Radio România Internațional

Tag: Directiva UE

  • UE adaptează normele privind răspunderea pentru produse la era digitală

    UE adaptează normele privind răspunderea pentru produse la era digitală

    Noua Directivă Europeană actualizează legislația UE privind răspunderea civilă și ține seama de faptul ca, în prezent, multe produse au caracteristici digitale și că economia devine din ce în ce mai circulară.

    Pe scurt, noile norme europene se referă la platformele online care vând produse defecte.

    Vorbim aici despre sisteme de programare pentru computer, sisteme de inteligență artificială sau fișiere digitale achiziționate de pe platformele online.

    Potrivit noile norme europene, acestea pot fi trase la răspundere pentru un produs cu defecte vândut pe platforma lor, la fel ca orice alt operator economic.

    În ceea ce privește economia circulară, atunci când un produs este reparat și îmbunătățit în afara controlului producătorului inițial, compania sau persoana care a modificat produsul ar trebui să fie trasă la răspundere.

    Persoana prejudiciată, care solicită despăgubiri în fața unei instanțe naționale, poate solicita accesul la probele relevante aflate la dispoziția producătorului pentru a-și putea susține cererea de despăgubire.

    În ceea ce privește produsele cumpărate de la producători din afara Uniunii Europene, pentru a se asigura că acești consumatori sunt despăgubiți pentru prejudiciile cauzate, compania care importă produsul sau reprezentantul producătorului străin pot fi trase la răspundere pentru prejudicii.

    Potrivit Comisiei Europene, siguranța produselor rămâne o prioritate majoră, pentru a proteja consumatorii, a stimula inovarea și a asigura o piață unică echitabilă și competitivă.
    Legislația privind siguranța produselor garantează că toate mărfurile vândute pe piața unică a Uniunii Europene respectă standarde stricte în materie de siguranță, sănătate și mediu.

    Directiva privind siguranța generală a produselor stabilește obligații specifice pentru companii, astfel încât toate produsele de consum din Uniunea Europeană să fie sigure.
    Ați observat probabil, că multe produse cumparate au marcajul CE care confirmă faptul că sunt conforme cu normele UE înainte de a putea fi vândute.

    În cazul în care un produs este considerat nesigur, alertele sunt emise prin intermediul unui sistem de alertă rapidă, care permite țărilor UE să facă schimb de informații cu privire la produsele nealimentare periculoase, permițând acțiuni de corecție rapide.

  • România, din nou în fața Curții Europene de Justiție

    România, din nou în fața Curții Europene de Justiție

    Apele uzate necolectate sau neepurate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul, apele subterane și cele de coastă, atrage atenția Comisia Europeană, care ține să amintească că atât țara noastră, cât și Bulgaria, care ajunge și ea în fața instanței, au beneficiat încă de la aderare de derogări pentru a se conforma directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.

    În plus, atât România, cât și Bulgaria au beneficiat de o finanțare substanțială din partea Uniunii pentru epurarea apelor uzate urbane prin proiecte din cadrul politicii de coeziune.

    În categoria apelor uzate intră cele rezultate în urma unor procese industriale de producție, dar și cele menajere, din gospodăriile populației, poluate cu diferite substanțe, inclusiv detergenți, și evacuate prin intermediul sistemelor de canalizare.

    Potrivit executivului comunitar, în momentul de față, în România, 150 de orașe cu peste 10 mii de locuitori nu îndeplinesc cerințele referitoare la sistemele de colectare. În alte 154 de localități, apele uzate urbane nu sunt epurate în mod corespunzător, iar în 155 sunt probleme cu evacuarea acestor ape în zone considerate sensibile. Toate aceste orașe ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015.

    Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii este ultima etapă din cadrul procedurii de infringement, prin care Comisia sancționează statele membre care nu se conformează normelor europene.

    În primă instanță este trimisă o scrisoare de punere în întârziere, în acest caz, acest lucru s-a întâmplat în iunie 2018. Urmează o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, și un aviz motivat, emis în acest dosar în februarie 2022.

    Nu este pentru prima oară când România ajunge în fața instanței comunitare pentru neîndeplinirea unor obligații de cele mai multe ori legate de protecția mediului înconjurător.

    În urmă cu patru ani, de exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București. Nu a fost stabilită atunci o amendă pentru încălcarea tratatului de aderare și a legislației europene privind calitatea aerului, ci doar obligația de a le respecta.

    În schimb, la sfârșitul anului trecut, România a fost condamnată la plata unei amenzi de un milion și jumătate de euro pentru că nu a închis 31 de gropi de gunoi neautorizate.

  • O nouă lege pentru a face produsele de pe piața UE mai durabile

    O nouă lege pentru a face produsele de pe piața UE mai durabile

    Noul regulament privind proiectarea ecologică a produselor se bazează pe o directivă deja existentă, dar care acoperea numai produsele legate de energie. Noua directivă urmăreşte să îmbunătățească circularitatea, performanța energetică și alte aspecte legate de sustenabilitatea mediului în cazul produselor introduse pe piața europeană.

    Ecodesignul înseamnă integrarea priorităţilor de mediu în toate etapele dezvoltării unui produs. În condiţiile unei cereri atât de mari, ecodesignul a devenit de mulţi ani crucial pentru reducerea consumului de energie și resurse necesare pentru fabricarea oricărui produs.

    Uniunea Europeană este activă de mult timp în acest domeniu. S-ar putea să recunoașteți etichetele energetice de pe mașinile de spălat sau frigidere, de exemplu. Acestea se datorează standardelor impuse de forul comunitar. Durabilitatea mediului înseamnă însă mai mult decât eficiența energetică.

    Astfel, odată cu adoptarea regulamentului, un produs durabil va trebui să prezinte una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:

    – să folosească mai puțină energie;

    – să dureze mai mult;

    – să poată fi reparat cu ușurință;

    – piesele să se poată dezasambla uşor şi să fie folosite în continuare;

    – să conţină mai puține substanțe toxice;

    – să poată fi reciclat cu ușurință;

    – să aibă o amprentă mai mică de carbon și un impact mai mic asupra mediului pe parcursul ciclului său de viață.

    Regulamentul introduce, de asemenea, măsuri de interzicere a distrugerii textilelor și încălțămintei nevândute și deschide o cale de extindere a interdicțiilor similare asupra altor sectoare, dacă va fi necesar.

    De asemenea, companiile vor fi obligate să facă publice anual, pe site-urile lor web, informații precum numărul și greutatea produselor pe care le-au aruncat, precum și motivele acestei măsuri.

    Regulamentul va introduce, de asemenea, criterii obligatorii pentru cheltuirea banilor publici într-un mod cât mai sustenabil, în contextul în care autorităţile publice din Uniunea Europeană alocă în jur de 1,8 mii de miliarde de euro plăţii diverselor lucrări şi achiziţiilor de bunuri şi servicii.

    Prin această nouă lege, Uniunea Europeană încearcă să îşi ducă mai departe lungul istoric de beneficii oferite companiilor, consumatorilor şi mediului înconjurător.

    Să precizăm că, numai în anul 2021, implementarea normelor de ecodesign asupra a 31 de categorii de produse a redus cu 10% consumul energetic anual pentru fabricarea acestora, realizând totodată economii de 120 de miliarde de euro.

     

  • Revizuirea legislației UE privind bunăstarea animalelor

    Revizuirea legislației UE privind bunăstarea animalelor

    În 2020, Comisia Europeană a anunțat că va revizui regulile Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor și va lua în considerare opțiuni pentru etichetarea bunăstării animalelor. Ca parte a acestei revizuiri, Comisia a anunţat, în 2021, intenția de a propune reguli pentru eliminarea graduală și, în cele din urmă, interzicerea folosirii coliviilor în creșterea animalelor. Acest lucru a fost un răspuns la inițiativa cetățenilor europeni „Sfârșitul epocii coliviilor”.

     

    Până în prezent, Comisia a stabilit o serie de opțiuni, susținute de evaluarea de conformitate a regulilor actuale, mai multe studii externe și 11 opinii științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Cu toate acestea, Comisia consideră că, în ceea ce priveşte revizuirea legislației Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor, sunt necesare mai multe consultări cu privire la costuri, durata perioadelor de tranziție și măsurile relevante pentru import.

    Elisa Ferreira, membru al Comisiei Europene, explică: “După cum știţi, pe 7 decembrie 2023, Comisia a adoptat două propuneri legislative importante privind bunăstarea animalelor. Prima este o reglementare revizuită privind protecția animalelor în timpul transportului. A doua este o nouă reglementare care abordează, pentru prima dată, bunăstarea și trasabilitatea câinilor și pisicilor.

    Lucrările la propunerile de revizuire a regulilor Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor la nivel de ferme în momentul sacrificării și privind stabilirea unor reguli armonizate pentru etichetarea bunăstării animalelor sunt încă în curs de desfășurare.

    Suntem conștienți că fermierii caută o piață concurențială echitabilă. Unii dintre ei nu sunt mulțumiți de peisajul fragmentat pe care îl avem în ceea ce privește standardele de bunăstare a animalelor la nivelul Uniunii Europene. Aceștia trebuie să ia în considerare cerințe naționale diferite și în continuă schimbare, precum și scheme separate pentru bunăstarea animalelor.

    Prin urmare, este responsabilitatea noastră să le oferim stabilitate și claritate pe termen lung cu privire la ceea ce va fi considerat acceptabil în ceea ce privește bunăstarea animalelor. Din toate aceste motive, continuăm să analizăm cel mai bun curs de acțiune în aceste domenii, având în vedere opiniile părților interesate și, desigur, opiniile Parlamentului European.”

  • Necesitatea depășirii blocajului Consiliului privind  directiva lucrătorilor din platforme

    Necesitatea depășirii blocajului Consiliului privind  directiva lucrătorilor din platforme

    Parlamentul UE și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind o directivă europeană care reglementeză lucrătorii de pe platformele digitale. Directiva urmărește stabilirea unui cadru pentru determinarea corectă a statutului profesional al lucrătorilor și introduce criterii pentru a determina dacă aceștia sunt angajați ai platformelor digitale.

    De asemenea, directiva asigură transparență în utilizarea algoritmilor și protejează datele personale ale lucrătorilor.

    Recent, în plenul Parlamentului European, Nicolas Schmit, comisar pentru locuri de muncă și drepturi sociale a precizat în discursul său că este nevoie de standard comun pentru a proteja platformele digitale și lucrătorii din platforme.

     

    “Salut hotărârea Parlamentului și flexibilitatea de care dă dovadă pentru a găsi un acord pentru a combate statutul de fals independent al lucrătorilor pe platforme care nu respectă dreptul european și sper că mesajul ferm transmis în această seară din Parlamentul European va fi ascultat.

    Aș dori doar să remarc ceva,  nimeni nu dorește să distrugă, să dăuneze, să desființeze platformele. Însă dacă acest model de afaceri funcționează doar cu cele mai mici salarii și fără drepturi sociale pornind doar de la o falsă independență a lucrătorilor, este un model care nu are ce căuta într-o economie socială de piață.

    Este un lucru foarte clar pentru mine și dacă noile tehnologii, cum ar fi algoritmii, sunt folosite doar pentru a submina drepturile sociale, drepturi sociale fundamentale, asta înseamnă că tehnologia secolului 21 din punct de vedere al condițiilor sociale, condițiilor de muncă ne aruncă înapoi în secolul 19, ceea ce nu înseamnă un progres. Și de altfel, întotdeauna este prezentat argumentul flexibilității. Și aș dori să știu, o platformă poate funcționa cu condiții normale de lucru recunoscând drepturile lucrătorilor. Și există dovezi. Da, se poate, însă venitul trebuie să fie altfel distribuit.

    Există exemple bune, platforme care își desfășoară activitatea oferind salarii decente și protecție socială și deci nu există argumente valide care să spună că nu, lucrurile nu pot merge înainte decât dacă și cadrul de reglementare este mai flexibil.”

  • Directiva privind performanţa energetică a clădirilor va reduce facturile la energie şi emisiile

    Directiva privind performanţa energetică a clădirilor va reduce facturile la energie şi emisiile

    Noile reglementări stabilesc cadrul pentru ca statele membre să reducă emisiile şi consumul de energie în clădirile din întreaga Uniune Europeană, de la locuinţe şi locuri de muncă la şcoli, spitale şi alte clădiri publice. Acest lucru va contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi a calităţii vieţii oamenilor.

    Totodată, Directiva revizuită stabileşte obiective ambiţioase de reducere a consumului global de energie al clădirilor în întreaga Uniune, ţinând seama de particularităţile naţionale. Aceasta lasă la latitudinea ţărilor membre ce clădiri să fie vizate şi ce măsuri trebuie luate. Acest lucru va stimula cererea de tehnologii curate în Europa şi va crea locuri de muncă, investiţii şi creştere economică – susţine Comisia Europeană, într-un comunicat.

    Fiecare stat membru îşi va adopta propria traiectorie naţională pentru a reduce consumul mediu de energie primară al clădirilor rezidenţiale cu 16% până în 2030 şi cu 20-22 de procente până în 2035. Pentru clădirile nerezidenţiale, acestea vor trebui să renoveze 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanţe până în 2030 şi 26 de procente dintre clădirile cu cele mai slabe performanţe până în 2033.

    Ţările membre vor avea posibilitatea de a excepta de la aceste obligaţii anumite categorii de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanţă. Cetăţenii vor fi sprijiniţi în eforturile lor de a-şi îmbunătăţi locuinţele. Directiva prevede înfiinţarea unor ghişee unice pentru consiliere cu privire la renovarea clădirilor, iar dispoziţiile privind finanţarea publică şi privată vor face renovarea mai accesibilă ca preţ şi mai fezabilă.

    Noua lege va stimula independenţa energetică a Europei, în conformitate cu planul REPowerEU, prin reducerea utilizării combustibililor fosili importaţi. Directiva revizuită va face din emisii zero standardul pentru clădirile noi.

  • Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Parlamentul European a adoptat recent directiva care va contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor.

    Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerințele minime de performanță energetică. Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, statele membre ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.

    Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040.

    De asemenea, subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Clădirile agricole și de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Statele membre ale Uniunii Europene pot decide să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile sau lăcașurile de cult.

    Prezentă în plenul Parlamentului European, înaintea votului, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a subliniat că Uniunea Europeană nu va putea să-și atingă obiectivele energetice și climatice și să scoată cetățenii din sărăcia energetică fără a îmbunătăți modul în care sunt construite și în care funcționează clădirile.

    “Printr-o directivă revizuită, asigurăm o tranziție energetică justă și favorabilă incluziunii. Am răspuns apelurilor de la producători, de la furnizorii de servicii din industria construcțiilor și de la proprietarii de case, pentru a oferi certitudinea investițiilor. Acordul realizează un echilibru excelent între obiective și mijloacele de atingere a acestora, în cadrul Pactului Verde European.

    În opinia Comisiei Europene, Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor este piesa lipsă a puzzle-ului, pentru a pune sectorul construcțiilor pe drumul cel bun. Cu toate acestea, nu putem lăsa cetățenii singuri în fața creșterii prețurilor la încălzire.

    De asemenea, trebuie să oferim un cadru legislativ favorabil pentru renovarea clădirilor. Și avem nevoie de măsuri de reglementare care să abordeze barierele non-economice din calea renovării clădirilor. Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor conține atât astfel de măsuri de reglementare, cât și cadrul necesar. Prin urmare, vă încurajez cu tărie să susțineți Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor.”

    Directiva a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă și 46 abțineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial și de Consiliul Uniunii Europene.

  • Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect

    Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect

    Directiva pentru despăgubirea celor care au suferit daune cauzate de produsele cu defect (PLD Product Liability Directive) este una dintre cele mai importante directive care se referă direct la consumatori și la utilizatorii de produse.

     

    A fost nevoie de mai multe runde de negocieri în ultimul an pentru că este important ca  cetățenii UE să fie protejați și ajutați să își ceară drepturile atunci când au avut o pagubă cauzată de produsele cu defect.

     

    Vlad Botoș europarlamentar, în calitate de raportor al Parlamentului European din partea Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului declară că după negocieri dure s-a reușit obținera votului pentru textul Directivei, cât și mandatul comisiilor parlamentare pentru a începe negocierile în trialog cu Consiliul și Comisia Europeană.

     

    “Directiva pentru produsele cu defect este un instrument foarte important pentru cetățenii europeni și este foarte important să fie acualizată astfel încât să ofere o mai bună claritate atât utilizatorilor cât și producătorilor. Aceasta nu este o legislație privind siguranța, dar este ultima soluție în cazul daunelor produse de produsele defecte și trebuie să ne asigurăm că avem echilibrul corect între drepturile cetățenilor și posibilitățile operatorilor economici.

    De asemenea am ținut cont de faptul că aceasta este o răspundere fără culpă. Cred că împreună cu toți ceilalți raportori alternativi am reușit să includem punctele importante ale tuturor grupurilor politice, ducând astfel raportul la final.

    Multumesc pentru tot suportul!”

     

    Directiva existentă în materie de răspundere privind produsele defecte a fost adoptată cu aproape 40 de ani în urmă. În septembrie 2022, Comisia Europeană a publicat o propunere de adaptare a normelor pentru a ține cont de avantajele tehnologice aduse de produsele mai noi.

     

    Obiectivul directivei revizuite este de a stabili norme uniforme pentru țările UE, de a asigura funcționarea corectă a economiei circulare și digitale și de a ajuta persoanele afectate de produse defecte să obțină despăgubiri mai echitabile.

  • Noi norme pentru consolidarea drepturilor consumatorilor

    Noi norme pentru consolidarea drepturilor consumatorilor

    Consiliul UE a adoptat, ieri, o directivă pentru a încuraja și susține consumatorii să participe la tranziția verde. Noile reguli întăresc drepturile consumatorilor prin modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UCPD) și a Directivei privind drepturile consumatorilor (CRD) și prin adaptarea acestora la tranziția verde și la economia circulară.

     

    Directiva va proteja consumatorii împotriva practicilor neloiale, ale acelor pretenții “verzi” înșelătoare, inclusiv în ceea ce privește afirmațiile incorecte privind compensarea emisiilor de dioxid de carbon.

     

    De asemenea, va clarifica răspunderea comercianților în cazurile de informare (sau de lipsă de informare) privind uzura timpurie, actualizările inutile de software sau obligația nejustificată de a cumpăra piese de schimb de la producătorul original.

     

    De asemenea, directiva va îmbunătăți informațiile disponibile pentru consumatori pentru a-i ajuta să facă alegeri circulare și ecologice. De exemplu, produsele din întreaga UE vor purta o etichetă armonizată cu informații referitoare la garanția comercială de durabilitate.

     

    “Mulțumită directivei adoptate ieri, consumatorii vor fi mai bine informați, mai bine protejați și mai bine echipați pentru a fi actori reali ai tranziției verzi”, a declarat vicepremierul belgian Pierre-Yves Dermagne, Ministru al Economiei și Ocupării forței de muncă.

     

    Propunerea a fost prezentată la 30 martie 2022 și este una dintre inițiativele prevăzute în Noua agendă a Comisiei pentru 2020 privind protecția consumatorilor și în Planul de acțiune pentru economia circulară din 2020 și este parte a Pactului Verde European. Ea este inclusă într-un pachet de patru propuneri, alături de regulamentul privind proiectarea ecologică și de propunerile de directivă privind creanțele ecologice și promovarea reparațiilor.

    După ce va fi semnată de către președintele Parlamentului European și de cel al Consiliului, directiva va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după 20 de zile de la publicare.

     

  • Consiliul şi PE au ajuns la un acord provizoriu privind legislaţia care protejează jurnaliştii

    Consiliul şi PE au ajuns la un acord provizoriu privind legislaţia care protejează jurnaliştii

    Acțiunile în justiție care au ca scop reducerea la tăcere a persoanelor care se exprimă cu privire la chestiuni de interes public reprezintă un fenomen din ce în ce mai răspândit, atrag atenţia instituţiile europene, iar Directiva care îşi propune să protejeze jurnaliştii va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de cereri.

    Demersurile sunt inițiate, în general, de persoane fizice, grupuri de lobby sau autorităţi ale statului. Scopul lor este de a-i cenzura şi a-i intimida pe cei care critică anumite decizii sau acţiuni publice, împovărându-i cu costul unei apărări în instanţă. Creșterea numărului de procese în justiţie împotriva jurnaliştilor este menţionată în mai multe rapoarte şi evaluări privind statul de drept ale Comisiei Europene.

    Democrațiile sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere în instanță persoanele care îi critică, doar pentru faptul că acestea se exprimă cu privire la chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE protejează jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva cauzelor în instanță nefondate și abuzive, sublinia ministrul spaniol al Justiției, Félix Bolaños.

    Potrivit Directivei care ar urma să fie adoptată de forurile europene, jurnaliştii vizaţi de acțiuni în justiție abuzive vor putea solicita instanțelor să respingă o cerere aflată într-un stadiu incipient al procedurii, în cazul în care aceasta este vădit nefondată, iar instanțele ar trebui să accelereze solicitările de acest tip.

    De asemenea, se va putea cere o garanție financiară de la persoana sau societatea reclamantă. În sfârşit, o instanță va putea decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte cheltuielile de judecată, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei. Un judecător va putea hotărî şi că partea care a inițiat acțiunea în justiție ar putea face obiectul unei sancțiuni sau al altor măsuri similare.

    În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de o acțiune în justiție care ţinteşte îngrădirea libertăţii de exprimare, într-o țară terță, statele membre trebuie să refuze recunoașterea și executarea hotărârii pronunțate în respectiva țară, dacă în statul membru în cauză s-ar considera că aceasta este vădit nefondată sau abuzivă.


  • Negocieri între statele membre și Parlament pe tema despăgubirilor în cazul produselor defecte

    Negocieri între statele membre și Parlament pe tema despăgubirilor în cazul produselor defecte

    La baza discuțiilor dintre legislativul comunitar și statele membre stă o propunere făcută de Comisia Europeană anul trecut, care vrea modernizarea normelor existente privind răspunderea producătorilor pentru produsele cu defecte (de la tehnologia inteligentă până la cele farmaceutice).

    Actuala directiva a fost adoptată cu aproape 40 de ani în urmă și nu ține absolut deloc cont de avansul tehnologic.
    Totodată, Uniunea Europeană s-a angajat să fie mai sustenabilă, adică mai prietenoasă cu mediul, iar produsele trebuie proiectate astfel încât să fie mai durabile, reutilizabile, ușor de reparat și capabile să primească actualizări de software.

    Pentru a reflecta cât mai bine toate aceste schimbările din lumea digitală și ecologică, definiția existentă a unui produs trebuie să fie extinsă pentru a include și serviciile digitale, de exemplu roboții, dronele sau sistemele pentru case inteligente.

    Și dacă în prezent, doar daunele fizice sunt recunoscute drept motiv legitim pentru a cere despăgubiri, noile reguli vor face posibile și compensațiile în cazul daunelor psihologice recunoscute medical, care necesită terapie sau tratament.

    Despăgubiri pot fi cerute și pentru distrugerea sau deteriorarea ireversibilă a datelor, cum ar fi ștergerea fișierelor. În acest caz, paguba produsă trebuie să depășească o mie de euro.

    Conform propunerii făcute anul trecut de Comisie, perioada existenței răspunderii trebuie să fie de 20 de ani, însă Parlamentul dorește să existe chiar 30 de ani în cazul în care daunele devin vizibile după o perioadă mai lungă de timp.

    Noile norme stabilesc și că trebuie să existe întotdeauna o entitate în Uniunea Europeană care să poată fi trasă la răspundere, chiar dacă produsul este fabricat în afara spațiului comunitar.

    Poate fi vorba fie de importator, fie de un reprezentant al producătorului. În cazul în care nu există nici o companie responsabilă, consumatorii ar putea fi despăgubiți prin intermediul organismelor naționale.

    Parlamentul European și-ar dori totodată simplificarea procedurii de cerere a compensațiilor. În acest sens, agențiile naționale de protecție a consumatorilor ar trebui să ofere îndrumare și informații într-un mod accesibil și ușor de înțeles.

    În final mai trebuie spus că noile norme, așa cum vor intra ele în negocierile dintre legislativ și statele membre, prevăd că persoanele în vârstă, cei cu dizabilități și copiii și, în unele situații, persoanele cu dificultăți financiare sau consumatorii cu acces limitat la internet au nevoie de protecție specială.


  • Cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități

    Cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități

    Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă care va facilita accesul la dreptul persoanelor cu dizabilități la libera circulație, garantând că aceste persoane pot avea acces, în condiții de egalitate, la condiții speciale, la tratament preferențial și la drepturi de parcare atunci când vizitează un alt stat membru. Propunerea introduce un card pentru dizabilitate standardizat și consolidează actualul card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Ambele carduri vor fi recunoscute pe întreg teritoriul UE. Atunci când statutul de persoană cu dizabilități nu este recunoscut în străinătate, aceste persoane nu pot avea acces la condiții speciale și la tratament preferențial, ca de exemplu accesul liber și/sau prioritar, tarife reduse sau asistență personală, atunci când vizitează alte state membre. Comisia propune crearea acestui card, oferind acces egal la condiții speciale și tratament preferențial în serviciile publice și private, inclusiv, de exemplu, la transport, evenimente culturale, muzee, centre de agrement și sportive sau parcuri de distracții.

    Comisarul european pentru egalitate, Helena
    Dalli a oferit mai multe amănunte:
    Persoanele cu dizabilități se
    confruntă adesea cu obstacole în ceea ce privește accesul la condiții speciale,
    la tratament preferențial și drepturi de parcare atunci când călătoresc, din
    cauza diferențelor de recunoaștere a statutului lor de persoană cu handicap în
    diferite state membre. Pentru
    a rezolva această problemă, propunerea de directivă a Comisiei introduce un
    card european standard pentru persoanele cu handicap prin care li se recunoaște
    la nivel transfrontalier statutul de persoană cu dizabilități. Acest card vine în completarea
    cardurilor și a certificatelor naționale de handicap, respectând totodată rolul fiecărui stat membru în
    privința accesării statutului de persoană cu dizabilități.


    Pentru multe persoane cu dizabilități, transportul cu autoturismul privat rămâne cea mai bună sau singura posibilitate pentru a călători sau a se deplasa în mod independent, asigurându-le autonomia. Îmbunătățirile propuse pentru actualul card european de parcare vor permite persoanelor cu dizabilități să aibă acces la aceleași drepturi de parcare disponibile în alt stat membru. Acesta va avea un format comun obligatoriu, care va înlocui cardurile naționale de parcare pentru persoanele cu dizabilități și va fi recunoscut în întreaga UE.

    Directiva propusă
    va impune statelor membre să furnizeze cardurile atât în versiune fizică, cât și în versiune digitală, să pună la dispoziția publicului, în formate accesibile, condițiile și normele de eliberare
    sau de retragere a cardurilor și să se asigure că prestatorii de servicii oferă informații privind condițiile
    speciale și tratamentul preferențial pentru persoanele cu dizabilități în formate accesibile. Pentru a
    garanta conformitatea, statele membre trebuie să se asigure că persoanele cu
    dizabilități, organizațiile lor reprezentative și organismele publice relevante
    pot lua măsuri în temeiul legislației naționale, dacă este necesar. După
    transpunerea directivei în dreptul intern, statelor membre li se solicită să
    impună amenzi și măsuri corective în cazul unor eventuale încălcări.




  • Importanţa Directivei UE privind avertizorii de integritate

    Importanţa Directivei UE privind avertizorii de integritate

    Avertizorii de integritate, adică persoanele care
    raportează sau divulgă informații privind un fapt ilegal obținute într-un
    context profesional, ajută la prevenirea prejudiciilor și la detectarea
    amenințării sau a prejudicierii interesului public. Măsurile aplicate la nivel
    european pentru protejarea avertizorilor de integritate au fost, până în 2018,
    inegale și fragmentate, consecința fiind că au existat numeroase situaţii în
    care aceștia nu au avut curajul să își raporteze preocupările de teama
    represaliilor.

    În 2018 Comisia Europeană a prezentat un pachet de inițiative
    care includeau o propunere de Directivă privind protejarea persoanelor care raportează
    încălcări ale dreptului Uniunii și o comunicare care stabilește un cadru
    juridic cuprinzător pentru protejarea avertizorilor de integritate. Scopul este
    apărarea interesului public la nivel european, instituirea unor canale de
    raportare ușor accesibile, interzicerea represaliilor împotriva avertizorilor
    și stabilirea unor măsuri de protecție specifice.

    Directiva UE a Parlamentului European și a
    Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale
    dreptului Uniunii a intrat în vigoare în decembrie 2019, urmând ca statele membre s-o transpună în legislația
    lor națională până la sfârşitul anului 2021. Mai multe state membre, printre care
    România, nu au transpus corect respectiva directivă a UE, astfel că fondurile
    europene la care ar trebui să aibă acces sunt puse în pericol de încălcarea
    statului de drept.


    Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a semnalat
    acest lucru:

    Protecţia intereselor financiare ale UE
    înseamnă un cadru complex, care include mecanisme de detecţie, investigare,
    pedepsire, recuperare, dar şi de prevenţie. Un rol extrem de important pentru
    detecţie şi prevenţie, în special în contextul achiziţiilor făcute în perioada
    pandemiei, dar nu numai, îl au avertizorii de integritate. Ei sunt acei oameni
    verticali, care atunci când sesizează fapte de corupţie în companiile sau în
    instituţiile publice în care lucrează, au curajul să le denunţe. Pentru a
    semnala corupţia, avertizorii de integritate au însă nevoie de canale sigure şi
    de o protecţie sporită, garantată de lege. Chiar procurorul-şef al Parchetului
    European sublinia recent acest lucru, în contextul în care România nu a
    transpus corect şi complet Directiva Europeană privind protecţia avertizorilor
    de integritate. Iar România nu este singurul stat care se află în această
    situaţie, alte şaptesprezece state membre se află în aceeaşi situaţie,
    netranspunând corect această directivă. Mai mult, în România, legea recent
    adoptată de Parlamentul României, goleşte Directiva de conţinut. Iar asta pune
    în pericol atât activitatea Parchetului European, cât şi cadrul de protecţie al
    intereselor financiare ale UE. Le cer tuturor statelor membre care nu au
    transpus Directiva să facă acest lucru corect şi cât mai repede, pentru că
    altfel nu protejăm interesele financiare ale Uniunii, ci opacitatea, frauda şi
    corupţia.






  • Condiții de muncă mai transparente și mai previzibile pentru lucrătorii din UE

    Condiții de muncă mai transparente și mai previzibile pentru lucrătorii din UE

    Comisia Europeană anunță că statele membre au avut timp până pe 1 august să transpună în legislația națională Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, o etapă importantă pentru o Europă socială puternică.

    Astfel, 182 de milioane de lucrători din Uniunea Europeană vor avea dreptul la o mai mare previzibilitate în ceea ce privește condițiile lor de muncă, de exemplu privind sarcinile de serviciu și timpul de lucru. De asemenea, aceștia vor avea dreptul să primească în timp util informații complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, cum ar fi locul de muncă și remunerația.

    Prin Directiva privind condițiile de muncă, lucrătorii din UE vor beneficia de următoarele drepturi:

    – informații complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, comunicate rapid și, atenție, în scris;
    – durata perioadei de probă de la începutul unui contract de muncă, nu va putea depăși șase luni;
    – posibilitatea de a exercita în paralel o altă activitate profesională pentru un alt angajator; orice restricții ale acestui drept trebuie să fie justificate prin motive obiective;
    – comunicarea în avans, într-un termen rezonabil, a orelor și zilelor de referință în care munca va trebui să fie efectuată – în special pentru lucrătorii cu programe de lucru imprevizibile și în caz de muncă la cerere;
    – măsuri care să prevină recurgerea abuzivă la contracte de muncă cu zero ore de lucru;
    – de asemenea, lucrătorii au dreptul să primească un răspuns scris la o cerere de transfer către un alt loc de muncă mai sigur.

    Directiva europeană mai prevede că lucrătorii trebuie să beneficieze de formare obligatorie gratis asigurată de angajator.

    Noile reguli vor contribui la garantarea unor locuri de muncă de calitate, la asigurarea unei anumite stabilități pentru lucrători și le va permite acestora să își planifice viața, declară comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

    Statele membre au avut ca termen 1 august pentru transpunerea acestei directive. Ca etapă următoare, Comisia Europeană va evalua conformitatea măsurilor naționale notificate de fiecare stat membru și va lua măsuri dacă este necesar.


  • Acord politic pentru a stimula echilibrul de gen în consiliile corporative

    Acord politic pentru a stimula echilibrul de gen în consiliile corporative

    Aşa-numita directivă Femeile în consilii îşi propune să introducă proceduri transparente de recrutare în funcţiile de conducere, astfel încât cel puţin 40% din posturile de director neexecutiv sau o treime din toate posturile de director să fie ocupate de femei. Odată ce Parlamentul şi Consiliul vor fi aprobat în mod oficial acordul, directiva va intra în vigoare la 20 de zile după ce a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre ar trebui să pună în aplicare directiva la doi ani după ce a fost adoptată. Astfel, în cazurile în care candidaţii sunt calificaţi în mod egal pentru un post, prioritate ar trebui să aibă femeile, pentru că, în prezent, ele sunt subreprezentate în posturile de conducere.

    Parlamentarii europeni au insistat că, deși va exista această cotă de reprezentare de gen, meritul trebuie să rămână criteriul cheie în procedurile de selecţie, care ar trebui să fie, mai întâi de toate, transparente. Companiile cotate la bursă vor fi obligate să furnizeze informaţii autorităţilor competente, o dată pe an, despre reprezentarea de gen în consiliile lor de administraţie şi, în cazul în care obiectivele nu au fost îndeplinite, să prezinte modul în care intenţionează să le atingă.

    Directiva include şi sancţiuni pentru companiile care nu respectă echilibrul de gen în forurile de conducere. Acestea pot fi amendate sau selecţia directorilor poate fi anulată în justiţie. Deocamdată, întreprinderile mici şi mijlocii cu mai puţin de 250 de angajaţi sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei, dar iniţiatorii iau în calcul, pe viitor, extinderea prevederii şi în cazul acestora.

    Comisia Europeană şi-a prezentat pentru prima dată propunerea în 2012, iar Parlamentul European şi-a adoptat poziţia de negociere încă din 2013. Dosarul a fost blocat în Consiliul Uniunii Europene timp de aproape un deceniu, până când miniştrii Ocupării Forţei de Muncă şi Afacerilor Sociale au convenit în sfârşit asupra unei poziţii, în martie, anul trecut.

    În prezent, mai puţin de o treime dintre membrii consiliilor de administraţie din cele mai mari companii cotate la bursă din UE sunt femei, cu diferenţe semnificative între statele membre (de la 45% în Franţa la doar 8,5% în Cipru).