Radio România Internațional

Tag: directiva europeana

  • Două proceduri de infringement la adresa României și a altor 23 state membre

    Două proceduri de infringement la adresa României și a altor 23 state membre

    Prima procedură de infringement la adresa României şi a altor 22 de state membre se referă la stadiul implementării Directivei privind securitatea cibernetică.

    Printre statele avertizate alături de România se numără și Bulgaria, Spania, Franța, Austria, Țările de Jos, Finlanda sau Suedia.
    Acestea trebuiau să transpună Directiva europeană până la data 17 octombrie 2024.

    Documentul urmărește să asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană și vizează entitățile care își desfășoară activitatea în sectoare critice. Vorbim aici despre serviciile publice de comunicații electronice, serviciile digitale, gestionarea apelor reziduale și a deșeurilor, sănătatea, energia, transporturile, serviciile poștale și de curierat și administrația publică.

    Potrivit Comisiei Europene, punerea în aplicare integrală a legislației este esențială pentru a îmbunătăți capacitatea de prevenire și răspuns la incidentele de natură cibernetică.

    O a doua procedură de infringement vizează România și alte 23 de state membre, printre care Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Luxembourg, Ungaria, Portugalia sau Finlanda.

    Aceasta se referă la transpunerea în legislația națională a Directivei privind protecția infrastructurii critice şi capacitatea celor responsabili să asigure acest lucru.

    Noua Directivă europeană trebuia transpusă în legislația națională până la 17 octombrie 2024.

    Documentul extinde domeniul de aplicare de la două la 11 sectoare care furnizează servicii vitale pentru societatea şi economia europeană.
    Vorbim despre domenii precum energia transporturile, sănătatea, apa, băncile sau infrastructura digitală.

    Acest tip de infrastructură ar trebui să reziste unei serii de amenințări precum dezastre naturale, atacuri teroriste, amenințări din interior sau sabotaj.

    România, alături de statele avertizate de Comisie, trebuie să răspundă solicitării executivului european în termen de două luni pentru a nu trece la următoarea etapă a procedurii de infringement. Potrivit aestei etape, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

  • Comisia cere României și altor cinci țări să rezolve problema cu zgomotul

    Comisia cere României și altor cinci țări să rezolve problema cu zgomotul

    Comisia Europeană cere României și altor cinci țări – Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovenia şi Slovacia – să respecte obligațiile prevăzute în Directiva privind zgomotul.

    Aceasta impune statelor membre să adopte hărți care să indice expunerea la zgomot în marile aglomerări, de-a lungul căilor ferate şi drumurilor principale și în jurul aeroporturilor.

    Din 2012, legislația europeană obligă toate localitățile cu peste 100.000 de locuitori să realizeze aceste mape.

    Pe baza acestor hărți acustice se iau măsuri care să contribuie la reducerea poluării fonice.

    În România, Directiva Comisiei Europene privind zgomotul a fost transpusă în legislația națională printr-o hotărâre de guvern, responsabile pentru întocmirea hărților de zgomot fiind primăriile.

    Din datele centralizate de Comisia Europeană, România are câteva puncte roșii pe marea hartă a zgomotului.

    Procentul cel mai mare de populație afectată de poluarea fonică este în Capitală. În top, se mai află orașele Cluj-Napoca, Craiova și Iași.
    Conform studiilor, traficul rutier intens, lucrările de construcție care se desfășoară continuu și vecinii zgomotoși sunt printre sursele de zgomot care îi deranjează cel mai tare pe locuitori.

    Mulți români declară chiar că poluarea fonică le creează probleme de sănătate.

    Potrivit autorităților, România a finalizat hărțile de zgomot, dar măsurile pentru reducerea poluării fonice încă mai au de așteptat.
    De altfel, la nivel european un număr de 113 milioane de oameni de pe continent sunt afectați de zgomotul provocat de traficul rutier din marile orașe.

    Comisia Europeană spune că, alături de celelalte cinci state membre, România nu a raportat toate informațiile relevante privind hărțile acustice strategice, inclusiv expunerea la zgomot a populației.

    În consecință, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere.

    Astfel, România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie referitoare la zgomot.
    În caz contrar, se poate ajunge până la acționarea în justiție a statelor care nu respectă Directiva Europeană.

  • Distrugerile generate de marile prădătoare lupi și urși în atenția Comisiei Europene

    Distrugerile generate de marile prădătoare lupi și urși în atenția Comisiei Europene

    Comisia Europeană a anunţat în repetate rânduri  că doreşte să scadă nivelul de protecţie de care beneficiază lupii în UE, considerând că numărul lor prea mare reprezintă de acum un pericol, în special pentru vite. În virtutea Directivei europene privind habitatele din 1992, majoritatea populaţiilor de lupi din Europa beneficiază de o “protecţie strictă”, cu posibilitatea unor derogări.

    Comisia propune trecerea la statutul de protecţie simplă, mai suplu şi care permite eliminarea mai uşoară a lupilor  și urșilor acolo unde numărul lor este considerat a fi prea mare în anumite regiuni. Această propunere, solicitată de crescătorii de animale din mai multe ţări, trebuie încă să fie aprobată de statele membre din UE.

    În cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, europarlamentarul Daniel Buda, a declarat că distrugerile generate de marile prădătoare lupi  și urși trebuie să rămână în atenția Comisiei Europene.

     

    “Legat de partea cu lupi, sigur, este un lucru foarte bun că am reușit până la urmă să impunem Comisiei Europene acest lucru și dezbaterile din Parlamentul European și am reușit să punem pe masa Comisiei Europene această problemă, însă în același timp nu trebuie să lăsăm subiectul mai departe de sub control. 

    Și vis a vis de ceea ce înseamnă prezența urșilor în diverse alte state membre ale Uniunii Europene, nu mă refer doar la România, unde avem astăzi cartografiate aproximativ 8700 de exemplare din cele 16.500 care există la nivelul Uniunii Europene și care pun serioase probleme fermierilor. 

    De aceea, trebuie ca mai departe să facem presiune pe Comisia Europeană să aibă aceeași abordare și față de urs, în așa fel încât și el să poată să fie menținut într-un echilibru cinegetic care să nu pună probleme fermierilor, pentru că mai în serios, să știți că fermierii ne spun că dacă i-au mâncat poneiul Ursulei von der Leyen lupii, sigur că a avut sensibilitate față de această problemă. 

    Nu, eu cred că trebuie să fim serioși în această abordare în această direcție și mai departe să punem presiune pe Comisia Europeană și vizavi de ceea ce înseamnă protecția ursului.”

  • O nouă lege interzice dezinformarea și declarațiile înșelătoare despre produse

    O nouă lege interzice dezinformarea și declarațiile înșelătoare despre produse

    Noile norme sunt menite să îi ajute pe consumatori să facă alegeri mai bune atunci când cumpără diverse bunuri.

    Astăzi îi plasăm pe cetățeni deasupra profitului și le transmitem celor din industrie că este timpul să renunțe la unele practici, este de părere raportoarea Parlamentului European pe această temă, Biljana Borzan, cea care își propune ca produsele puse la vânzare în toate statele membre să fie cu adevărat mai prietenoase cu mediul, iar reclamele să reflecte realitatea.

    De aceea, ar urma să fie interzise pe etichete utilizarea unor expresii precum ecologic, natural, biodegradabil sau eco, atunci când nu sunt însoțite și de dovezi. În consecință, ar urma să existe sisteme oficiale de certificare, iar criteriile să fie stabilite de autoritățile publice.Cu alte cuvinte, spune raportoarea, companiile nu îi mai pot păcăli pe oameni să cumpere, de exemplu, sticle de plastic doar pentru că o parte din bani sunt folosiți pentru plantarea unor copaci.

    Studiile arată că cele mai multe produse se strică undeva între al doilea și al treilea an de folosire. Adică exact în termenul legal de acordare a garanției, mai afirmă Biljana Borzan, care ține să precizeze:

    În Uniunea Europeană, defecțiunile apar cel mai adesea în termen de doi ani de la prima utilizare în cazul telefoanelor mobile. Urmează imprimantele, mașinile de spălat și televizoarele.

    Este motivul pentru care un alt obiectiv important al noii directive, care a trecut de Parlamentul European, este ca producătorii să se concentreze mai mult asupra duratei de viață a produselor.

    Iar Uniunea Europeană și-ar dori ca perioada în timpul căreia consumatorii să poată solicita repararea produselor defecte pe cheltuiala comerciantului să fie mai mare decât cei minimum doi ani, stabiliți în prezent.

    După girul dat de Parlament, directiva mai trebuie acum să primească aprobarea finală din partea Consiliului, din care fac parte reprezentanți ai statelor membre. Va fi apoi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii, iar statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o pune în practică.

    La final mai trebuie spus că Uniunea Europeană are în lucru și alte dosare care vizează protejarea consumatorilor și promovarea consumului sustenabil.


  • Reuniune de urgenţă la nivelul UE pentru asigurarea aprovizionării cu motorină

    Reuniune de urgenţă la nivelul UE pentru asigurarea aprovizionării cu motorină

    Conflictul din Gaza a readus în minte şocul petrolier din 1973, din timpul Războiului de Yom Kippur, când Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol a introdus un embargou petrolier ţărilor occidentale care au sprijinit Israelul, generând, astfel, cozi uriaşe la benzinării. Grupul de coordonare petrolieră al Uniunii Europene a ajuns la concluzia că riscurile sunt mult mai mici decât în urmă cu 50 de ani, deoarece Europa se bazează pe petrol doar pentru 30% din mixul său energetic, chiar dacă Arabia Saudită este unul dintre primii trei furnizori ai săi.

    O posibilă criză ar avea un impact imediat asupra preţului, dar este mai puţin un risc la adresa securităţii aprovizionării; chiar dacă piaţa este foarte tensionată din cauza reducerilor OPEC+, situaţia ar urma să se relaxeze anul viitor – a apreciat un oficial european citat de Reuters.

    Chiar dacă stocurile de petrol ale blocului comunitar acoperă în prezent cerinţa de a asigura consumul timp de 90 de zile, ele sunt în mare parte sub formă de ţiţei, în timp ce Europa este vulnerabilă când vine vorba de motorină şi păcură – a subliniat oficialul european. Mai mult de 50% din transportul de bunuri al blocului comunitar se bazează pe camioane care folosesc motorină.

    Potrivit unei directive europene, statele membre trebuie să aibă stocuri petroliere de urgenţă, echivalente cu 90 de zile de importuri sau 61 de zile de consum. Ultima dată când grupul de coordonare petrolieră al Uniunii s-a reunit a fost în iulie, însă întâlnirea de zilele trecute a fost convocată pentru a discuta securitatea petrolieră înaintea iernii, având în vedere că blocul comunitar a pierdut aproape toate livrările de petrol şi gaze ruseşti.

    Păcura este utilizată la încălzire, în special după pierderea celei mai mari părţi din livrările de gaze ruseşti, iar cererea de combustibil pentru avion continuă să crească.


    Mesajul trimis a fost acela de a avea o componenţă mai diversificată a stocurilor şi rezerve de motorină şi păcură – a precizat oficialul european.


  • Parlamentul European: noi norme privind confiscarea averilor ilicite

    Parlamentul European: noi norme privind confiscarea averilor ilicite

    Noua directivă adoptată de Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE) va fi extinsă asupra traficului cu arme de foc, anumitor fapte comise ca parte a unei organizaţii infracţionale şi încălcării sancţiunilor decise de Uniunea Europeană. Totodată, eurodeputaţii au propus includerea traficului ilegal cu material nuclear, a infracţiunilor care intră sub jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale, a preluării ilegale de avioane şi nave şi a actelor de sabotaj.

    Textul convenit va acoperi lacunele prin asigurarea posibilităţii îngheţării rapide a averilor, cu măsuri temporare de urgenţă atunci când este necesar. Propunerea va permite confiscarea în anumite situaţii, atunci când nu este posibilă condamnarea, de exemplu, în cazuri de boală sau deces al unui suspect. Pentru a spori eficienţa anchetelor transfrontaliere, noua legislaţie va armoniza atribuţiile birourilor înfiinţate de statele membre pentru recuperarea averilor, asigurând că instituţiile respective au acces la informaţiile necesare, precum la registrele privind acţionariatul, informaţii privind titlurile financiare, informaţii vamale şi declaraţiile financiare anuale ale companiilor. În scopul prevenirii degradării averilor, statele membre vor înfiinţa birouri specializate pentru gestionarea averilor confiscate.

    Privarea infractorilor de câştigurile lor, limitarea capacităţii lor de a reinvesti aceste câştiguri în economia legală şi asigurarea că implicarea în activităţi infracţionale nu merită au o importanţă maximă, a subliniat raportorul în acest dosar, eurodeputatul popular român Lorant Vincze. Potrivit acestuia, raportul consolidează atribuţiile autorităţilor abilitate de a identifica, îngheţa şi gestiona activele confiscate şi îmbunătăţeşte cooperarea între autorităţile naţionale şi agenţiile specializate ale Uniunii.

    Recent, sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, în urma invadării Ucrainei, au evidenţiat nevoia de a pune în aplicare sancţiunile mai rapid şi de a îmbunătăţi urmărirea averilor. În afară de actuala propunere de directivă, eurodeputaţii lucrează şi la o lege ce armonizează definiţiile şi pedepsele pentru încălcarea regimului de sancţiuni al blocului comunitar.


  • Directiva pentru eficientizarea energetică a clădirilor

    Directiva pentru eficientizarea energetică a clădirilor

    Directiva privind performanța energetică a
    clădirilor, modificată în 2018 și Directiva privind eficiența energetică urmăresc să asigure că fiecare stat membru
    are un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic până în
    2050.


    Directiva privind performanța
    energetică a clădirilor a introdus strategii obligatorii de renovare
    pe termen lung pentru statele membre pentru a sprijini renovarea parcului
    național de clădiri publice și private, transformându-l într-un parc imobiliar
    cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050. Directiva
    a accelerat și transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum
    de energie este aproape egal cu zero până în 2050, prevăzând ca toate
    clădirile noi să aibă un consum de energie aproape egal cu zero începând din
    2021 și a sprijinit modernizarea tuturor clădirilor cu tehnologii inteligente. La 18 mai 2022, după invadarea Ucrainei de către
    Rusia și în conformitate cu planul REPowerEU, Comisia a modificat Directiva privind
    performanța energetică a clădirilor prin consolidarea sprijinului pentru
    energia solară în clădiri, inclusiv o instalare obligatorie selectată și
    etapizată a panourilor de energie solară pe acoperiș (inițiativa privind
    acoperișurile solare).

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru protecția cetățenilor vulnerabili în aplicarea Directivei pentru eficientizarea energetică a clădirilor!

    Toți vrem eficientizarea energetică, toți vrem ca cetățenii din
    țara noastră să plătească factură mai mică. Eu vin din mediu privat și știu că
    înainte de a face o eficiență, ai un cost. Înainte de a obține oficiență
    trebuie să faci o investiție. Așa este și aici și mă gândesc la cetățenii din
    țara mea, mai ales la cei din mediul rural. 60% din cetățenii din România nu
    vor putea suporta costurile.

    De aceea, doamna comisar, dacă se va implica și
    sectorul financiar pentru susținerea schimbărilor, da, vom putea să facem acest
    lucru. Dacă nu, nu, vom sărăcii oamenii în loc să îi ajutăm. Și cred că trebuie
    să ținem cont de raportul cost-beneficiu și să ne acomodăm ambiția cu posibilitatea
    de a aplica, pentru că dacă în business ești prea ambițios și nu ții cont de
    relația cost-beneficiu, da-i faliment.     De
    aceea cred că este bine să găsim mecanisme de sprijin dacă vrem să punem în
    aplicare această directivă.



  • Comisia propune reguli pentru aer și apă mai curate

    Comisia propune reguli pentru aer și apă mai curate

    Curățenia aerului și curățenia apei sunt
    esențiale pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor, de aceea Comisia
    Europeană propune norme mai stricte privind poluanții din mediul înconjurător,
    din apele de suprafață și din cele subterane, precum și privind tratarea apelor
    urbane reziduale. Aceasta în condițiile în care datele relevă că doar poluarea
    atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este
    responsabilă pentru sute de mii de decese premature în fiecare an în rândul
    europenilor.

    Potrivit Bruxellesului, în zece ani, noile norme propuse vor
    reduce cu peste 75 % numărul deceselor cauzate de faptul că nivelurile
    principalului poluant – pulberile fine în suspensie – sunt superioare
    orientărilor Organizației Mondiale a Sănătății.

    Sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului înconjurător, un mediu
    nesănătos are consecințe directe costisitoare asupra sănătății noastre, a
    subliniat vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans
    Timmermans:

    Cu privire la propunerile privind contracararea
    poluării în așa fel încât să se limiteze numărul persoanelor care mor prematur
    și miliarde de euro să poată fi economisite:
    European Green Deal țintește către un mediu lipsit de poluare până în 2050 – a
    ajunge la neutralitate climatică înseamnă mai mult decât reducerea emisiile de
    gaze, tocmai de aceea o numim neutralitate climatică și nu doar neutralitate a
    carbonului. Pentru a ajunge la un mediu lipsit de poluare până în 2050 avem
    nevoie să luăm inițiativa începând încă de acum. Avem foarte multe motive să
    facem acest lucru – în fiecare an aproximativ 300.000 de europeni mor prematur
    din cauza poluării aerului. În același timp, mult mai mulți oameni suferă de
    afecțiuni ale plămânilor sau de anumite forme de cancer induse de poluare.

    Revizuirea propusă prevede pentru 2030 standarde intermediare privind
    calitatea aerului la nivelul UE care vor fi aliniate mai
    îndeaproape la orientările OMS. Acestea vor plasa, în același timp, UE pe o
    traiectorie care să-i permită să atingă obiectivul de reducere la zero a poluării aerului cel
    târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de asigurare a
    neutralității climatice. Revizuirea va garanta, de asemenea, faptul că
    persoanele care au probleme de sănătate din cauza poluării aerului vor
    avea drept la compensații în
    cazul încălcării normelor UE privind calitatea aerului. Propunerea aduce, de
    asemenea, mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiunile eficace și o mai bună informare a publicului.

    Noua legislație va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor
    privind monitorizarea calității
    aerului, realizarea de modelări în
    domeniu și elaborarea unor planuri
    îmbunătățite privind calitatea aerului. Directiva revizuită privind
    tratarea apelor urbane reziduale îi va ajuta pe europeni să se bucure de râuri,
    lacuri, ape subterane și mări mai
    curate și va face ca tratarea apelor uzate să fie mai eficientă din punctul de vedere al costurilor.
    Pe baza dovezilor științifice la zi, Comisia propune și actualizarea listelor cu poluanții acvatici care
    trebuie controlați cu mai multă strictețe în apele de suprafață și în apele
    subterane. Între altele, întrucât 92 % din micropoluanții toxici găsiți în
    apele uzate din UE provin din produsele farmaceutice și cele cosmetice, un nou
    sistem de răspundere extinsă a
    producătorilor va impune producătorilor obligația de a suporta
    costul eliminării acestora.

    Propunerile vor fi examinate de Parlamentul
    European și de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare, iar odată
    adoptate, vor intra în vigoare treptat, cu obiective diferite pentru 2030, 2040
    și 2050, ceea ce va permite industriei și autorităților să aibă suficient timp
    pentru a se adapta și a face investițiile necesare acolo unde este cazul.



  • Imporanța libertății presei-Directiva europeană anti SLAPP

    Imporanța libertății presei-Directiva europeană anti SLAPP

    Practicile SLAPP sunt în creștere în
    întreaga lume și nu constau doar în procese civile. Termenul SLAPP – Strategic
    Lawsuit Against Public se referă, în general, la un proces intentat de subiecți
    puternici (de exemplu, o corporație, un funcționar public, o persoană de
    afaceri de profil înalt) împotriva unor persoane sau organizații
    non-guvernamentale care și-au exprimat o poziție critică cu privire la o
    problemă de fond cu un anumit interes politic sau semnificație socială.

    În urma
    asasinarii jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, un grup de
    europarlamentari europeni a solicitat Comisiei UE să promoveze o directivă UE
    anti-SLAPP, pentru a contracara încercările de a reduce la tăcere jurnalismul
    de investigație.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Ramona
    Strugariu a vorbit despre despre
    importanța presei libere, a jurnaliștilor și a tuturor celor care își continuă
    investigațiile în ciuda presiunilor la care sunt supuși.






    Poți lupta cu o armă, sau poți lupta cu stiloul în
    mână. Istoria a arătat că, de cele mai multe ori, un stilou a fost mai puternic
    decât o armă. Pentru acei soldați ai adevărului, precum Daphne, lupta pentru
    o lume cu mai puțină corupție, pentru libertatea de exprimare și statul de
    drept i-a costat viața.


    Au
    ucis-o, cu impunitate, până astăzi, dar nu i-au putut omorî povestea. Proiectul
    Daphne – Povești interzise există în continuare, ducându-i munca mai departe.


    Guvernele
    ar trebui să onoreze aceasta lupta pentru adevăr, nu să o îngroape. Trebuie să
    punem capăt impunității pentru cei care reduc la tăcere jurnaliștii, activiștii
    și lucrătorii mass-media. Asta trebuie să facem în această instituție, să
    legiferăm și să lucrăm cu guvernele noastre astfel încât aceste practici să
    înceteze și jurnaliștii să fie protejați. Asta îi datorăm lui Daphne și
    oamenilor ca ea.


    Altfel,
    nu va mai fi niciun adevăr pentru care să luptăm. Și vă rog, dragi colegi și
    domnule comisar, luați în considerare redenumirea Directivei europene
    anti-SLAPP Legea Daphne. Ea merită asta.


  • Nouă legislație europeană privind echilibrul de gen

    Nouă legislație europeană privind echilibrul de gen


    Consiliul UE a aprobat luni acordul cu privire la o serie de norme ale Uniunii Europene pentru a promova un mai bun echilibru de gen în organele de conducere ale societăţilor cotate la bursă. Directiva va trebui transpusă în legislaţiile naţionale a celor 27 de state membre și prevede că cel puţin 40% din posturile de administrator neexecutiv din societăţile cotate la bursă ar trebui să fie deţinute de femei până în anul 2026.



    Companiile trebuie să implementeze noi proceduri de selecție



    Dacă statele membre ar alege să aplice noile norme atât administratorilor executivi, cât și celor neexecutivi, ținta ar fi de 33% din toate posturile de administrator până în 2026, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul UE.



    Odată ce directiva intră în legislația națională, societățile cotate la bursă care nu îndeplinesc obiectivele vor trebui să își adapteze procesul de selecție. Acest lucru înseamnă instituirea unor proceduri de selecție și de numire echitabile și transparente, bazate pe o evaluare comparativă a diferiților candidați, care să utilizeze criterii clare și formulate în mod neutru. Consiliul UE mai menționează că în situația în care o societate trebuie să aleagă între candidați cu calificări egale, ar trebui acordată prioritate candidatului aparținând sexului sub-reprezentat.



    Directivă pentru eliminarea obstacolelor cu care se confruntă femeile în carieră



    Totodată, societățile trebuie să furnizeze anual informații legate de reprezentarea în organele de conducere din perspectiva genului, dar și despre măsurile pe care le iau pentru a realiza obiectivul de 33% sau 40% pentru posturile de administrator. La rândul lor, statelor membre vor publica lista societăților care au realizat obiectivele directivei.



    Comunicatul Consiliului UE mai menționează că țările UE care fie sunt aproape de realizarea obiectivelor, fie pun în aplicare o legislație la fel de eficientă înainte de intrarea în vigoare a directivei pot suspenda cerințele directivei referitoare la procesul de numire sau de selecție.



    “Noile norme vor contribui la eliminarea obstacolelor cu care se confruntă adesea femeile în cariera lor. Cred, de asemenea, că societățile ar avea enorm de câștigat dacă femeile și-ar valorifica potențialul în posturi cu putere de decizie. Impactul pozitiv al măsurilor se va propaga, cu siguranță, la toate nivelurile economiilor naționale, a declarat Marian Jurečka, viceprim-ministru și ministrul muncii și afacerilor sociale al Cehiei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

    Angajați cu studii în domeniul TIC în statele UE (pondere femei vs. bărbați – 2021) / Sursa: Eurostat

    pondere-femei-studii-tic-eurostat.jpg



    84% dintre angajații cu studii în informatică sunt bărbați



    Echilibrul de gen este departe de a fi obținut nu numai în conducerea societăților, dar și la nivelul angajaților. Potrivit Eurostat, 2,79 milioane de persoane cu studii în domeniul TIC (tehnologia informației şi comunicațiilor) erau angajate anul trecut în UE, un avans de 3,3% față de 2020. Dintre acestea, 84,1% sunt bărbați (2,35 milioane) în creștere cu 1,3% față de 2020, în timp ce numărul femeilor a scăzut în 2021.



    Cea mai ridicată pondere a bărbaților din totalul persoanelor angajate cu educație TIC era anul trecut în Cehia (92,6%), Slovenia (90,8%), Franţa (89,7%), Belgia (89,2%) şi Polonia (89,1%). România se numără printre statele membre cu o reprezentare mai bună a femeilor angajate cu educație în domeniul TIC, cu o pondere de 27,2%. În fața țării noastre se situează Bulgaria (36,6%), Grecia (29,4%) și Danemarca (28%).

  • Directiva privind emisiile industriale

    Directiva privind emisiile industriale

    Activitățile industriale, precum producția de
    electricitate și ciment, gestionarea și incinerarea deșeurilor sau creșterea
    intensivă a animalelor sunt responsabile pentru emisiile de substanțe nocive în
    aer, apă și sol. Aceste emisii includ oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniu,
    praf, mercur și alte metale grele. Poluarea cauzată de acestea poate duce la
    probleme de sănătate, vorbim de astm, bronșită și cancer, și generează costuri
    măsurate în miliarde de euro și sute de mii de decese premature în fiecare an.
    Emisiile industriale dăunează, de asemenea, ecosistemelor, culturilor și
    mediului construit. În ultimii 15 ani, emisiile în aer pentru mulți
    poluanți au fost reduse cu procente între 40% și 75% de la cea mai mare fabrică
    industrială din Europa și de la fermele intensive de animale, aceasta datorită
    Directivei privind emisiile industriale. Emisiile de metale grele în apă au
    scăzut, de asemenea, cu până la 50% în această perioadă. Acum, Comisia a
    prezentat noi propuneri pentru a actualiza și a moderniza Directiva amintită,
    scopul fiind acela de a ajuta la prevenirea și controlul poluării.


    Vicepreședintele
    executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans:

    Până în 2050, activitatea
    economică din Uniunea Europeană nu ar trebui să ne mai polueze aerul, apa și
    mediul în general. Noile propuneri vor permite reduceri importante ale
    emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai
    mari ferme de animale din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind
    emisiile industriale, acum există certitudine cu privire la regulile viitoare
    care să ghideze investițiile pe termen lung, să sporească independența Europei
    în materie de energie și resurse și să încurajeze inovarea.


    Revizuirea
    va contribui la asigurarea certitudinii investițiilor pe termen lung, primele
    noi obligații pentru industrie fiind așteptate în a doua jumătate a deceniului. Noile reguli vor permite marilor fabrici
    industriale și fermelor pentru creșterea intensivă a animalelor să își joace
    rolul în atingerea obiectivului Pactului ecologic european și a ambiției sale
    de zero poluare. Se estimează că numai din acțiunile asupra fermelor de
    animale, beneficiile pentru sănătatea umană s-ar ridica la cel puțin 5,5
    miliarde de euro pe an, iar schimbările vor crea mai multe locuri de muncă. În
    același timp, măsurile care abordează în mod proactiv crizele de poluare, climă
    și biodiversitate pot face economia europeană mai eficientă și mai rezistentă. Propunerea
    Comisiei prevede că statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a
    transpune această directivă în legislația națională, după ce propunerea este
    adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Ulterior, cele mai bune
    tehnici disponibile vor fi dezvoltate și, odată adoptate de Comisie, operatorii
    industriali vor avea la dispoziție patru ani, iar fermierii trei ani pentru a
    se conforma.