispoziţie înregistrări
audio. În replică, într-o
conferinţă de presă organizată miercuri seară, procurorul-şef al DNA, Laura
Codruţa Kovesi, a dezminţit alegaţiile: Procurorii din DNA nu falsifică probe.
Procurorii din DNA respectă legea în administrarea probelor. Modul în care
lucrează procurorii din DNA într-un dosar penal este supus controlului
judecătoresc. În toate dosarele noastre care sunt supuse judecăţii, judecătorii
verifică dacă procurorii au respectat legea atunci când au administrat o probă.
Negând existenţa unui aşa-numit stat paralel ilegitim, care,
potrivit unora, ar încerca să preia controlul politic inclusiv prin
fabricarea de dosare, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, susţine
necondiţionat Direcţia
Naţională Anticorupţie şi declară că,personal, nu vede motive pentru revocarea din funcţie a procurorului-şef
al instituţiei, aşa cum o cer unele voci. Klaus Iohannis: Nişte penali fac o
încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea acestei
direcţii. După părerea mea, această încercare este una jalnică şi
neconvingătoare, iar opinia mea despre munca DNA o cunoaşteţi. Dar îmi face
plăcere să o repet. Direcţia Naţională Anticorupţie şi conducerea DNA fac o
treabă foarte bună. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă i-a cerut
ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să clarifice lucrurile, pentru că
trenarea unei astfel de situaţii ar duce la lipsă de încredere în sistem: Lucrurile acestea trebuie lămurite. Nu se poate ca ele să treneze în a
fi verificate, în a veni cu un punct de vedere juridic legat de aceste aspecte,
pentru că toate acestea duc la lipsa de încredere în Justiţie şi nu cred că
este bine să se întâmple acest lucru. Ministrul Toader, revenit de urgenţă
dintr-o vizită oficială în Japonia, a anunţat că va prezenta, săptămâna
viitoare, în plenul Parlamentului un raport privind activitatea Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism (DIICOT)
şi a Ministerului Public. Totodată, joi 22 februarie, distinct de raportul din
Parlament, ministrul Toader va informa presa despre conţinutul şi concluziile
evaluării referitoare la activitatea DNA.

Creştere economică record

Economia românească a crescut, în
2017, cu 7% faţă de anul precedent, acesta fiind cel mai mare avans din 2008
până în prezent – arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de
Statistică. În ultimul trimestru al anului trecut, România a înregistrat cea
mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, confirmată şi de datele
Eurostat. Economistul Mircea Coşea a declarat, pentru Radio România, că această
creştere este un semn că economia reală, economia privată funcţionează în
România şi îşi face treaba indiferent de dificultăţi, dar, totodată, a avertizat
asupra pericolelor viitoare. Mircea Coşea: Dacă continuă o
creştere pe consum, prioritar pe consum, nu vom mai putea avea în viitorii ani
o creştere la acest nivel. Pentru că o creştere pe consum nu e sustenabilă, ea
are puncte de vârf, cum s-a întâmplat în 2017, dar apoi poate să cadă chiar la
jumătatea procentului pe care l-a avut anul trecut.

Înzestrarea Armatei române continuă

Guvernul român a aprobat, săptămâna
aceasta, în şedinţă săptămânală, proiectul de lege pentru achiziţia a trei
sisteme de rachete HIMARS şi a adoptat o hotărâre care stabileşte condiţiile în
care Armata va cumpăra patru corvete multifuncţionale. Astfel, navele vor fi
construite în următorii şapte ani într-un şantier din România, iar prima
corvetă urmează să fie livrată în cel mult trei ani. Prin aceeaşi hotărâre a
fost introdusă şi obligativitatea modernizării fregatelor aflate în dotarea
forţelor navale române. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, este
cel de-al doilea program de înzestrare al Armatei care prevede ca producţia să
aibă loc în România, prin implicarea industriei naţionale de apărare. Primul
program a fost lansat în ianuarie şi prevede achiziţia a 227 de transportoare
blindate de tip Piranha, cele mai multe produse la Uzina Mecanică din
Bucureşti.

Anul european al patrimoniului cultural

La Bucureşti a fost lansat, joi
seară, oficial, Anul European al Patrimoniului Cultural, ce se va declina în mii
de evenimente prin care românii vor putea să cunoască mai bine patrimoniul
cultural al Europei. Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în
capitala României, a
punctat: Vrem să ne asigurăm că patrimoniul cultural
este la îndemâna oricui: sunt multe acţiuni gratuite, la care oamenii pot să
participe. În acelaşi timp, vrem să promovăm o definiţie foarte democratică, foarte largă
a patrimoniului european.Cu un buget de 8 milioane de euro, acţiunea va contribui la educarea şi
informarea publicului larg.

17 February 2018
Scandal în jurul DNA

Mult apreciata pe plan internaţional
Direcţie Naţională Anticorupţie este în epicentrul unui nou scandal de
proporţii marca România. Într-o emisiune televizată, fostul deputat
social-democrat Vlad Cosma, condamnat în primă instanţă la cinci ani de
închisoare, a lansat în spaţiul public o serie de acuzaţii gravissime împotriva
unor procurori ai DNA din judeţul Prahova (sud). A susţinut că respectivii
oameni ai legii i-ar fi cerut să planteze probe într-un dosar care
îi viza pe fostul premier al PSD, Victor Ponta, şi pe omul de afaceri Sebastian
Ghiţă, fugit în Serbia. Vlad Cosma a pus la dispoziţie înregistrări audio.

În
replică, într-o conferinţă de presă, procurorul-şef al DNA Ploieşti, Lucian
Onea, a declarat că în instituţia pe care o conduce nu au fost niciodată
falsificate probe şi nici nu au fost făcute înţelegeri ilicite cu inculpaţii. Imediat
după apariţia acuzaţiilor, Inspecţia Judiciară din România s-a sesizat din
oficiu şi a anunţat că va face verificări prealabile pentru a stabili dacă
există indicii privind săvârşirea vreunei abateri disciplinare. Iar, Secţia de
urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie efectuează, şi ea, cercetări în urma unei plângeri
formulate după difuzarea înregistrărilor de la DNA Ploieşti.

Mai mult, reprezentanţii societăţii civile din
Consiliul Superior al Magistraturii, Romeo Chelariu şi Victor Alistar,
consideră că cea mai grea lovitură dată independenţei Justiţiei ar fi
muşamalizarea acestui caz de gravă corupere a atribuţiilor judiciare, precum şi
lipsa unor măsuri de corecţii de sistem, potrivit lor, acest caz nefiind
singular în justiţia română. Ca în orice scandal, şi de această dată, părerile
de pe tuşă sunt radical opuse! Pe de o parte, există tabăra celor profund
îngrijoraţi de practicile de tipul celor descrise de fostul deputat Vlad Cosma.
Nu sunt puţini cei care vorbesc de existenţa unui aşa-numit stat paralel
ilegitim, care în ciuda ultimelor alegeri legislative ce i-au desemnat
câştigători pe social-democraţi, ar încerca să preia controlul politic,
inclusiv prin fabricarea de dosare. În plus, dacă alegaţiile privind activitatea de la DNA
Prahova sunt adevărate, unii cred că s-ar putea vorbi de elemente de poliţie
politică.

De aceea, sunt voci în PSD care spun că procurorul-şef al DNA, Laura
Codruţa Kövesi, ar trebui să plece din fruntea instituţiei. Din cealaltă tabără
fac parte, desigur, susţinătorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ei neagă
vehement existenţa statului paralel şi pun afirmaţiile fostului
deputat Vlad Cosma pe seama unei dorinţe de compromitere a procurorilor şi a
ofiţerilor de poliţie care, luptând împotriva corupţiei, au deranjat interesele
ilegale ale unor oameni politici şi de afaceri. Informaţiile respective nu
trebuie să fie subiectul unor dezbateri politice – spun reprezentanţii opoziţiei
de dreapta de la Bucureşti. Dar, dacă se dovedesc adevărate, evident, toate
instituţiile care au atribuţii în domeniu trebuie să îşi îndeplinească misiunea
constituţională şi legală.

14 February 2018
Bilanţ DIICOT

Percepută de o bună
parte a opiniei publice româneşti drept sora mai mică şi mai discretă a
celebrei DNA, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism (DIICOT) are o plajă largă de atribuţii, de la
combaterea traficului de droguri la monitorizarea extremismului. Marţi, la
şedinţa de analiză a activităţii pe anul trecut, procurorii antimafia au anunţat că, pe baza
rechizitoriilor întocmite de ei, au fost condamnaţi definitiv de instanţe 3.210 inculpaţi. O pondere
semnificativă în cadrul grupurilor de criminalitate organizată o deţin cele
specializate în traficul de persoane şi traficul de minori, în general în
scopul exploatării sexuale în ţări din vestul Europei.

Nu sunt de neglijat,
avertizează DIICOT, nici grupurile care au ca scop principal comiterea de
infracţiuni contra patrimoniului, traficul de migranţi sau contrabanda cu
produse din tutun. Anul trecut, procurorii au
capturat, în total, peste două tone de droguri, de aproape trei ori mai
puţin decât în 2016. România a rămas, îndeosebi, ţară de tranzit, aflată pe traseul
aşa-numitei rute balcanice de transport pentru heroină, cocaină şi ecstasy. Drogul
cel mai frecvent traficat în România este cannabisul, adus pe cale rutieră, în
special din Spania şi Olanda. Spre deosebire de majoritatea statelor
vest-europene, România nu s-a confruntat în anul 2017 cu o ameninţare teroristă
concretă şi consistentă, relevă bilanţul DIICOT. Şeful parchetului antimafia,
Daniel Horodniceanu, avertizează, însă, că radicalizarea islamică reprezintă în
acest moment unul dintre riscurile majore, în România, ca pretutindeni în
Europa. Deşi nu are dimensiunile unui fenomen, radicalizarea a cunoscut o
amplificare în ultimii ani, în principal în rândul rezidenţilor proveniţi din
spaţii cu ceea ce procurorii numesc problematică teroristă activă, precum şi al
cetăţenilor români convertiţi la Islam.

Specialist în dosarele Orientului
Mijlociu, profesorul universitar Ştefan Popescu nuanţează, într-un interviu
pentru Radio România: Nu cred că convertirea românilor la Islam
şi radicalizarea lor este mai mare decât în ţări precum Franţa, Italia. Acolo
sunt, cum să spun, zonele predilecte. La noi cred că este un fenomen minor, dar
cu toate acestea trebuie ţinut sub control. Am văzut în perioada recentă că,
atunci când anumite rute migratorii s-au închis, România a intrat pe ruta
intrărilor în Europa. Au ajuns ambarcaţiuni cu refugiaţi care veneau chiar din
Afganistan, Siria, zone afectate de conflict. Şi din această
perspectivă, procurorul şef al DIICOT Daniel Horodniceanu pledează pentru o actualizare
a legislaţiei interne privind prevenirea şi combaterea terorismului.

7 February 2018
Din nou despre dosarul Microsoft

Dosarul Microsoft, pe care presa de la Bucureşti îl numea, într-o perioadă, pe bună dreptate, unul dintre cele mai spectaculoase din istoria judiciară a României post-comuniste, a luat, cel puţin din perspectiva opiniei publice, o turnură neaşteptată. Şase foşti miniştri cercetaţi pentru abuz în serviciu în marele dosar de corupţie au scapat definitiv de acuzaţii, fiindcă infracţiunile, care ar fi avut loc în perioada 2003 – 2004, s-au prescris. Cei şase sunt Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu foşti miniştri ai Educaţiei, Mihai Tanăsescu, fost ministru al Finanţelor, Şerban Mihăilescu, ex-ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Dan Nica şi Adriana Ţicău, care au ocupat portofoliul Comunicaţiilor. Pentru un al şaptelea, Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, s-a dispus soluţia clasării, deoarece nota semnată de acesta nu era de natură să producă efecte juridice.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), ei au fost cercetaţi pentru că ar fi iniţiat şi susţinut, după caz, proiecte de hotărâri de guvern prin care a fost aprobată încheierea unui contract cu o firmă privată. Firmă care – susţine DNA – a fost considerată, fără acoperire reală, unic distribuitor pentru licenţele Microsoft, motiv pentru care nu a mai fost organizată o licitaţie publică. În acelaşi dosar, oamenii de afaceri Dinu Pescariu, fost tenismen, şi Claudiu Florică au fost trimişi în judecată, pentru spălare de bani. Cei doi sunt acuzaţi că, prin firmele lor, au fost spălaţi 22 de milioane de dolari, bani care, ulterior, ar fi intrat în buzunarele lor şi ale unor înalţi demnitari ai statului.

În mare, procurorii au anchetat dedesubturile contractelor prin care, în mai multe guvernări de coloraturi diferite, sistemul de educaţie a fost beneficiarul unor licenţe IT. Ca număr, cu mult peste nevoile reale şi, ca preţ, dincolo de orice logică economică. Deznodământul, pe de-o parte, intrigă, fiindcă prejudiciul adus Statului este unul uriaş – 70 de milioane de dolari. Pe de alta, pune sub semnul întrebării competenţa procurorilor Direcţiei, altminteri o instituţie apreciată în ţară, graţie victoriilor răsunătoare obţinute în sălile de judecată, şi laudata constant în rapoartele pe Justiţie ale Comisiei Europene.

În ciuda epilogului surprinzător, dosarul Microsoft poate fi considerat în continuare un exemplu elocvent pentru aşa-numitele contracte cu dedicaţie – o practică deloc neobişnuită în politica de achiziţii a instituţiilor publice româneşti. Dintr-o altă perspectivă, dosarul descrie un sistem vicios, profund toxic, în care politicienii şi afaceriştii îşi dau mâna pentru atingerea propriilor interese pecuniare, iar partidele îşi plantează oameni nepotriviţi în etajele superioare ale administraţiei.

2 February 2018
Decizie a Curţii Constituţionale

A trecut o lună de la adoptarea controversatei ordonanţe de urgenţă 13, prin care guvernul român a încercat să relaxeze legislaţia penală, dar valurile stârnite de ea nu s-au potolit, chiar dacă actul a fost anulat. Luni, Curtea Constituţională a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Direcţia Naţională Anticorupţie(DNA) şi executiv. Acest conflict – a precizat CCR – a fost generat de faptul că procurorii şi-au arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv a celebrei ordonanţe 13, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului.

Curtea a explicat că autoritatea de legiferare ţine de Parlament, dar guvernul poate şi el să facă acest lucru prin ordonanţe. În acest caz, singura autoritate abilitată să verifice legalitatea ordonanţelor guvernamentale este Curtea Constituţională. Verificările procurorilor anticorupţie legate de oportunitatea emiterii ordonanţei şi existenţa avizelor exced autoritatea DNA şi sunt de competenţa Parlamentului, respectiv a Curţii Constituţionale, spune preşedintele acesteia, Valer Dorneanu.: “Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au perturbat şi relaţiile care trebuie să existe între cele trei autorităţi – judecătorească, executivă şi legislativă”. Pentru deciziile politice, miniştrii trebuie traşi la răspundere prin mijloace politice, nu prin cele de drept penal, a subliniat Curtea.

După anunţarea deciziei CCR, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cel care a depus sesizarea, a declarat că relaţiile între puterile statului revin la normalitate şi că soluţia Curţii duce la evitarea unor viitoare conflicte inter-instituţionale. Călin Popescu-Tăriceanu: “Parlamentul deleagă către guvern posibilitatea de a adopta proiecte de lege şi ordonanţe de urgenţă şi Parlamentul e cel care le cenzurează din punct de vedere al oportunităţii; din punct de vedere al legalităţii, numai şi numai Curtea Constituţională poate să decidă şi nicidecum Procuratura”.

Luni, în chiar ziua deciziei CCR, DNA a clasat o parte din dosarul deschis în cazul emiterii Ordonanţei 13 şi l-a direcţionat către Parchetul General. Procurorii anticorupţie au suspiciuni de încălcare a legii – printre care favorizarea făptuitorului, distrugerea de înscrisuri sau prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte. Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a precizat că de acum înainte pot fi anchetate doar fapte care atrag răspunderea penală directă, iar ancheta trebuie făcută cu respectarea prerogativelor CCR, ale Parlamentului şi Guvernului.

28 February 2017