Radio România Internațional

Tag: discriminare

  • Şansele de angajare după vârsta de 45 de ani

    Şansele de angajare după vârsta de 45 de ani

    Încheierea
    unui contract de muncă a devenit, în ultimii ani, o misiune imposibilă pentru
    mulţi români, în special pentru persoanele trecute de 40-45 de ani, care
    reprezintă mai mult de 28% dintre şomerii români. Trecuţi de prima tinereţe,
    mulţi se confruntă cu şomajul într-o perioadă în care s-ar aştepta ca valoarea,
    experienţa şi priceperea deprinsă de-a lungul anilor să le fie răsplătite.
    Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la finalul anului
    2015, 56,56% dintre şomerii din România aveau peste 40 de ani. Dintre aceştia,
    mai bine de jumătate aveau peste 50 de ani. Majoritatea şomerilor iau în calcul
    reconversia profesională, adică învaţă o altă meserie după ce au muncit toată
    viaţa într-un alt domeniu. Asta însă nu le garantează atenţie din partea
    angajatorilor care caută fortă de muncă. Este
    şi cazul lui Vasile din Piatra Neamţ. Are 50 de ani şi nimeni nu-l mai
    angajează de câţiva ani: De trei ani de când am intrat în
    şomaj caut un serviciu dar foarte greu se găseşte. Persoanele trecute de 50 de
    ani foarte greu găsesc de lucru. Dacă te duci la un întreprinzător spune că te
    angajează, depui CV-ul şi aştepti, dar nu primeşti nici un răspuns. În
    schimb, îi angajează pe alţii mai
    tineri. După ce am fost în şomaj, am făcut cursuri de recalificare de
    contabilitate, de calculatoare, însă nu te angajează nimeni, nici cu aceste
    cursuri. Ei vor persoane calificate, nu să se specializeze la locul de muncă.


    Constantin este
    din Bucureşti, are 48 de ani şi, chiar dacă a urmat cursuri de recalificare,
    acestea nu I-au ajutat să se angajeze: În anul 2010 am fost trimis în
    somaj şi nu mi s-a oferit nici un post de calificare sau recalificare în alte
    profesii. Statul cheltuie sume uriaşe de bani pentru că nu califică omul în
    meserii care se caută. Ministerul Muncii ar trebui să colaboreze cu
    instituţiile publice….ei degeaba pregătesc personal dacă nu-l pot plasa pe
    piaţa muncii. Nu te pregătesc cu nimic. Îţi dau şomajul şi îţi pun viza
    anuală. În loc să califice oamenii, ei preferă să angajeze direct de pe piaţă.
    Dacă nu ai pregătire de specialitate, nu prea ai şanse.


    Prin urmare, aceşti oameni se confruntă cu
    situaţii discriminatorii, chiar dacă legislaţia românească interzice
    discriminarea pe criteriul vârstă în domeniul muncii. Coaliaţia
    anti-discriminare te ajută, însă, să identifici autorităţile publice către care
    poţi reclama nedreptatea cu care te confrunţi, ne spune Teodora Ion-Rotaru, coordonator PR şi
    Comunicare în cadrul Coaliţiei anti-discriminare: Este
    adevărat că un loc unde discriminarea poate fi mult mai evidentă decât în alte
    domenii este locul de muncă. Persoanele în vârstă se confruntă cu o astfel de
    discriminare, însă noi, Coaliţia anti-discriminare, putem
    să-i ajutăm cu consiliere juridică online, gratuit, pe site-ul    anti-discriminare.ro.
    Aceste persoane pot întreba direct un expert jurist despre metodele pe care le
    pot folosi pentru a demonstra aceste situaţii de discriminare bazate pe
    criteriul vârstă. Pot întreba ce fel de probe pot aduce, dacă situaţia cu care
    se confruntă este, într-adevăr, una de discriminare şi la ce instituţii se pot
    adresa mai departe. Studiile europene arată că România este una din ţările în
    care discriminarea este mai des întâlnită decât în alte ţări din Europa. În
    schimb, percepţia românilor asupra discriminării este una mai scăzută. Românii
    nu sesizează neapărat la fel de bine discriminarea ca alţi cetăţeni
    străini şi nici nu-şi cunosc toate drepturile pentru a se apăra în
    momentul în care o întâlnesc. E foarte important ca cei care se confruntă
    cu o situaţie de discriminare să sesizeze autorităţile. Legislaţia
    anti-discrimare există, este comprehensivă şi acoperă inclusiv domeniul muncii,
    însă pentru a fi pusă în practică noi încurajăm persoanele afectate de
    discriminare să ceară ajutorul Coaliei anti-discriminare, să meargă mai departe
    la instituţiile relevante să-şi caute dreptatea.



    Anual,
    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează programe de
    formare profesională care să asigure creşterea şi diversificarea competenţelor
    profesionale, în scopul asigurării mobilităţii şi reintegrării pe piaţa muncii.
    În anul 2016 se vor organiza 2.200 programe de formare profesională pentru
    aproximativ 42.000 persoane care beneficiază de servicii gratuite de formare
    profesională prin iniţiere, recalificare, perfecţionare, specializare.Anul trecut, ca urmare a implementării
    măsurilor active cuprinse în Programul de ocupare a formei de muncă, s-a
    realizat încadrarea unui număr de 107.904 persoane cu vârsta peste 45 de ani.
    Daniela Ştirbu, sef Seviciu Direcţia Comunicare din cadrul Agenţiei Naţionale
    pentru Ocuparea Forţei de Muncă: În cursul lunii martie 2016, la nivel
    naţional, sunt în derulare 171 de programe de formare profesională, prin urmare
    3252 de persoane participă la cursurile gratuite organizate de ANOFM. Cele mai
    multe programe de formare profesională, cu cele mai multe locuri disponibile,
    vizează calificări precum: lucrători în comerţ (281 de locuri), bucătari,
    operatori introducere, validare şi prelucrare date (190), instalatori
    instalaţii tehnico sanitare, frizer, coafor, manichiurist, ospătar.. Cei mai
    mulţi participanţi, în cursul lunii martie, se aflau în judeţele Brasov (210
    persoane), Bihor (177 persoane), Hunedoara şi Mureş ( câte 168) şi Covasna (112
    persoane). Pentru detalii, cei interesaţi se pot adresa agenţiei teritoriale
    pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază
    îşi au domiciliul sau reşedinţa.



    Administratorii
    societăţilor comerciale care încadrează în muncă diferite categorii de şomeri
    vor putea obţine şi în acest an subvenţii cuprinse între 500 şi 750 de lei
    lunar pentru fiecare persoană angajată. Practic, cu ajutorul acestor subvenţii
    acordate de stat, angajatorii vor putea achita o parte din salariile
    angajaţilor făcând economii la bugetul societăţii.În primele opt luni ale anului trecut,
    ca urmare a aplicării măsurilor prevăzute în Programul de Ocupare, au fost
    încadrate, prin acordarea de subvenţii angajatorilor, 8.812 persoane cu
    vârste de peste 45 de ani şi 142 persoane care mai au cinci ani până la
    îndeplinirea condiţiilor de pensionare.

  • Studiu privind imigranţii din România

    Studiu privind imigranţii din România

    Conform
    unui raport, problema discriminării imigranţilor din România nu este
    percepută de aceştia ca fiind un obstacol în diverse contexte sociale.
    Birocraţia, dificultăţile de comunicare, lipsa de transparenţă şi ilegalităţile
    legate de contractele de închiriere a unei locuinţe şi contractele de muncă ar
    fi principalele probleme care îi afectează. Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului Discriminarea
    Imigranţilor în Domeniul Drepturilor Civile şi îşi propune să promoveze drepturile omului şi să combată
    efectele discriminării şi ale intoleranţei faţă de imigranţi.


    Conform
    Inspectoratului General pentru Imigrări, în România există 59 200
    de străini cu şedere legală, străini din state terţe, majoritatea aflându-se în
    tara noastră din motive familiale. Circa 12.000 de persoane au venit pentru
    studii, iar ca lucrători imigranţi se găsesc în jur de 5.800. Pe lângă aceştia,
    mai există o categorie de persoane cu o formă de protecţie internaţională, în
    jur de 2500. Cercetarea a analizat în ce măsură imigranţii au acces
    la educaţie, locuinţe, sănătate, muncă, bunuri şi servicii. In fiecare
    dintre aceste domenii au fost evidenţiate o serie de piedici în calea
    integrării. În ceea ce priveşte închirierea unei locuinţe de către
    un străin, Adriana Iordache, de la Societatea Academică Română a declarat:
    Am observat o oarecare discriminare structurală, pentru că destul de
    mulţi străini ne-au raportat faptul că proprietarii români nu vor să facă
    contract de închiriere şi să-l înregistreze la autorităţile fiscale … în
    condiţiile în care străinii au nevoie de aceste forme legale pentru prelungirea
    vizei de şedere. O altă problemă a fost preţul destul de ridicat la chirii,
    percepţia unora dintre străini a fost că proprietarii îi taxează mai mult
    pentru că sunt străini şi pentru că se crede că au mai mulţi bani. Dar în
    general interacţiunea străinilor cu proprietarii a fost una pozitivă, odată ce
    au închiriat apartamentul.. S-au întâlnit şi
    atitudini xenofobe sau rasiste în rândul unor proprietari care nu doreau să
    închirieze locuinţa străinilor proveniţi din Africa sau Orientul Mijlociu. Dacă
    ne referim la studenţii străini, dacă aceştia beneficiază de bursa statului
    român, ei nu beneficiază de locuri de cazare. O altă problemă cu privire la
    accesul lor la locuinţă a fost lipsa de servicii de consiliere de către
    universităţi. Adică ei vin aici, în România, mulţi dintre ei nu ştiu nici
    limba, în special studenţii din Africa şi Orientul Mijlociu, şi le este uneori
    greu să-şi găsească o locuinţă.


    Educaţia
    este un alt domeniu important în determinarea opţiunilor viitoare ale
    străinilor. In sistemul de învăţământ universitar, studenţii din afara Uniunii
    Europene se confruntă cu diverse forme de discriminare instituţională, de la
    taxe suplimentare la lipsa unor facilităţi cum ar fi transportul gratuit în
    comun. Adriana Iordache:
    Au fost şi studenţi multumiţi, dar destul de mulţi studenţi străini s-au
    plâns de calitatea programelor, în special de cele de limba engleză. Au fost
    situaţii în care au spus că profesorii nu-şi dau
    interesul, nu traduc toate slide-urile, personalul
    administrativ din universităţi, în anumite cazuri, nu
    cunoaşte o limbă de circulaţie internaţională. Cursurile de limba română
    oferite studenţilor de către universităţi au fost uneori percepute ca nefiind
    de o calitate mulţumitoare (erau prea rare, cursanţii aveau niveluri diferite
    de cunoştinţe de limba română şi nu se putea găsi un numitor comun). Mulţi nu
    au învăţat limba română în urma acestor cursuri. De asemenea, corupţia şi şpaga au fost menţionate şi în
    mediul universitar.


    Dacă
    ne referim la accesul la serviciile de sănătate a imigranţilor, se poate
    constata mai puţină discriminare decât în celelalte domenii studiate.
    Problemele de aici se referă la lipsa informaţiilor accesibile imigranţilor în
    limba engleză, dificultăţi de comunicare datorate interacţiunilor între culturi
    diferite şi birocraţia sistemului. Luciana Lăzărescu, coordonatorul
    acestui proiect vine cu amănunte: Spaga a fost
    menţionată de foarte mulţi. Cred că este singurul domeniu în care spaga apare
    cu cea mai mare frecvenţă. E vorba de 6 din 30 de interviuri în care oamenii au
    spus că au plătit ca să beneficieze de servicii mai bune. A mai fost
    semnalată curiozitatea personalului medical faţă de străinii de origine
    africană, în special. O altă problemă este legată de faptul că serviciile medicale
    se acordă pe baza codului numeric personal, care se alocă de către
    Inspectoratul General pentru Imigrări în momentul în care este obţinut permisul
    de şedere. Deci în perioada de la depunerea actelor şi până la obţinerea
    permsiului de şedere, străinul nu are CNP.


    Raportul
    mai arată că imigranţii care vin în România pentru a munci sunt printre cei mai
    vulnerabili. Si asta pentru că demisia de la un angajator şi imposibilitatea de
    a găsi un alt loc de muncă, în 60 de zile, duce la expulzarea din ţară. Andra Panait, de la Asociaţia România
    pentru Promovarea Sănătăţii, ne prezintă câteva rezultate ale cercetării
    legate de muncă: Am observat
    că nu au fost încheiate contracte de muncă sau contractele care erau încheiate,
    fie omiteau numărul de ore efectiv lucrate, fie remuneraţia era mult mai mică.
    De asemenea, nu erau plătite la timp sau nu erau plătite deloc orele
    suplimentare. Majoritatea persoanelor se simţeau discriminate, fie în baza
    naţionalităţii, fie datorită unor afecţiuni fizice vizibile.

    Raportul a fost realizat de
    Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, împreună cu Societatea Academică
    din România şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Iniţiatorii
    acestuia vin şi cu o serie de recomandări
    pentru ca instituţiile publice şi autorităţi să facă teste de limba
    română la recrutare, însoţite de programe de formare privind drepturile şi
    obligaţiile migranţilor. De asemenea, sunt necesare mecanisme mai eficiente de
    transmitere a cazurilor de abuz între instituţiile statului şi ONG-urile
    specializate.

  • Discriminarea în România

    Discriminarea în România

    România se află pe ultimul loc în UE şi pe locul 72
    la nivel mondial, conform statisticilor Forumului Economic Mondial când vine
    vorba de egalitatea între femei şi bărbaţi. Deşi multe femei sunt discriminate
    la locul de muncă sau în cadrul procesului de recrutare, puţine ajung să
    reclame diversele situaţii de discriminare şi hărţuire cu care se confruntă.
    Discriminarea este prezentă însă şi în rândul celor vârstnici şi al persoanelor
    cu handicap. Vom afla azi şi despre Coaliţia Anti-discriminare, un program de
    asistenţă juridică gratuită online, adresat persoanelor care se confruntă cu
    discriminarea în România.


    Una dintre cele mai grave forme de inegalitate
    întâlnită în România afectează femeile care, din lipsa unui sistem de protecţie
    socială funcţional, sunt nevoite să stea acasă pentru a-i îngriji şi susţine pe
    membrii mai în vârstă sau mai tineri ai familiei. Această situaţie, subliniaza
    Coaliţia anti-discriminare, le îngreunează viaţa socială şi profesională, le
    îngrădeşte libertăţile şi oportunităţile şi le predispune la depresie,
    singurătate si stimă de sine scăzută, conform unor studii internaţionale. Însă
    discriminarea este un subiect amplu şi include mai multe categorii de persoane,
    iar legislaţia europeană, prin directivele sale şi prin tratate, se referă
    destul de mult la discriminare. Antidiscriminării i se acordă multă importanţă,
    spune Dana Ududeac, expert jurist antidiscriminare.
    Această legislaţie e transpusă în România prin Ordonanţa 137/2000. Din
    experienţa proiectelor, persoanele care se adresau Coaliţiei Antidiscriminare,
    deseori, nu ştiau exact ce înseamnă discriminarea din punct de vedere juridic
    continuă Dana Ududeac: Discriminarea are patru elemente
    esenţiale. Se rezumă la un tratament diferit al persoanelor aflate în situaţii
    similare sau comparabile, pe baza unui criteriu protejat, cum ar fi genul,
    etnia, religia, opinia politică, etc. şi care are ca efect încălcarea
    drepturilor persoanei respective.


    Teodora Rotaru, de la Coaliţia anti-discriminare,
    responsabilă relaţii publice şi comunicare, explică percepţia asupra
    discriminării în România. Pentru început, este evaluată atât
    prin percepţii şi atitudini ale populaţiei, cât şi printr-un fenomen denumit
    distanţă socială. Ar accepta o persoană intervievată să stea la aceeaşi masă
    cu o altă persoană de etnie romă? Iată un exemplu de întrebare. Deoarece nu
    înţeleg fenomenul discriminării, românii au impresia că nu se discriminează. Cu
    toate acestea, observăm că ei au cea mai mare distanţă socială faţă de alte
    categorii. La noi, cele mai discriminate categorii sunt persoanele cu
    dizabilităţi, cele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele LGBT
    (lesbiene, gay, bisexuali, transexuali) şi consumatorii de droguri
    intravenoase.


    Coaliţia anti-discriminare, prin cele 10 organizaţii
    membre, a participat la procesul de elaborare a strategiei 2015-2020, care
    prevede o serie întreagă de măsuri, ce vor veni atât din partea Consiliului
    Naţional pentru combaterea discriminării cât şi din partea organizaţiilor
    societăţilor civile. Teodora Rotaru, Coaliţia anti-discriminare, responsabilă
    relaţii publice şi comunicare. Punctual, noi avem de gând să
    realizăm în următoarele luni un raport care se va intitula Acces la Justiţie.
    Vom evalua prin acest raport cât de eficiente sunt metodele actuale de
    combatere şi prevenire a discriminării şi cât de facil se pot adresa oamenii,
    fie în instanţă, fie către CNCD, pentru a-şi rezolva problemele. În urma
    acestui raport, dorim să ne adresăm autorităţilor relevante pentru a îmbunătăţi
    cadrul legislativ, dar mai ales practicile antidiscriminare ale instituţiilor
    responsabile. Antidiscriminarea trebuie să devină o parte din mandatul fiecărui
    minister din România, o parte din mandatul tuturor autoriăţilor care
    interacţionează cu societatea, de la Avocatul Poporului până la inspectorate
    teritoriale de muncă sau formatori ai grupelor profesionale principale -
    avocaţi sau profesori – pentru a înţelege că fiecare dintre noi avem o
    responsabilitate fundamentală de a asigura egalitate pentru toţi.


    Coaliţia anti-discriminare a creat platforma
    antidiscriminare.ro, unde persoanele care consideră că sunt victime ale
    discriminării sau au întrebări pot scrie şi pot primi o consiliere juridică
    primară, informaţii despre problema lor. Dana Ududeac, expert jurist antidiscriminare,
    aminteşte două cazuri care au ajuns în atenţia Coaliţiei anti-discriminare. Unul se referă la o întâlnire organizată de Asociaţia Accept în anul 2013,
    la cinematograful de la Muzeul Ţăranului Român. Acolo era organizată proiecţia
    unui film cu tematică homosexuală. Un grup de două ori mai numeros, de extremă
    dreaptă, motivat de ură, a recurs la ameninţări şi a blocat proiectarea
    filmului. Noi am luat măsuri şi ne-am confruntat cu un aspect interesant -
    discriminarea poate ajunge la un nivel atât de grav, încât devine o
    infracţiune. Un alt caz cu care ne-am confruntat este acela al unei femei
    seropozitive. Aceasta era însărcinată şi infectată cu virusul HIV. Ghidul
    Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi ghiduri clinice ale Ministerului
    Sănătăţii recomandă o operaţie cezariană la 38 de săptămâni. La vremea
    respectivă, exista un singur spital în tot Bucureştiul care putea să facă
    această operaţie, dar nu a fost primită, din cauza infecţiei cu HIV. A stat 8
    zile pe holurile spitalului, fiindcă personalul medical de acolo nu avea
    condiţiile necesare pentru a evita transmiterea acestui virus, punând în
    pericol atât sănătatea mamei cât şi a fătului. Cazul s-a rezolvat fericit,
    femeia reuşind să obţină serviciile medicale pe care şi le-a dorit.


    România a făcut numeroase progrese în materie de
    legislaţie în domeniul combaterii discriminării rasiale şi a intoleranţei.
    Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei a analizat progresele
    facute în ultimul an de la publicarea în 2014 a recomandărilor privind
    combaterea discriminării. Concluzia a fost că în România e nevoie de o
    consolidare a formării judecătorilor, procurorilor şi persoanelor responsabile
    de aplicarea cadrului juridic penal care vizează lupta împotriva rasismului.
    Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei este un organism al
    Consiliului Europei care monitorizează probleme de intoleranţă şi discriminare
    şi emite recomandări către statele membre.

  • Jurnal românesc – 14.08.2015

    Jurnal românesc – 14.08.2015

    Reprezentanţii
    organizaţiilor civice ale românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş,
    prezenţi la Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni de la Izvoru
    Mureşului, susţin că sunt abandonaţi de statul român şi discriminaţi negativ de
    majoritatea locală în propria ţară. Forumul Civic al românilor din cele trei
    judeţe adresează un apel autorităţilor de la Bucureşti prin care solicită
    sprijin şi soluţii, deoarece sunt supuşi riscului de deznaţionalizare. Potrivit
    Rador, ei reclamă faptul că, în ultimele decenii, accesul la decizie
    administrativă şi la învăţământul în limba română a scăzut drastic, iar găsirea
    unui loc de muncă devine tot mai dificil pentru ca este condiţionat de
    cunoaşterea limbii maghiare. Organizaţiile româneşti din Harghita, Covasna şi
    Mureş cer o strategie coerentă pentru protejarea identităţii lor naţionale în
    zonă şi alocarea unui buget corespunzător Forumului Civic – reprezentant al celor
    aproximativ 400.000 de români din cele trei judeţe. De asemenea, solicită înfiinţarea mai multor
    posturi de secretari de stat în cadrul mai multor ministere care să se ocupe
    strict de problematica zonei.




    Siguranţa şi ordinea publică din România consumă,
    anual, 6,3% din bugetul total al cheltuielilor statului, în timp ce în ţările
    din UE se alocă, în medie, câte 3,7% din cheltuielile totale pentru astfel de
    activităţi. Doar în Slovacia şi Bulgaria alocările sunt mai mari decât în
    România, respectiv 8% şi 7% din cheltuielile totale. La polul opus este Danemarca,
    unde se alocă doar 1,7%. Fiecare majoritate politică s-a sprijinit pe
    instituţiile de forţă şi le-a ţinut aproape inclusiv prin majorări de salarii,
    care au generat creşteri de cheltuieli, apreciază economistul Mircea Coşea. În
    schimb, cheltuielile cu educaţia şi cu sănătatea consumă în România, împreună,
    doar 19,4% din cheltuielile totale ale statului într-un an, cu 30% mai puţin
    decât în restul statelor din UE. În ceea ce priveşte apărarea, România este
    sub media europeană şi alocă 2,3% din totalul cheltuielilor, pe când media UE
    este de 2,9%. Grecii, de exemplu, alocă 3,5%, în
    timp ce britanicii au o pondere de 5,1%.




    Premierul Victor Ponta i-a transmis, joi, omologului său de la Chişinău,
    Valeriu Streleţ, că este încrezător că Republica Moldova (ex-sovietică,
    majoritar românofonă) îşi va continua parcursul pentru atingerea obiectivelor
    europene, cei doi demnitari convenind să se întâlnească, la Chişinău, în
    această lună. Într-o convorbire
    telefonică, Victor Ponta şi
    Valeriu Streleţ au evaluat priorităţile de pe agenda bilaterală, în special
    proiectele de infrastructură energetică şi de transport. Totodată, s-a stabilit
    ca în perioada următoare să aibă loc noi contacte la nivelul companiilor din
    domeniu şi s-a convenit asupra necesităţii urgentării proiectelor aflate în
    derulare. Stadiul lucrărilor va fi analizat în cadrul viitoarei Comisii
    interguvernamentale pentru integrare europeană, în toamnă.




    Serviciul Român de Informaţii este pregătit să preântâmpine orice posibil
    atac cibernetic asupra băncilor din România, prin structura sa specializată – a
    declarat purtatorul de cuvânt al instituţiei, Sorin Sava. El a precizat că
    Virusul Tinba v3, asupra căruia compania IBM a avertizat că a fost configurat
    special pentru a ataca piaţa bancară românească, se află în atenţia SRI, însă
    el nu a făcut până în prezent victime. SRI precizează că România reprezintă o
    ţintă a atacurilor cibernetice din partea entităţilor ostile, atât actori
    statali, cât şi nonstatali, fapt confirmat de miile de alerte
    zilnice recepţionate. Sorin Sava a mai spus că în
    intervalul 12-13 august au fost înregistrate peste 38 de mii de atacuri
    cibernetice.

  • Jurnal românesc – 24.02.2015

    Jurnal românesc – 24.02.2015

    De luni, părinţii îşi pot înscrie copiii în clasa pregătitoare şi în clasa întâi la şcolile din România. Cererile pot fi completate online sau la şcoala aleasă şi pot fi depuse de luni până vineri, între orele 8:00 şi 20:00, iar sâmbătă, între 9:00 şi 13:00. Înscrierile în învăţământul primar se vor încheia pe 13 martie. Evaluarea nivelului de dezvoltare psihosomatică a copiilor se face până pe 11 martie, conform metodologiei în vigoare. În a doua jumătate a lunii viitoare, vor fi publicate primele rezultate ale repartizărilor, iar până pe 17 aprilie vor fi soluţionate toate situaţiile legate de repartizarea şi înscrierea copiilor în învăţământul primar.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti isi reitereaza recomandarea ferma către cetăţenii români de a evita orice călătorie în Libia, iar celor care se află deja în această ţară să o părăsească de urgenţă. Într-un comunicat remis presei, ministerul avertizează că, din cauza stării de insecuritate, mijloacele de transport înspre şi dinspre Libia, precum şi în interiorul ţării, sunt extrem de limitate. Companiile aeriene din Europa şi-au suspendat pe termen nedefinit toate zborurile, cele libiene nu efectuează zboruri în Europa, spaţiul aerian este deseori închis, iar porturile şi aeroporturile sunt ţinte frecvente ale atacurilor grupărilor înarmate. In plus, menţionează diplomaţia de la Bucuresti, frontierele terestre ale Libiei cu Algeria, Egipt, Ciad şi Niger sunt închise şi singura frontieră terestră care funcţionează, cu intermitenţe, este cea cu Tunisia.



    Deputatul Mircea Dolha, vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, s-a declarat solidar cu românii care au protestat, duminică, în faţa postului britanic de televiziune Channel 4 în legătură cu difuzarea seriei de documentare The Romanians Are Coming (Vin românii). Câteva sute de români au ieşit în stradă, la Londra, nemulţumiţi de modul în care jurnaliştii acestei televiziuni au prezentat comunitatea românească. Aşa-numitul “protest al tăcerii” a avut loc după difuzarea unui prim episod, ce prezinta poveştile a trei cetăţeni români de etnie romă care trăiesc în Marea Britanie la limita sărăciei. Ministerul de Externe de la Bucureşti a subliniat că episodul nu este reprezentativ pentru comunitatea românească din Marea Britanie, iar ambasada României la Londra şi-a exprimat surprinderea şi dezamăgirea.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare în Guvernul de la Bucureşti, Angel Tîlvăr, s-a declarat de un optimism moderat referitor la rezolvarea problemelor românilor din Serbia vecină. El a avut, la sfârşitul săptămânii trecute, discuţii pe această temă cu oficialităţile sârbe şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ şi religios din regiunile Valea Timocului şi Voivodina, în cursul cărora a insistat asupra accesului etnicilor români la educaţie în limba maternă. Aderarea la un set de valori europene impune şi grija faţă de minorităţi — a subliniat ministrul Tâlvăr, care a amintit că Bucureştiul susţine aderarea Serbiei la UE. România este una dintre cele cinci state membre ale Uniunii care nu au recunoscut independenţa fostei provincii sârbe, cu populaţie majoritar albaneză, Kosovo, dar a solicitat permanent Belgradului să asigure minorităţilor etnice drepturi la standarde europene.



    Principele Radu s-a întâlnit, la Chişinău, cu prim-ministrul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. La discuţii a luat parte şi Principele Nicolae, care şi-a încheiat, marţi, vizita de o săptămână pe care a făcut-o, în premieră, în Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al Casei Regale a României, el s-a întâlnit cu oficialităţi locale de la Chişinău, Orhei, Bălţi, Soroca, cu reprezentanţi ai clerului ortodox, cu profesori şi elevi ai şcolilor româneşti din Basarabia.