Impactul politic al migrației în țările de origine (pe baza a două studii sociologice, unul realizat de Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo si de Universitatea din Oslo, iar celălalt studiu realizat de Universitatea din Barcelona, Spania, la care au colaborat şi invitatii editiei). Participă: dr. Anatolie Coșciug (cu doctorat în sociologie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca) – director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației (centru afiliat Universității Babeș-Bolyai), asistent universitar la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, și dr. Corina Tulbure – membră GRECS (grup de cercetare pe teme de control social și excluziune socială, afiliat Universității din Barcelona, instituție unde doamna Tulbure și-a obtinut doctoratul in analiză de discurs), totodată astăzi bursieră a Universității de Vest din Timişoara (pentru un proiect de cercetarea privind incluziunea migranţilor din România).
Tag: discurs
-
Starea Uniunii Europene
În discursul privind starea
Uniunii Europene, Ursula von der Leyen a expus soluțiile Comisiei la cele mai
presante provocări cu care se confruntă Uniunea și a prezentat inițiative pe
care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor.Vlad Botoș,
europarlamentar Renew Europe, trece în revistă câteva din inițiativele pe care
Comisia le are în vedere pentru următorii ani:Discursul s-a bazat, ca în fiecare an, pe starea
Uniunii Europene, președinta Comisiei venind cu proiecte foarte clare, pe care
Comisia le va iniția în următorii doi ani și jumătate, perioadă în care mai are
mandat. Este vorba de Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz
de urgență sanitară (HERA), autoritate care ne ajută să fim pregătiți pentru eventualele
provocări din viitor. Aici se vor investi aproximativ 50 miliarde de euro. Președinta
Comisiei a mai anunțat în discursul ei o relansare a discuțiilor în ceea ce
privește revizuirea Guvernanței Economice și un nou act european privind cipurile.
Legat de cipuri, există o mare problemă în ceea ce privește aprovizionarea cu cipuri
la nivel mondial. Au mai fost și alte proiecte pe care le-a menționat
președinta, ca Pilonul European al Drepturilor Sociale sau un nou program
pentru tinerii care nu au un loc de muncă, nu sunt încadrați profesional și nu
urmează nici un program educațional sau de formare. De asemenea, Comisia
Europeana va veni în sprijinul lor cu un nou program – ALMA. În același discurs a mai anunțat un nou fond
social pentru climă, un pachet de sprijin pentru Afganistan și un proiect pe
care și eu l-am susținut atât în campanii interne, când am candidat pentru un
loc pe listele USR Plus, cât și în campania externă. Este vorba de politică
europeană de apărare cibernetică, inclusiv de o legislație privind standardele
comune, în cadrul unui nou Act european privind reziliența cibernetică. Se
anunță și un summit european de apărare organizat sub președinția franceză a
Consiliului Uniunii Europene, președinție care va fi în perioada ianuarie-iunie
2022.
Ursula von der Leyen a
vorbit în discursul ei și despre domeniul digital, care joacă un rol decisiv. Statele
membre împărtășesc această opinie, cheltuielile digitale din cadrul NextGenerationEU
nu numai că vor îndeplini obiectivul de 20 % stabilit, s-au angajat chiar să-l
depășească. Acest lucru reflectă atât oportunitățile, cât și importanța
investițiilor în suveranitatea noastră tehnologică europeană.Vlad Botoș,
europarlamentar Renew Europe: Vestea bună este că prin Next Generation vom investi acum atât în
redresare pe termen scurt cât și în prosperitatea pe termen lung. Digitalul
este un domeniu esențial de care depinde reușita acestui proiect. 2022 va fi
declarat anul tineretuui european și toate aceste lucruri se vor face prin
programul Next Generation Eu.
-
Discursul privind Starea Uniunii 2021 (partea a II-a)
În luna septembrie a fiecărui an, președintele Comisiei Europene rostește, în fața Parlamentului, discursul privind starea Uniunii. În care trece în revistă realizările anului precedent și prezintă prioritățile pentru anul următor. În plus, expune soluțiile Comisiei la unele dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană.
Domeniul social a fost una dintre temele principale din discursul privind starea Uniunii, susținut de Ursula von der Leyen la data de 15 septembrie. Al doilea de când este președinta Comisiei Europene. O nouă strategie europeană pentru asistența medicală. Este una dintre propunerile pe care Executivul comunitar le va face în perioada următoare, pentru ca fiecare cetățean să poată beneficia de cele mai bune îngrijiri medicale posibile. Programul ALMA, anunțat de von der Leyen, va veni în sprijinul tinerilor marginalizați, care întâmpină dificultăți, care nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare. ALMA le va da acestor tineri posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru, potrivit președintei Comisiei.
Sergiu Mișcoiu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB, Cluj-Napoca, continuă analiza discursului privind Starea Uniunii Europene 2021.
-
Eveniment online ocazionat de rostirea Discursului privind starea Uniunii
Cu acest prilej,
Centrul de Informare Europe Direct București din cadrul Institutului European
din România a organizat un eveniment Webex de vizionare a discursului, urmat de
o sesiune de comentarii și intervenții la cald alături de experți ai
Institutului European din România.
Astfel, participanții la eveniment au putut urmări în
direct un moment extrem de important, ce demonstrează responsabilitatea
Comisiei Europene față de reprezentanții UE aleși în mod democratic. Discursul
președintei Comisiei Europene a avut drept corolar optimismul privind viitorul
Uniunii Europene. Accentul a fost pus pe relansarea socioeconomică a Uniunii în
contextul pandemiei cu COVID-19, o relansare menită să asigure un viitor mai
verde și mai digital pentru generațiile viitoare, începând cu cea actuală.
În cadrul sesiunii de dialog ce a urmat vizionării în
direct a Discursului privind starea Uniunii, tinerii participanți au avut
ocazia să asculte intervențiile extrem de interesante și pline de substanță ale
experților IER care au analizat declarațiile Ursulei von der Leyen: Bogdan
Mureșan, expert Serviciul Studii Europene, Dan Drăghia, expert Biroul Formare
și lector la Facultatea de Științe Politice a Universității București, și Eliza
Vaș, expert Serviciul Studii Europene. Tinerii s-au arătat foarte interesați de
problemele puse în discuție și au putut interveni cu precizări și întrebări pe
tot parcursul discuției.
Pentru mai multe detalii, vă
rugăm accesați site-ul Europe
Direct București.
(Loredana Licuța, coordonator Centrul Europe Direct
București) -
Jurnal românesc – 7.02.2017
Preşedintele Klaus Iohannis a rostit, marţi, în Parlament, un discurs
prin care a dezaprobat recenta decizie a Guvernului de a modifica legislaţia
penală prin ordonanţă de urgenţă, ulterior abrogată. În opinia sa, retragerea
ordonanţei şi eventuala plecare din funcţie a ministrului de resort ar însemna
prea puţin, iar eventuale alegeri anticipate – prea mult. De aceea, preşedintele a cerut PSD să rezolve urgent
criza, în caz contrar urmând să convoace, la Cotroceni, consultări, pentru
posibile soluţii. Totodată, Klaus Iohannis a cerut Executivului să guverneze
responsabil, transparent şi predictibil, iar Parlamentului, dominat de PSD, să
legifereze pentru populaţie, nu pentru un grup de politicieni cu probleme.
Şeful statului a vorbit şi despre demersurile în vederea organizării unui
referendum prin care românii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea
luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.
Parlamentarii PSD au părăsit sala în timpul discursului preşedintelui Klaus
Iohannis, apreciind că acesta rupe ţara în două.
Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, a primit-o pe ambasadorul Maria
Leissner, Secretarul general al Comunităţii Democraţiilor. Dialogul a avut loc
în perspectiva exercitării de către România a preşedinţiei Comunităţii
Democraţiilor în perioada 2019-2021, precum şi a intrării ţării noastre în
Biroul Executiv al organizaţiei în 2017. În cadrul întrevederii, Teodor
Meleşcanu şi Maria Leissner au trecut în revistă proiectele curente ale
organizaţiei, inclusiv teme pe care România intenţionează să le promoveze ca
priorităţi ale preşedinţiei. Astfel, ministrul Meleşcanu a confirmat interesul
pentru dezvoltarea dimensiunii de angajare a tinerilor în activitatea
organizaţiei internaţionale. Comunitatea Democraţiilor a fost creată în 2000 şi
îşi propune promovarea valorilor democratice. Varşovia găzduieşte Secretariatul
general al organizaţiei.
Organizaţia Salvaţi Copiii lansează a VII-a ediţie a concursului şcolar
de proiecte ”Fără ură, cu toleranţă”, care are ca scop combaterea fenomenului
de bullying (agresiune) în rândul copiilor. Potrivit organizatorilor, miza este
aceea a conştientizării efectelor pe care situaţiile de bullying le au asupra
tuturor celor implicaţi, fie că este vorba despre victimă, agresor sau martor.
La concursul care se va derula în perioada 7 februarie -24 martie pot participa
elevii şi profesorii din învăţământul preuniversitar. Autorii proiectelor
câştigătoare vor primi diplome din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, iar
clasele câştigătoare vor primi echipamente care vor facilita procesul
educaţional – televizoare smart, laptopuri, tablete. 3 din 10 copii sunt
marginalizaţi de colegii de şcoală, unul din 4 a fost umilit public în faţa
altora, iar 3 din 10 sunt ameninţaţi cu bătaia de către colegi. 73% dintre
copii au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar, 58% au
asistat la astfel de situaţii de hărţuire şi umilire în propria clasă, 46% în
grupul de prieteni, iar 69% în mediul online. -
Preşedintele în Parlament – un an de mandat
Anul trecut, pe 16
noiembrie, Klaus Iohannis câştiga alegerile
prezidenţiale. Doar câteva zile mai târziu, pe 21 decembrie, el prelua oficial
mandatul de la predecesorul său Traian Băsescu, devenind noul şef al statului
român. Alegerea sa de a ţine, miercuri, un discurs în faţa Parlamentului nu s-a
dorit un bilanţ la un an de la preluarea mandatului. Ci – aşa cum declara Klaus
Iohannis – s-a vrut a fi un gest de normalitate democratică. Ce a fost făcut pe
parcursul anului 2015? Ce se are în vedere în 2016?‘Am dorit ca anul care se
încheie să fie unul al recâştigării normalităţii în interior şi în exterior
prin transformarea ideii de consultare dintr-una golită de sens într-una reală,
cu efecte concrete’ – a spus şeful statului, care a arătat că, într-un răstimp
scurt, în România a devenit un lucru firesc ca la masa dezbaterii să se aşeze
preşedinte, partide şi reprezentanţi ai societăţii civile. Apoi, anul 2015 a demonstrat că actuala clasă
politică poate ajunge la un acord larg pe subiecte ce privesc ţara, un exemplu
în acest sens fiind decizia unanim împărtăşită privind creşterea la 2% din
Produsul Intern Brut a alocărilor pentru Apărare până în 2017.În egală măsură, promisiunea de
a avea o lege a votului prin corespondenţă a fost respectată.În plan extern,
recâştigarea normalităţii a însemnat – în viziunea preşedintelui Iohannis -
restabilirea prestigiului României şi întărirea parteneriatelor sale
strategice. Au existat câteva obiective clare: consolidarea şi extinderea
parteneriatului cu Statele Unite ale Americii, întărirea parteneriatelor
strategice cu state membre ale Uniunii Europene precum Franţa, Polonia, Marea
Britanie şi Turcia, dar şi consolidarea raporturilor cu ţări din imediata vecinătate.Pentru 2016, marea miză – spune şeful statului român – este reconstrucţia încrederii
în politică şi în capacitatea sa de a stabili direcţia dorită. Se împlinesc 26 de ani de când românii s-au
ridicat împotriva regimului comunist. La ora actuală, cel mai bun mod de a
onora sacrificiul celor care şi-au pierdut viaţa în numele libertăţii şi al
democraţiei este acela de a face o altfel de politică. De aceea, preşedintele
Klaus Iohannis a propus ca tema anului 2016 să fie reconstrucţia clasei politice.
Greul acestei misiuni revine partidelor, fiind nevoie de înnoire în materie de
idei, practici şi oameni.Preşedintele Klaus Iohannis îşi doreşte, totodată, o
guvernare responsabilă, dar şi o creştere economică despre care să nu se
vorbească în termeni statistici, ci care să se reflecte în nivelul de trai de
zi cu zi al fiecărui român. Este timpul schimbării – a conchis şeful statului
român, care a îndemnat întreaga clasă politică să răspundă aşteptărilor
societăţii. -
România – necesitatea unui parlament reformat
Spre
deosebire de predecesorii săi la şefia statului român post-comunist, Ion
Iliescu şi Traian Băsescu, actualul preşedinte, Klaus Iohannis, n-a fost
niciodată parlamentar. Longeviv primar al Sibiului, între 2000 şi
2014, unde a fost ales din partea
Forumului Democratic German, el a aderat la una dintre formaţiunile politice
naţionale, PNL, abia în 2013. De aceea, notează comentatorii, e în măsură să
devină purtătorul de cuvânt al nemulţumirii cetăţenilor faţă de funcţionarea
Legislativului şi faţă de jocurile politice cu miză mică în care se exersează
senatorii şi deputaţii marilor partide.Miercuri, Iohannis n-a ezitat să ceară
Parlamentului mai multă coerenţă în elaborarea legilor. Într-un discurs
susţinut în plenul reunit al celor două Camere, şeful statului a avertizat că
modificările legislative prea dese au afectat domenii-cheie, precum Educaţia
sau Sănătatea. Astfel, a enumerat el, Legea educaţiei a fost modificată de 26
de ori, Legea sănătăţii de 114 ori, cea a administraţiei locale de 38 de ori,
Codul Muncii de 28 de ori, iar Legea achiziţiilor publice de 35 de ori. Iar
rezultatul e iritarea crescândă a populaţiei.Klaus Iohannis: Am
văzut recent un studiu în care 80% dintre români se arătau nemulţumiţi că
legile din România sunt greoaie. Faptul că oamenii îşi doresc norme juridice
mai clare, mai simple, care nu se schimbă peste noapte, nu cred că este o
surpriză pentru nimeni. Abordări de tipul dăm azi o lege şi mâine o
modificăm prin ordonanţă trebuie să dispară.În locul acestei
maniere contraproductive, cronofage şi costisitoare de a legifera, preşedintele
le propune parlamentarilor: O legislaţie flexibilă, elaborată în
directă legătură cu nevoile şi aşteptările societăţii, eliberată de populism şi
durabilă în timp, ce trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice.
În ultimii ani, zeci de parlamentari, de la putere sau din opoziţie, de dreapta
sau de stânga, au fost acuzaţi, anchetaţi şi, finalmente, condamnaţi în
răsunătoare dosare de corupţie. Lentoarea, când nu de-a dreptul refuzul
colegilor lor de a încuviinţa ridicarea imunităţii parlamentare pentru unii
dintre deputaţii şi senatorii vizaţi de DNA a afectat suplimentar prestigiul
Legislativului.Pentru mine, un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare
corectă faţă de justiţie. Respectul faţă de lege nu poate fi disociat de
relaţia cu justiţia. De fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje
în această privinţă v-am comunicat, nu pentru că doresc să intervin în
activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituţie
răspunde la cererile justiţiei îi poate afecta credibilitatea – le-a mai spus
aleşilor preşedintele Iohannis.După discurs, atât reprezentanţii Puterii
social-democrate, cât şi cei ai Opoziţiei liberale s-au declarat dispuşi la
eforturi pentru a reface imaginea Parlamentului. Care, deşi esenţial pentru
democraţie, de ani de zile beneficiază, potrivit sondajelor, de încrederea a
doar 10-12% dintre români. -
Priorităţi politice la Bucureşti
Transformarea şi responsabilizarea instituţiilor statului sunt prioritare pentru progresul unei naţiuni. Este mesajul preşedintelui român, Klaus Iohannis, care a ţinut, luni, primul său discurs în faţa Parlamentului de la preluarea mandatului. Momentul nu a fost ales la întâmplare. El coincide cu debutul, la începutul acestei luni, al sesiunii parlamentare, printre ale cărei priorităţi figurează o nouă legislaţie electorală, proceduri mai simple pentru ridicarea imunităţii aleşilor sau adoptarea Legii insolvenţei persoanelor fizice.
Relaţia pe care şeful statului şi-o doreşte cu Legislativul este una corectă şi de parteneriat, bazată pe dialog şi respect. Nu conflictul permanent între reprezentanţii naţiunii asigură progresul, ci efortul comun al acestora, îndreptat spre binele cetăţeanului! — le-a spus parlamentarilor preşedintele ţării, făcând o evidentă aluzie la tensiunile cvasi-cotidiene de pe vremea predecesorului său, Traian Băsescu.
La numai aproximativ trei luni de la câştigarea prezidenţialelor, mesajul de luni, din Parlament, al lui Klaus Iohannis s-a dorit şi un apel la reformă, prin renunţarea la populism şi la deciziile menite să sporească doar câştigul electoral, tară de care aleşii poporului sunt acuzaţi adesea.
Klaus Iohannis: “O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiţiei, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuţiile de control şi transparent în conduită va fi, cu siguranţă, privit altfel de cetăţeni.”
Şeful statului le-a cerut parlamentarilor să respecte calendarul stabilit la consultările pe care le-au avut, de curând, la iniţiativa sa şi să voteze, până la sfârşitul acestei sesiuni, un nou pachet de legi privind alegerile locale şi parlamentare, votul românilor din diaspora, finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, precum şi legea partidelor. I-a invitat, în acest context, să reflecteze asupra consecinţelor votului pe listă sau a votului uninominal sau pe tema reducerii numărului de parlamentari, pentru a avea un Parlament mai eficient.
Funcţia de legiferare a Parlamentului are nevoie să recapete şi ea conţinut, cea exercitată de Executiv prin ordonanţe de urgenţă trebuind să fie una excepţională, nicidecum curentă — a mai spus Klaus Iohannis. Acesta a punctat: Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o aşteptare, de a avea un prim rezultat concret şi de a începe să recâştige în mod autentic încrederea oamenilor.”
Aşteptările mari pot duce la rezultate mari — a conchis preşedintele, amintind că de performanţa instituţiilor depinde, în ultimă instanţă, viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.
-
Noul preşedinte al României
Fostul primar al Sibiului, Klaus Iohannis, a părăsit urbea transilvană pentru a prelua funcţia supremă în statul român. Considerat un outsider înaintea cursei prezidenţiale, prea provincial şi civilizat pentru a se descurca în jungla politică din capitală, Iohannis a fost beneficiarul direct al unei prezenţe masive la urne şi al unui vot puternic de respingere a stângii reprezentate de premierul Victor Ponta, percepută ca arogantă şi coruptă. Ajuns preşedinte, Klaus Iohannis este hotărât să nu dezamăgească.
În discursul de învestitură rostit, duminică, în Parlament, el le-a promis românilor o societate profund schimbată, care să fi eliminat corupţia ca pericol major pentru ţesutul social, dar şi o clasă politică reformată. Klaus Iohannis, al cărui slogan de campanie a fost “România lucrului bine făcut”, a pledat pentru responsabilitate şi a promis că va fi primul care se subordonează acestei exigenţe. Klaus Iohannis:
Aşteptările mari pot duce la rezultate mari, şi vor duce, pentru că aşteptări mari înseamnă mai multă responsabilitate, mai mult efort, mai multă seriozitate şi mai multă muncă din partea tuturor, iar eu voi fi primul! Îmi propun ca la sfârşitul mandatului meu de preşedinte România să fie spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să îşi găsească în sfârşit loc stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul”.
Noul preşedintele a vorbit şi despre reconfimarea opţiunilor legate de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană şi despre o relaţie privilegiată cu Republica Moldova vecină(ex-sovietică, majoritar românofonă). În ce priveşte politica externă, mandatul lui Iohannis se anunţă a fi în continuitatea celor două ale predecesorului său, Traian Băsescu. Fotografia României după cei 10 ani în care s-a aflat la conducere arată, potrivit fostului şef al statului, o ţară mai sigură ca niciodată, mai performantă economică, cu o justiţie liberă şi eficientă.
Pentru comentatori, deceniul în care Traian Băsescu s-a aflat în fruntea ţării a fost marcat de scandaluri cvasipermanente şi de conflictele cronice cu majoritatea clasei politice, care l-au expus la două tentative, nereuşite, de demitere. Totuşi, aceiaşi comentatori recunosc meritul lui Băsescu în a-i apăra pe procurori şi judecători de interferenţele politicului în actul de justiţie. Rezultatul a fost intensificarea fără precedent a luptei anticorupţie.
Stilistic, nu există diferenţe mai mari ca între fostul şi actualul preşedinte. Primul — impulsiv, dominator, puţin sau deloc aplecat spre negociere, cel de-al doilea — calm, metodic, aparent dispus să colaboreze. Ce contabilizează, însă, posteritatea în cazul oricărui om de stat sunt, până la urmă, viziunea şi forta de a o urma.
-
Discurs despre starea Europei
Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze fragila redresare economică, în condiţiile în care cel mai mare risc ce planează asupra blocului comunitar este politic. Pe această idee şi-a centrat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, discursul despre starea Uniunii, rostit la Strasbourg, în faţa parlamentarilor europeni, ultimul înaintea alegerilor din 2014 pentru un nou legislativ comunitar.
Barroso a apărat măsurile adoptate de Uniunea Europeana, despre care a spus că a realizat un “contraatac” împotriva crizei financiare, economice şi sociale începute în urma cu cinci ani. Faptele — a subliniat preşedintele Comisiei – ne arata ca eforturile noastre au început ca convinga. El a evocat progresele obtinute în statele care au beneficiat de asistenţă financiară, precum Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania. Barroso a avertizat asupra riscului delăsării, în contextul unui şomaj record, şi a cerut constanţă în actiune. Redresarea economică este foarte aproape. Asta ar trebui să ne determine să menţinem ritmul eforturilor. Le datorăm acest lucru celor 26 de milioane de şomeri”, a declarat Jose Manuel Barroso în faţa eurodeputaţilor. Zona euro a revenit la crestere în primăvara acestui an dupa cea mai lungă perioadă de recesiune din istoria ei, provocata de criza bancara si cea a datoriei, care au ameninţat serios moneda unică. Barroso a avertizat, însă, ca pietele financiare nu sunt înca pe deplin convinse ca Europa a depaşit definitiv impasul. Din acest motiv, tot ce pune la îndoiala reformele va fi imediat sanctionat, în special de catre pietele financiare.
Una din problemele Uniunii este coerenta, nu numai în luarea deciziilor, dar si în aplicarea lor, a recunoscut preşedintele Barroso. El îndemnat la adoptarea bugetului UE pentru 2014-2020 de catre Parlament si la atingerea unor progrese în crearea unei uniuni bancare, care reprezinta cheia pentru stabilizarea sistemului financiar. Blocul celor 28 trebuie sa finalizeze acest proiect si sa se asigure ca nu contribuabilii vor fi cei care sa plateasca atunci când bancile dau faliment.
În plan politic, şeful Comisiei a pledat din nou în favoarea unui mecanism care să protejeze valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Presedintele Comisiei Europene nu putea ocoli, în discursul său, dosarul sirian. Jose Manuel Barroso a apreciat ca recurgerea la arme chimice în Siria trebuie sa fie condamnata si necesita un raspuns puternic. Presedintele Comisiei a salutat propunerea de neutralizare a stocului de arme chimice siriene. Uniunea — a subliniat Barroso — consideră ca o solutie politica este singura care permite instalarea pacii durabile pe care o merita poporul sirian.